Australia va cheltui o sumă record pentru protejarea urșilor koala

Australia va cheltui suma record de 50 de milioane de dolari australieni (35 de milioane de dolari americani), în următorii patru ani, pentru a proteja habitatul urșilor koala, a declarat premierul australian Scott Morrison, scrie CNN. "Urșii koala sunt unul dintre cele mai iubite și mai cunoscute simboluri din Australia și din întreaga lume. Ne luăm angajamentul să îi protejăm pentru generațiile viitoare", a spus Scott Morrison. Banii vor fi folosiți "pentru restaurarea habitatului koala pentru îmbunătățirea informațiilor actuale privind ursuleții koala, sprijinirea tratamentului și îngrijirii acestora, dar și pentru consolidarea cercetării privind sănătatea lor", a explicat Morrison. Prin această nouă investiție, suma pe care Guvernul australian o alocă pentru protejarea speciei va ajunge la 74 de milioane de dolari australieni (52 de milioane de dolari americani).

Din 2018, aproximativ 30% din koala din Australia a dispărut din cauza incendiilor de vegetație – cele mai puternice fiind cele din 2019 –, a secetei și a defrișării terenurilor pentru dezvoltare, a declarat în urmă cu trei luni, Australian Koala Foundation. Pe de altă parte, specia este amenințată și de răspîndirea recentă a chlamydiei, o boală cu transmitere sexuală, care poate provoca orbire și chisturi dureroase în tractul reproducător al unui animal. Acestea pot duce la infertilitate sau chiar la moarte. Oamenii de știință încearcă acum vaccinuri împotriva chlamydiei pentru a proteja animalele. Cercetătorii studiază cum ADN-ul poate oferi rezistență la boli, se arată în declarația biroului primului ministru. Deși Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii a transmis că există între 100.000 și 500.000 de urși koala în sălbăticie, Australian Koala Foundation susține că numărul este mult mai mic, adică 58.000 de exemplare. Urșii koala locuiesc mai ales în pădurile de eucalipt și trăiesc maximum 20 de ani.

Jens Stoltenberg spune că Europa trebuie să-și diversifice sursele de energie, pentru a elimina dependența de Rusia, a declarat Jens Stoltenberg

Europa trebuie să-și diversifice sursele de energie, a declarat secretarul general al NATO, Duminică, în condițiile tensiunilor dintre Occident și Rusia pe tema Ucrainei, relatează Reuters. Statele Unite încearcă de mai multe săptămîni să găsească un acord cu partenerii europeni în ce privește pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei, în cazul în care aceasta invadează Ucraina. Problema rămîne, totuși, spinoasă, iar Germania a îndemnat la „prudență”. Uniunea Europeană depinde de Rusia pentru aproximativ o treime din livrările de gaz, iar orice întrerupere ar exacerba criza energetică în desfășurare în Europa. „Ne îngrijorează situația energiei în Europa pentru că arată vulnerabilitatea situației în care se depinde de un singur furnizor de gaz natural, iar acesta este motivul pentru care aliații NATO sunt de acord că trebuie să ne concentrăm pe diversificarea furnizorilor”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO spune că Alianța nu are planuri să trimită trupe de luptă în Ucraina dacă Rusia invadează

NATO nu intenționează să trimită trupe de luptă în Ucraina în eventualitatea unei invazii a Rusiei, a reiterat, Duminică, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat BBC și citat de Reuters. Întrebat dacă exclude trimiterea de trupe NATO în Ucraina dacă Rusia va invada această ţară, Stoltenberg a răspuns: „Nu avem intenţia de a desfăşura trupe de luptă în Ucraina. Ne concentrăm pe furnizarea de sprijin”. „Există o diferenţă între a fi membru NATO şi a fi un partener puternic şi foarte apreciat ca Ucraina. Nu există nici o îndoială în această privinţă”, a adăugat Stoltenberg.

România nu este în situația de a intra în război nici dacă Rusia invadează Ucraina

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, spune că România, ca membră NATO, nu este în situația de a intra în război nici în cel mai prost scenariu, cel în care Rusia ar invada Ucraina, pentru că această țară nu este membră NATO. El a fost întrebat dacă bărbaţii români, în special cei tineri, ar trebui să se teamă că vor fi încorporaţi, în contextul situaţiei din regiune. „Nu ar trebui să fiţi îngrijorat deloc şi vreau să vă aduc cîteva argumente foarte pragmatice. În primul rînd pentru că România, ca membră a unui sistem defensiv puternic, cel mai puternic, care este NATO, în acest moment nu este situaţia de a intra în război, în orice situaţie în care, să zicem, Federaţia Rusă, în cel mai prost scenariu, ar intra în Ucraina. Pentru că, a spus-o şi Stoltenberg recent, Tratatul NATO prevede posibila intervenţie militară doar în cazul ţărilor, dacă este atacată o ţară care este membră a NATO, aşa funcţionează solidaritatea NATO. Ucraina nu este, încearcă să devină membră NATO, dar nu are, încă, acest statut”, a declarat Vasile Dîncu Duminică, la Prima TV, conform Agerpres.

El a subliniat că nici măcar Ucraina nu şi-a mobilizat rezerviştii. „Ea este atacată şi nu şi-a mobilizat rezerviştii, aşa încît nu este cazul în acest moment”, a completat Dîncu. Ministrul a precizat că pentru cei care vor să facă armata există variante derulate de MApN. „De exemplu, înscrierea de voluntari, este un sistem modern, un sistem NATO în care, pentru a suplimenta forţa de rezervă de care este nevoie, pe lîngă rezerviştii care există, avem nevoie şi de rezervişti care se înscriu într-un sistem, primesc o pregătire militară de scurtă durată şi care beneficiază şi de anumite resurse, de o soldă pe timpul cît îşi desfăşoară activitatea ca şi civili la locul lor de muncă”, a declarat Dîncu.

Persoanele care au suferit de long Covid prezintă leziuni ascunse la nivelul plămînilor

Unele persoane care au suferit de așa-zisul Covid de lungă durată (long Covid) ar putea avea vătămări ascunse la nivelul plămînilor, a arătat un studiu de anvergură mică din Regatul Unit. Cercetătorii au folosit o metodă nouă de analiză cu gaz de xenon pentru a descoperit anomaliile care nu pot fi identificate prin analize de rutină, relatează BBC. Analiza s-a desfășurat pe 11 persoane care nu au avut nevoie de spitalizare cînd s-au îmbolnăvit prima oară de Covid, însă s-au confruntat cu probleme de respirație de lungă durată după infectare. Un studiu de mai mare anvergură este în desfășurare pentru a confirma rezultatele. Cercetătorii spun că descoperirile arată de ce dificultățile în respirație sunt un simptom atît de frecvent la cei care au suferit de long Covid. Această afecțiune este caracterizată de un număr de simptome care continuă la multe săptămîni după infectarea cu coronavirus și nu pot fi explicate prin nici o altă cauza.

Echipa de cercetători, Din Oxford, Sheffield, Cardiff și Manchester, au comparat analize cu gaz de xenon și ale funcției pulmonare în trei grupuri de persoane. Printre ele s-au numărat persoane cu long Covid și dificultăți în respirație care nu au fost spitalizate, 12 persoane care au fost internate cu Covid dar care nu au avut long Covid și 13 persoane sănătoase ca grup de control. Folosind o metodă nouă, dezvoltată la Universitatea din Sheffield, toți participanții au inhalat gaz de xenon în timpul unui RMN. Gazul se comportă într-un fel similar cu oxigenul și poate fi urmărit pe imagini, așa că cercetătorii au putut vedea cît de ușor se mișcă din plămîni în fluxul sangvin – un pas crucial în transportarea oxigenului în corp. Cercetătorii au observat că la persoanele care au avut long Covid, transferul de gaz a fost mult mai eficient decît la persoanele care au fost sănătoase. Cercetătoarea-șefă și specialistă în pneumologie, Emily Fraser, spune că este frustrant să nu poți să le explici oamenilor care vin în clinică de ce au dificultăți în respirație. Analizele clasice nu arată anomalii. Cercetarea se află în procedura e pre-print și nu a trecut încă prin procesul academic de peer-review.

Donald Trump spune că i-ar grația pe insurecționiștii de la Capitoliu dacă va cîștiga alegerile din 2024

Fostul Președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a sugerat din nou că va candida pentru al doilea mandat în 2024 și a spus că „va lua în considerare” grațierea insurecționiștilor care au pătrunsforțat în Capitoliu în 6 Ianuarie 2021, relatează CNN. Anunțul lui Trump vine în contradicție cu acțiunile sale din ultimele zile ale mandatului, cînd a refuzat să-i grațieze pe susținătorii săi care au atacat Capitoliul la instigările sale, alegînd, în schimb, să-și grațieze familia, apropiații și aliații mai vecho pentru diferite infracțiuni comise. Trump a făcut comentariile în timpul unui miting de campanie în Texas, acolo unde i-a atacat pe procurorii care gestionează cazurile împotriva insurecționiștilor de la Capitoliu și a spus că aceștia din urmă „sunt tratați atît de nedrept”. „Dacă candidez și dacă voi cîștiga, îi vom trata drept pe acei oameni din 6 Ianuarie. Îi vom trata drept, iar dacă va fi nevoie de grațieri, atunci îi vom grația, pentru că au fost tratați atît de nedrept pînă acum”, a spus Donald Trump.

Comentariile lui Trump reflectă o schimbare de atitudine printre republicani, care consideră că insurecționiștii ar trebui iertați, iar evenimentele din 6 Ianuarie uitate. Departamentul de Justiție al Administrației americane a pus sub acuzare peste 700 de indivizi în legătură cu Asaltul de la Capitoliu. În cadrul mitingului, Trump a continuat să susțină informațiile false conform cărora a pierdut alegerile din 2020 din cauza fraudelor. Deși nu a confirmat explicit că va candida în 2024, Trump le-a promis susținătorilor săi că republicanii vor recîștiga Casa Albă în 2024.

Coreea de Nord a lansat cea mai mare rachetă balistică din ultimii cinci ani

Coreea de Nord a efectuat ceea ce se consideră a fi cea mai mare lansare de rachete din 2017, scrie BBC. Coreea de Sud a raportat că lansarea a avut loc Duminică la ora locală 07:52 (22:52 GMT) în largul coastei de Est a Coreei de Nord. Japonia, Coreea de Sud și SUA au condamnat toate lansarea, care reprezintă cel de-al șaptelea test din această lună. ONU interzice Coreei de Nord testele de arme balistice și nucleare și a impus sancțiuni stricte. Dar statul din Asia de Est sfidează în mod regulat interdicția, iar liderul Kim Jong-un a promis că va consolida apărarea țării sale. Consiliul Naţional de Securitate al Coreei de Sud a declarat că testul de Duminică a fost o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), care ar fi cea mai mare rachetă testată din Noiembrie 2017.

Oficialii japonezi și Sud-coreeni au estimat că racheta a atins o altitudine de 2.000 km și a zburat timp de 30 de minute pînă la o distanță de 800 km. A aterizat în Marea Japoniei. Statele Unite au cerut Coreei de Nord „să se abțină de la alte acte destabilizatoare”, într-o declarație emisă de Comandamentul Indo-Pacific al Armatei americane. Phenianul a efectuat deja două teste săptămîna trecută şi a procedat la încă cel puţin patru în această lună, afirmînd printre altele că a lansat rachete hipersonice la 5 şi 11 Ianuarie. La începutul acestei luni, Coreea de Nord a sugerat că ar putea relua testele nucleare şi a armelor cu rază lungă de acţiune, suspendate din 2017. Aceste teste intervin într-o perioadă delicată pentru regiune: China, singurul aliat major al regimului Nord-coreean, găzduieşte Jocurile Olimpice de iarnă în Februarie, iar Coreea de Sud organizează alegeri prezidenţiale în Martie. 

Regatul Unit va extinde spectrul sancţiunilor care pot fi adoptate în cazul Rusiei

Marea Britanie va publica în această săptămînă o legislaţie nouă care va permite extinderea sancţiunilor care pot fi aplicate împotriva Rusiei în tentativa de a descuraja agresiunea împotriva Ucrainei, a declarat Duminică ministrul de Externe Liz Truss, relatează Reuters. „Ceea ce ne permite noua legislaţie este să lovim o varietate mult mai mare de ţinte. Aşa încît nu mai poate fi nimeni care gîndeşte că va fi imun la aceste sancţiuni”, a declarat Truss pentru Sky News. „Orice companie de interes pentru Kremlin şi regimul din Rusia va putea fi vizată, aşa că nu va mai exista loc în care să se ascundă pentru oligarhii lui Putin, pentru companiile ruse implicate în susţinerea statului rus”, a adăugat ea.

Lavrov: Moscova doreşte relaţii ”respectuoase” cu Washingtonul

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că Moscova doreşte relaţii „respectuoase” cu Washingtonul, subliniind în acelaşi timp importanţa pentru Rusia a obţinerii unor garanţii concrete pentru securitatea sa, relatează AFP, potrivit agerpres. Rusia şi occidentalii se atacă reciproc de săptămîni de zile în privinţa Ucrainei, Moscova fiind acuzată că a comasat trupe la frontieră în vederea unei invazii. Rusia dezminte orice plan în acest sens dar cere încetarea extinderii NATO la frontierele sale şi deci respingerea unei aderări la NATO a Kievului. „Vrem relaţii bune, echitabile, reciproc respectuoase şi egale cu SUA, la fel ca în cazul oricărei alte ţări din lume”, a declarat Lavrov în cadrul unui interviu transmis Duminică la televiziunea rusă. El a subliniat totuşi că Rusia „nu vrea să rămînă într-o poziţie în care securitatea este încălcată cu regularitate”. „De fiecare dată se dovedeşte că linia pe care ţările NATO trebuie să o apere se deplasează mai mult spre Est. Acum, ea s-a apropiat deja de Ucraina”, a afirmat el.

Potrivit lui Serghei Lavrov, o aderare a Ucraina la NATO ar aduce o atingere gravă relaţiilor între occidentali şi Rusia. Moscova va continua deci să încerce „să obţină nu numai asigurări, angajamente politice pe hîrtie, ci şi garanţii juridice constrîngătoare” care vor ţine cont de „interesele legitime” ale Rusiei. El a precizat că Moscova va trimite pe viitor ţărilor NATO şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) „o cerere oficială în care îi îndemnăm să precizeze cum intenţionează să-şi respecte angajamentele de a nu-şi întări securitatea în detrimentul securităţii altora”.

Forţele ruseşti desfăşurate de-a lungul graniţei cu Ucraina sunt dotate şi cu rezerve de sînge pentru răniţi, declară oficiali americani

Forţele ruseşti desfăşurate de-a lungul graniţei cu Ucraina sunt dotate şi cu rezerve de sînge pentru răniţi, au declarat trei oficiali americani pentru Reuters, un detaliu care întăreşte comentariile SUA că Rusia are acum ”în mod clar” capacitatea de a acţiona împotriva ţării vecine, scrie news.ro. Dezvăluirea făcută de oficiali, vorbind sub condiţia anonimatului, se adaugă îngrijorării crescînde a SUA că Rusia s-ar putea pregăti pentru o nouă invazie a Ucrainei, după ce a desfăşurat peste 100.000 de militari în apropierea graniţei cu Ucraina. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns imediat unei cereri scrise de comentarii.

Preşedintele rus Vladimir Putin a spus că Occidentul nu a răspuns principalelor solicitări de securitate ale Moscovei în criza referitoare la fostul stat sovietic, dar a spus că este gata să continue să vorbească, oferind o oarecare speranţă că un atac nu este iminent. Putin a oferit prima sa reacţie la răspunsurile SUA şi NATO la cererile Rusiei într-o discuţie telefonică cu Preşedintele francez Emmanuel Macron, după săptămîni de tăcere publică personală. Kremlinul l-a citat pe Putin spunîndu-i lui Macron că va studia răspunsurile oferite de Washington şi NATO săptămîna aceasta, înainte de a decide asupra acţiunilor ulterioare. Actualii şi foştii oficiali americani au spus că indicatori precum rezervele de sînge sunt critici pentru a determina dacă Moscova va fi pregătită să efectueze o invazie, dacă Putin decide să facă acest lucru.

Un oficial al Preşedinţiei franceze a declarat că Putin, în discuția sa cu Macron, a subliniat că nu doreşte ca situaţia să se intensifice, afirmaţie care întăreşte comentariile conciliante ale ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, care a spus că Moscova nu vrea război.