Manevre aeriene de amploare ale NATO aproape de granița cu Ucraina

Avioane din Franța, Italia, România, Spania, Turcia și SUA au operat în spațiul aerian românesc, simulînd manevre aeriene împotriva sistemelor de apărare aeriană adverse simulate, scrie DEFENCE JOURNAL, potrivit RADOR.

Comandamentul Aerian Aliat a dirijat o operațiune dinamică de antrenament între sistemul francez MAMBA susținut de avioanele F-16 românești și cele F-15 americane, împotriva aparatelor Eurofighter italiene, F-18 spaniole și F-16 turcești.

Potrivit unui comunicat de presă: „Aceste două echipe au simulat exerciții aer-aer, precum și exerciții aer-sol. Avioanele de luptă au fost sprijinite de o aeronavă turcească de realimentare pentru a-și extinde timpul de zbor și oportunitățile de antrenament. Centrul de operațiuni aeriene combinate de la Torrejón și Centrul de control și raportare din România au asigurat comanda și controlul aerian al misiunii.

Evenimentul de formare respectă legile și standardele internaționale și nu este un răspuns la evoluțiile geopolitice actuale, ci este inclus în activitățile de vigilență ale Alianței, care vizează protejarea flancului estic și asigurarea aliaților NATO din regiune.”

„Evenimentele complexe de antrenament, cum ar fi distrugerea apărării antiaeriene integrate, subliniază capacitatea NATO de a concentra forțele și echipamentele aliate în același loc, în același timp, ca o Alianță unită”, a declarat generalul de brigadă Christoph Pliet, adjunct al Comandamentului Aerian Aliat.

Armata rusă preconizează noi atacuri masive cu rachete în Ucraina

Rusia pregăteşte noi atacuri masive cu rachete asupra unor ţinte din Ucraina, a declarat o purtătoare de cuvînt a Comandamentului militar sudic al acestei ţări, care atrage atenţia la mişcările flotei ruse din Marea Neagră, relatează DPA, potrivit agerpres.

Cea mai mare parte a flotei a revenit la baze, iar acest lucru sugerează noi lovituri cu rachete, a declarat Natalia Humeniuk pentru televiziunea ucraineană.

Potrivit Nataliei Humeniuk, numai zece nave ruseşti se află în continuare pe mare, deşi de obicei numărul acestora este considerabil mai mare.

„Îşi arată muşchii pentru o vreme pe mare, îşi demonstrează prezenţa şi controlul asupra situaţiei, iar apoi navighează la baze, unde de obicei se pregătesc de manevre pentru un atac masiv cu rachete”, a spus purtătoarea de cuvînt.

Atacurile cu rachete ruseşti au afectat sever aprovizionarea cu energie a Ucrainei şi alte utilităţi. Milioane de persoane au fost lăsate fără electricitate, încălzire şi apă pentru lungi perioade de timp în nopţile lungi de Iarnă. Atacurile au lovit în mod repetat blocuri de locuinţe, cum s-a întîmplat la Dnipro, unde 45 de persoane au fost ucise şi 80 rănite pe 14 Ianuarie.

Noul preţ de referinţă lansat de UE pentru gazele naturale lichefiate

Autorităţile de reglementare din UE au lansat un preţ de referinţă nou pentru gazele naturale lichefiate (GNL), ca parte a planurilor de plafonare a preţurilor de referinţă ale gazelor dacă acestea cresc, aşa cum s-a întîmplat anul trecut, după ce Rusia a redus aprovizionarea, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Preţul de referinţă, pe baza preţurilor GNL globale, va fi folosit alături de preţul gazelor în Europa pentru a declanşa o plafonare a preţului de referinţă la gaze, dacă preţurile cresc la un anumit nivel. Din 15 Februarie, preţul gazelor în UE va fi plafonat dacă preţul de referinţă depăşeşte 180 euro/Megawatt oră, timp de trei zile, şi este cu 35 euro/Megawatt oră peste preţul de referinţă GNL. Preţul de referinţă GNL a fost evaluat la 55,21 euro/Megawatt oră de Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER).

La hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare au închis Miercuri la 59,30 euro/Megawatt oră, ceea ce înseamnă un spread (diferenţa dintre preţul de cumpărare şi vînzare – n. r.) de aproximativ 4 euro/Megawatt oră faţă de nivelul preţului de referinţă GNL, departe de spreadul de 35 euro/Megawatt oră necesar pentru declanşarea plafonării preţului de referinţă în UE.

În Decembrie, preţurile la gaze în Europa au depăşit 140 euro/Megawatt oră, dar de atunci au scăzut semnificativ, datorită Iernii blînde şi a umplerii aproape complete a facilităţilor de stocare a gazelor din UE.

Autoritățile austriece expulzează patru diplomaţi ruşi

Austria expulzează patru diplomaţi ruşi care au acţionat ”într-o manieră incompatibilă cu statutul lor diplomatic”, a anunţat, Joi, Ministerul de Externe austriac, transmit Reuters şi AFP, potrivit agerpres. Expulzarea de diplomaţi este foarte rară în Austria, o ţară neutră tradiţional apropiată de Rusia înaintea începerii invaziei din Ucraina, notează AFP.

”Doi diplomaţi de la Ambasada Rusiei au acţionat într-o manieră incompatibilă cu statutul lor diplomatic. De aceea ei au fost declaraţi persoane indezirabile (personae non gratae) în conformitate cu articolul 9 al Convenţiei de la Viena privind Relaţiile Diplomatice”, a indicat MAE austriac într-un comunicat. Ceilalţi doi diplomaţi lucrează în cadrul Misiunii permanente ruse pe lîngă organizaţiile internaţionale de la Viena şi ei au acţionat ”într-o manieră incompatibilă cu acordul dintre Naţiunile Unite şi Austria”. Cei patru diplomaţi trebuie să părăsească teritoriul austriac pînă la 8 Februarie cel mai tîrziu. De obicei, sintagma ”activităţi incompatibile cu statutul diplomatic” se referă indirect la acte de spionaj.

Experţii sunt de părere că, de la încheierea războiului rece, Austria, ţară din Europa Centrală cu 9 milioane de locuitori, este un loc privilegiat al spionajului internaţional.

În August 2020, Viena a expulzat un diplomat rus acuzat de spionaj, o premieră în istoria acestui stat care se consideră o punte între Est şi Vest.

Austria a expulzat, în Aprilie 2022, încă patru diplomaţi ruşi, în cadrul unei reacţii coordonate a ţărilor europene, după descoperirea masacrului de la Bucea, suburbie a Kievului devenită un simbol al brutalităţii şi abuzurilor forţelor ruse.

Moscova răspunde ”pe măsură” expulzării a patru diplomaţi ruşi din Austria

Rusia a promis, Joi, să răspundă expulzării a patru diplomaţi de-ai săi din Austria, care au acţionat ”într-o manieră incompatibilă cu statutul lor diplomatic”, a declarat o sursă din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova agenţiei de stat TASS, preluată de EFE, potrivit agerpres. ”Rusia va da un răspuns pe măsură”, a declarat sursa citată.

Austria a anunţat joi dimineaţa expulzarea a patru diplomaţi ruşi care realizau ”activităţi incompatibile cu statutul diplomatic”, sintagmă care se referă indirect la acte de spionaj, şi le-a transmis că au la dispoziţie maximum o săptămînă pentru a părăsi teritoriul austriac.

De la începerea invaziei ruse în Ucraina, la 24 Februarie 2022, aproape 600 de diplomaţi ruşi au fost expulzaţi din ţări occidentale.

Potrivit TASS, motivele expulzărilor au fost diverse, fie legate de invazia rusă, fie referitoare la activităţi incompatibile cu statutul diplomatic al funcţionarilor.

Este vorba despre cel mai mare număr de expulzări de diplomaţi ruşi din Occident din 2018, cînd 123 de funcţionari ai Ambasadelor ruse au fost declaraţi personae non gratae după otrăvirea imputată Kremlinului a fostului spion rus Serghei Skripal, în Anglia.

Americanii nu cred că Ucraina poate recupera, pe termen scurt, peninsula Crimeea

Ministerul Apărării din SUA nu crede că Ucraina îşi poate atinge obiectivele şi să recupereze, pe termen scurt, peninsula Crimeea, ocupată de Rusia din 2014, a informat publicaţia americană Politico, citată de EFE, potrivit agerpres.

Potrivit sursei citate, reprezentanţii Pentagonului au comunicat aceste concluzii legiuitorilor americani într-o reuniune secretă de informare. Publicaţia mai scrie că este posibil ca aceste informaţii să nu fie pe placul Ucrainei, care vrea să recupereze Crimeea cît mai repede cu putinţă. La reuniune au participat patru înalţi funcţionari de la Ministerul Apărării american şi congresmeni din Comisia pentru serviciile armate a Camerei Reprezentanţilor.

Nu este clar care a fost firul logic prin care funcţionarii americani au ajuns la această concluzie, menţionează Politico, deşi ”indicaţia a fost clară” pe această temă: ”Pentagonul nu crede că Ucraina are capacitatea – sau ar putea avea în curînd capacitatea – de a obliga trupele ruse să iasă din peninsula pe care Moscova a capturat-o acum aproape un deceniu”. Politico aminteşte că evaluarea acestor funcţionari coincide cu declaraţiile făcute recent de generalul american Mark Milley, şeful Statului Major Comun.

”Susţin în continuare că pentru acest an va fi foarte, foarte greu ca forţele ruse să fie respinse din punct de vedere militar de peste tot, de pe fiecare centimetru din Ucraina şi din teritorii din Ucraina ocupate de Rusia”, a declarat Milley la o reuniune oficială.

În final, aliaţii ar putea trimite Ucrainei avioane de luptă, consider Josep Borrell

Ţări cum ar fi Statele Unite sau Germania ar putea trimite pînă la urmă Ucrainei avioane de luptă, este de părere înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, citat de dpa, potrivit agerpres.

Şi furnizarea de tancuri occidentale pentru forţele ucrainene a fost iniţial foarte controversată, a reamintit şeful diplomaţiei europene, înaintea summitului UE-Ucraina programat Vineri la Kiev. În cele din urmă, s-a ajuns însă la un acord şi această „linie roşie” a fost încălcată. Toate livrările de armament pentru Ucraina au fost însoţite de avertismente privind escaladarea războiului cu invadatorii ruşi, a adăugat el.

Borrel a refuzat să se exprime pro sau contra livrării de avioane de luptă, deoarece „treaba mea este să încerc să ajungem la un consens, iar una din cele mai bune modalităţi este de a nu lua poziţii care l-ar putea periclita”.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a afirmat, recent, că este deschis la ideea ca Ucraina să primească avioane de luptă, însă Germania şi SUA, care le-au promis recent tancuri ucrainenilor, au respins pînă acum această posibilitate.

Erou al URSS și fost vice-preşedinte rus despre Putin: ”Se face de rîs!”

Se împlineşte în curînd un an de cînd trupele ruse şi-au început invazia în Ucraina. Deşi luptele continuă neîncetat pe teren, în Rusia se ridică voci care își manifestă nemulţumirea faţă de acest război care face mulţi morţi, scrie LA LIBRE BELGIQUE, potrivit RADOR. Personalitatea care şi-a arătat cel mai recent mînia faţă de ce a numit „o tragedie”: Alexandr Ruţkoi, fost vice-preşedinte.

Politicianul de 75 de ani, care l-a sprijinit pe Boris Elţîn din 1991 pînă în 1993, a estimat că acest conflict în care este implicată în prezent ţara lui nu ar fi trebuit să fie declanșat niciodată. ”Dacă forţele tale armate nu sunt în măsură să facă operaţiuni ofensive strategice, e mai bine să nu încerci deloc, mai ales în afara propriei ţări”, a criticat el. În opinia lui Ruţkoi, problema armatei ruse nu datează de ieri de azi şi îşi are originea în comandamentul ei. ”De un sfert de secol, forţele armate sunt conduse de oameni incompetenţi”, a continuat fostul guvernator al regiunii Kursk.

El a arătat cu degetul numirile făcute de Kremlin, printre care ministrul Apărării, Serghei Şoigu. ”Nu este un soldat de carieră, ci un om politic cunoscut pentru loialitatea sa faţă de Putin”, a detaliat fostul vicepreşedinte. „[…] Persoanele din posturi cheie nu au comandat nici nu au condus ceva”. În opinia celui care a fost numit „erou al Uniunii Sovietice” în 1988, preşedintele rus este răspunzător de moartea a zeci de mii de soldaţi ruşi, pe care i-a sacrificat „nebuneşte”. ”Pentru ce mor ei? Cine are dreptul să le ia un tată copiilor lui?”, s-a înfuriat el.

Într-un ultim atac la Vladimir Putin, fostul vicepreşedinte a afirmat că „se face de rîs”. „El îşi prezintă tot timpul obiectivele, dar nu le realizează niciodată”.

Finlandezii majoritari nu vor să aştepte Suedia pentru a adera la NATO

O majoritate a finlandezilor se declară favorabili intrării ţării lor în NATO fără a mai aştepta Suedia, ţară a cărei aderare este blocată sine die de Turcia, indică un sondaj de opinie publicat Joi, transmite AFP, potrivit agerpres.

Duminică, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a sugerat, pentru prima dată, că Parlamentul Turciei ar putea ratifica aderarea Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică fără cea a Suediei, deşi cele două ţări au depus împreună cereri în această privinţă. Finlanda şi-a reafirmat dorinţa de a adera împreună cu Suedia.

Conform sondajului realizat de institutul Talustutkimus şi publicat de cotidianul Ilta-Sanomat, 53% dintre finlandezi sunt de părere că ţara lor nu ar trebui ”să aştepte Suedia, chiar dacă ratificarea va dura mai mult din cauza opoziţiei Turciei, de exemplu”.

Doar 28% dintre finlandezi consideră că ţara lor ar trebui să aştepte Suedia pentru a se alătura împreună alianţei militare, potrivit acestei anchete sociologice realizate pe un eşantion de 1.021 de persoane între 30 Ianuarie şi 1 Februarie.

Decizia Suediei de a autoriza în luna Ianuarie o manifestaţie în faţa Ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat candidaturile celor două ţări la NATO.

Despre drepturile minorităţilor din Ucraina

Conform afirmaţiilor de Joi ale vicepreşedintelui Comisiei externe din Parlamentul ungar, Zsolt Németh, Agenţia MTI şi presa ungară scriau că, ”în urma unei iniţiative comune ungaro-române”, Comisia de monitorizare a Adunării generale parlamentare a Consiliului Europei cere unanim Comisiei de la Veneţia să verifice Legea protecţiei minorităţilor din Ucraina. Informaţia este corectă, doar că șchiopătează puţin – iniţiatorul a fost europarlamentarul român Titus Corlăţean, iar la iniţiativă au aderat Zsolt Németh şi deputatul socialist Zita Gurmai şi astfel a luat naştere o acţiune comună ungaro-română, scrie NÉPSZAVA, potrivit RADOR.

Guvernul central nu s-a grăbit să difuzeze informaţia, deşi se pare că a fost, poate, sigura decizie raţională din ultima vreme luată de Budapesta în apărarea maghiarilor din Transcarpatia. Din 2017, de la adoptarea legii ucrainene a învăţămîntului privind privarea drepturilor, Guvernul ungar se scandalizează şi ameninţă cu veto de unul singur, deteriorînd şi mai mult situaţia cea mai gravă a minorităţii maghiare de dincolo de frontiere. Singurul rezultat este doar că naţiunea maghiară a devenit cea mai detestată în Ucraina.

Era clar încă de la început că în cazul în care o măsură loveşte mai multe comunităţi naţionale, soluţionarea problemei poate fi făcută doar printr-o atitudine comună. Numai că pentru aceasta chiar şi diplomaţia ungară ar fi trebuit să-şi dea seama că în cazul în care cele patru ţări membre UE afectate de acest lucru – în afara Ungariei, România, Bulgaria, Polonia – caută împreună o rezolvare la nivel internaţional, situaţia se prezintă altfel. Însă Budapesta tratează problema de mai mulţi ani drept o chestiune care priveşte doar Ungaria, iar prin blocarea intenţiilor ucrainene de integrare sperie celelalte ţări.

Pentru a deveni candidat la UE, Ucraina trebuie să prezinte Comisiei UE un raport cu mai multe puncte, dintre care al şaptelea se referă la minorităţi, iar în cadrul negocierilor de aderare urmează o armonizare obligatorie a legilor ucrainene conform UE. Statele membre UE pot participa la acest proces, cele care au minorităţi ucrainene îşi pot exprima opinia, pot formula condiţii şi propuneri.

Patru state membre înseamnă patru comisari, iar greutatea acestora diferă de greutatea doar a Guvernului Orbán. Încă nu este prea tîrziu pentru deşteptare dacă nu cumva scopul nu este decît doar strămutarea maghiarimii din Transcarpatia.