Autorităţile turce au reţinut în Marea Egee 200 de migranţi aflaţi în drum spre Europa

Autorităţile turce au reţinut în Marea Egee o ambarcaţiune în care se aflau peste 200 de migranţi afgani în drum către Europa, au anunţat Miercuri garda de coastă turcă şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), transmite Reuters. Potrivit unui oficial al gărzii de coastă, se crede că migranţii încercau să ajungă în Italia. Majoritatea celor 231 de migranţi erau originari din Afganistan şi o mică parte erau din Siria, Iran, Eritreea şi Pakistan, a menţionat oficialul. Doi cetăţeni turci care conduceau ambarcaţiunea au fost arestaţi, iar migranţii au fost escortaţi la un centru de deportare din oraşul Ayvacik din Vestul ţării. Numărul migranţilor afgani care intră în Turcia trecînd frontiera sa de Est cu Iranul a crescut în ultimele săptămîni, pe fondul intensificării violenţelor în Afganistan. Săptămîna trecută, autorităţile turce au reţinut circa 1500 de migranţi.

Kremlin: Evaluarea Preşedintelui Biden conform căreia Rusia nu are nimic altceva în afară de petrol şi arme nucleare este departe de realitate

Evaluarea Preşedintelui american Joe Biden conform căreia Rusia nu are nimic altceva în afară de petrol şi arme nucleare este departe de realitate şi trădează o cunoaştere insuficientă a acestei ţări, a reacţionat Miercuri Kremlinul după o asemenea declaraţie a liderului de la Casa Albă, relatează Reuters. Biden a făcut Marţi aceste remarci în timpul unui discurs în care a avertizat că, dacă Statele Unite vor ajunge în situaţia unui ”război real” cu o ”mare putere”, aceasta ar putea fi rezultatul unui atac cibernetic semnificativ asupra SUA, el subliniind ceea ce Washingtonul vede ca fiind ameninţări în creştere din partea Rusiei şi a Chinei. Biden a mai susţinut că serviciile secrete americane sunt superioare celor ruseşti şi că Preşedintele rus Vladimir Putin are ”cu adevărat o problemă”. ”El (Putin) conduce o economie care are arme nucleare şi zăcăminte de petrol şi nimic altceva. Nimic altceva. Economia lor este…, ce ? A opta cea mai mică din lume acum, cea mai mare din lume? El ştie că are cu adevărat o problemă, ceea ce în opinia mea îl face chiar şi mai periculos”, a estimat Preşedintele american.

În replică, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că are impresia că Preşedintele Biden, care a rostit acel discurs în timpul unei vizite la Oficiul Directorului Informaţiilor Naţionale (ODNI), şi-a croit mesajul special pentru comunitatea de informaţii a SUA şi a dorit să impresioneze acolo. ”Să pretinzi că nu există nimic altceva în Rusia (în afară de petrol şi arme nucleare) este greşit. Aceasta arată cunoştinţe incorecte şi o neînţelegere a Rusiei moderne”, potrivit oficialului rus. Cu toate eforturile de normalizare a legăturilor aflate în curs, Statele Unite sunt un adversar al Rusiei, a indicat Peskov, care a respins şi afirmaţiile lui Biden că Moscova se amestecă deja în alegerile americane de la jumătate de mandat care vor avea loc anul viitor.

Macron: Franța are o datorie faţă de Polinezia franceză ca urmare a testelor nucleare realizate între anii 1966-1996 în Pacific

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat Marţi la Papeete (Miercuri dimineaţă la Paris) că ţara sa are o datorie faţă de Polinezia franceză ca urmare a testelor nucleare realizate între anii 1966-1996 în Pacific, transmite AFP, potrivit agerpres.    „Îmi asum şi vreau adevărul şi transparenţa împreună cu voi”, a declarat şeful statului francez într-un discurs în faţa oficialităţilor polineziene, adăugînd că victimele acestor teste ar trebui să fie mai bine recompensate. „Naţiunea are o datorie faţă de Polinezia franceză. Această datorie are legătură cu faptul că am desfăşurat aceste teste, îndeosebi acelea efectuate între 1966 şi 1974, despre care nu putem spune în nici un caz că au fost curate”, a declarat Macron în ultima zi a deplasării sale în arhipelag. Şeful statului francez nu a pronunţat cuvîntul „scuze”, cerut de asociaţiile care reprezintă victimele acestor teste.

După 17 teste nucleare în Sahara, în 1966 Franţa şi-a transferat operaţiunile în Polinezia franceză, în atolii Mururoa şi Fangataufa, unde, timp de 30 de ani, a efectuat 193 de teste, mai întîi atmosferice, apoi în subteran. Ultimul test nuclear a avut loc la 27 Ianuarie 1996 după decizia Preşedintelui de la acea vreme, Jacques Chirac, de a relua testele, în pofida moratoriului impus cu trei ani mai devreme de predecesorul său, François Mitterrand. În privinţa indemnizaţiilor, Macron a subliniat că, în momentul alegerii sale, în 2017, „11 dosare au fost finalizate” şi că „de atunci încă 187 de dosare” au fost soluţionate. „Este un progres consecvent, dar insuficient”, a apreciat el, adăugînd că „termenul pentru depunerea dosarelor va fi prelungit”. Pe plan economic, Emmanuel Macron a anunţat un împrumut de 300 de milioane pentru a sprijini investiţiile, îndeosebi pentru a dezvolta compania aeriană Air Tahiti Nui, precum şi noi măsuri de reducere a fiscalităţii.

Fost analist al serviciilor de informaţii americane, condamnat pentru dezvăluirea unui program militar secret

Un fost analist al serviciilor de informaţii americane a fost condamnat Marţi la 45 de luni de închisoare pentru că a transmis presei informaţii despre un program militar secret privind asasinate ţintite cu drone sub Administraţia Preşedintelui democrat Barack Obama, relatează AFP, potrivit agerpres. Daniel Everette Hale a fost angajat de Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a SUA, între 2011 şi 2012 în Afganistan, unde a participat la mai multe lovituri cu drone, o experienţă care – spune el – l-a afectat emoţional. După ce a părăsit Armata, el a lucrat în 2014 în cadrul Agenţiei Naţionale de Informaţii Geospaţiale (National Geospatial-Intelligence Agency, NGA), a cărei misiune este colectarea de informaţii geospaţiale prin intermediul imaginilor din satelit, ceea ce i-a oferit acces la documente clasificate top secret cu privire la un program de asasinate ţintite cu dronă în Yemen, Afganistan şi Somalia.

El a sustras documente referitoare la acest program şi le-a transmis unui jurnalist de la site-ul de informaţii online The Intercept, care le-a dezvăluit în 2015 în cadrul unei ample anchete intitulate The Drone Papers, dezvăluiri care au provocat un scandal de proporţii. Hale (34 de ani) risca pînă la 50 de ani de închisoare. În cadrul unui proces întîrziat de restricţiile din cauza secretului apărării, dar şi a pandemiei de COVID-19, el a pledat vinovat pentru deţinerea şi transmiterea de informaţii referitoare la apărarea naţională. Menţionînd probleme de sănătate mintală legate de o copilărie dificilă, Hale a cerut ca detenţia sa să nu depăşească 12-18 luni. Avocaţii săi au asigurat într-un document pus la dispoziţia Tribunalului că, transmiţînd acele documente, el nu intenţiona să facă rău Statelor Unite, iar infracţiunea comisă de el poate fi catalogată drept delict de conştiinţă.

”A dorit să-şi uşureze conştiinţa şi să-şi informeze compatrioţii în speranţa că America îşi va respecta idealurile”, au pledat avocaţii săi. Acuzarea a cerut între 9 şi 11 ani de închisoare, apreciind că el s-a alăturat NGA doar pentru a fura şi transmite documente, ştiind că aceasta ar afecta grav securitatea naţională a Statelor Unite.

Assange a rămas fără cetăţenia ecuadoriană

Un Tribunal din Ecuador i-a retras fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, cetăţenia acestui stat latino-american, relatează Miercuri dpa, potrivit agerpres. Cotidianul El Comercio a consemnat Marţi, citînd Tribunalul administrativ din Quito, că, atunci cînd australianul a primit cetăţenia ecuadoriană, în 2017, au intervenit o serie de „erori administrative”. Assange (50 de ani) se află în prezent la închisoarea de înaltă securitate Belmarsh din Londra şi Statele Unite încearcă să obţină extrădarea sa, acuzîndu-l că a conspirat cu fostul analist militar Chelsea Manning la dezvăluirea de documente secrete, în 2010. Susţinut de numeroase organizaţii pentru libertatea presei, el riscă 175 de ani de închisoare în SUA pentru difuzarea, începînd de atunci, a peste 700.000 de documente clasificate privind activităţile militare şi diplomatice americane, în special în Irak şi Afganistan. Australianul s-a refugiat la Ambasada Ecuadorului din Londra în 2012 pentru a evita extrădarea şi a obţinut azilul, iar apoi şi cetăţenia, dar în urma unor tensiuni cu Quito Guvernul ecuadorian i-a revocat statutul de azilant, în 2019, şi a fost arestat de Poliţia britanică.

Preoţi implicaţi într-o treime din cazurile de pedofilie din perioada 2017-2020 în Polonia 

Preoţi sunt implicaţi în aproape o treime din cazurile de pedofilie înregistrate în anii 2017-2020, a anunţat comisia de stat care a studiat peste 300 de cazuri din această perioadă, relatează AFP. „Comisia de stat însărcinată cu pedofilia tratează 100 de afaceri în care membri ai clerului au fost semnalaţi ca autori ai unor agresiuni sexuale asupra unui copil de mai puţin de 15 ani”, a indicat comisia, în primul său raport asupra unui total de 345 de cazuri, prezentat presei. În această categorie, Comisia a înaintat Parchetului 55 de cereri de inculpare, dintre care 36 din cauza faptului că aceste cazuri de pedofilie nu au fost sesizate autorităţilor competente. În 35% dintre cazuri, autorii sunt membri ai familiilor victimelor, a mai indicat comisia.

Creată în 2019, Comisia a mai prezentat în raportul său o serie de recomandări legislative destinate accelerării procedurilor şi protejării suplimentare a victimelor abuzurilor. De asemenea, aceasta a precizat că nu a primit, în pofida solicitărilor sale, documente privind cazurile de pedofilie din partea bisericii. „Pînă în prezent, am primit, în mai multe rînduri, asigurări privind dorinţa de cooperare (din partea bisericii – n.r.), suntem foarte mulţumiţi, dar nu am văzut încă această asigurare concretizîndu-se”, a declarat presei preşedintele Comisiei, Blazej Kmieciak. La sfîrşitul lui Iunie, Biserica Catolică a dezvăluit, în propriul său raport, că a primit din 2018 mai multe plîngeri noi pentru agresiuni sexuale asupra minorilor comise de membri ai clerului. Cele două rapoarte intervin într-un moment în care biserica, foarte influentă politic în Polonia, se confruntă cu o serie de acuzaţii, foarte mediatizate, de agresiuni sexuale asupra unor minori şi de ascundere a acestor acte, un subiect tabu nu cu mulţi ani în urmă, în această ţară considerată foarte ataşată de credinţa catolică.

Din Iulie 2018 și pînă la sfîrşitul anului trecut, 368 de cazuri de agresiuni sexuale, comise între 1958 şi pînă anul trecut, au fost semnalate bisericii, potrivit raportului său. Potrivit bisericii, 39% dintre plîngeri s-au dovedit a fi întemeiate. Anchetele continuă asupra a 51% din celelalte cazuri, în timp ce 10% dintre plîngeri au fost respinse, în special pentru lipsă de credibilitate. Un precedent raport al bisericii făcea referire la aproape 400 de membri ai clerului care au agresat sexual copii şi minori între 1990 şi 2018.

Suedia a pus sub acuzare un bărbat pentru masacrele petrecute în 1988 în închisorile iraniene

Procurorii suedezi au pus sub acuzare un cetățean iranian pentru crime de război, în cazul execuțiilor în masă petrecute în închisorile iraniene în 1988, informează BBC. Suspectul nu a fost numit, însă a fost identificat de mai multe ori ca fiind Hamid Nouri, în vîrstă de 60 de ani. Nouri a fost reținut în urmă cu doi ani, după ce a ajuns în Stockholm, scrie presa suedeză. În 1988, Iranul era în război cu Irak. Liderul suprem iranian a ordonat executarea prizonierilor care aveau legături cu un grup de opoziție aliat cu Irakul. Suspectul lucra în acea perioadă la o închisoare aflată în apropierea Capitalei Teheran, susțin procurorii. El neagă toate acuzațiile. Grupurile pentru drepturile omului au cerut de mult timp dreptate privind execuțiile din Iran din 1988, cărora le-ar fi căzut victime 5.000 de oameni. Pentru a deschide cazul, procurorii suedezi au invocat principiul "jurisdicției universale".

Cazul crimelor din 1988 a reapărut în atenție luna trecută, după alegerea lui Ebrahim Raisi ca Președintele al Iranului. Raisi a fost unul dintre cei patru judecători ai Tribunalelor secrete organizate în 1988 pentru a "rejudeca" mii de prizonieri pentru activitățile lor politice. Noul Președinte iranian a negat mereu că ar fi avut vreun rol în sentințele la moarte, dar a mai spus că ele erau justificate pentru că exista o fatwa (decizie religioasă) emisă de fostul lider suprem, Ayatollahul Khomeini. Hamid Nouri este acuzat că ar fi participat la executarea în masă a numeroși deținuți care simpatizau grupul de opoziție Mujahedin-e Khalq (MEK), în Iulie și August 1988. Totodată, Nouri este suspectat de tortură și tratamente inumane. Gruparea MEK a luptat alături de trupele irakiene în războiul contra Iranului, în perioada 1980-1988. Drept urmare, majoritatea execuțiilor sunt considerate crime de război. Războiul dintre Irak și Iran s-a încheiat pe 20 August 1988, dar execuțiile au continuat. Procesul ar urma să înceapă pe 10 August și să dureze pînă în Aprilie 2022.

Miliardar chinez condamnat la 18 ani de închisoare. Sun Dawu este un critic al puterii de la Beijing

Miliardarul chinez Sun Dawu, un cunoscut critic al puterii de la Beijing, a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru o serie de infracţiuni şi delapidare. Apărătorii săi consideră procesul patronului în vîrstă de 67 de ani, lider al unui grup specializat în agricultură, ca fiind emblematic pentru modul în care Guvernul comunist îi percepe pe puternicii magnaţi ai sectorului privat. Sun Dawu a fost condamnat la 18 ani de închisoare şi amendat cu 3,11 milioane de yuani (405.000 de euro), potrivit unui comunicat al Tribunalului Popular din Gaobeidian din Nordul provinciei Hebei, unde a fost judecat, scrie Agerpres, preluînd AFP. Pedeapsa grea este justificată de o lungă listă de condamnări pentru "exploatare minieră ilegală", "ocupare ilegală a terenurilor agricole", "obstrucţionarea serviciului public", "adunarea unei mulţimi pentru a ataca organele statului" sau chiar "provocare la tulburări".

Această ultimă acuzaţie, cu un titlu vag, este adesea folosită împotriva opozanţilor. Magnatul sectorului alimentar, membri ai familiei sale şi angajaţi au fost arestaţi la sfîrşitul anului 2020 în urma unei dispute funciare cu o fermă de stat din Hebei. Sun Dawu a fondat grupul Dawu în 1984 ca o afacere de familie de creştere a găinilor şi porcilor. De atunci, el a transformat-o într-un imperiu uriaş ce acoperă de asemenea sănătatea şi turismul. Aceasta este una dintre cele mai importante companii din sectorul agricol în Nordul Chinei. Cunoscut pentru tonul său sincer, Sun Dawu a criticat vehement autorităţile pentru gestionarea pandemiei de COVID-19 şi a epidemiei de pestă porcină africană în ţară, la originea sacrificării a milioane de capete.

Cel mai mare filon de safire din lume a fost descoperit accidental în curtea unei case din Sri Lanka

Autoritățile din Sri Lanka au anunțat că cel mai mare filon de safire din lume a fost găsit accidental în curtea unei case din zona Ratnapura, informează BBC. Un comerciant de pietre prețioase din statul insular a spus că piatra uriașă a fost descoperită în curtea casei sale de muncitorii care săpau o fîntînă. Potrivit experților, valoarea safirelor găsite se ridică la 100 de milioane de dolari pe piața internațională. Aglomerarea de safire cîntărește 510 kilograme sau 2,5 milioane de carate și a fost denumită "Serendipity Sapphire". "Persoana care săpa fîntîna ne-a anunțat că a găsit niște pietre rare. Ulterior am dat de acest specimen uriaș", a spus comerciantul citat doar sub numele Gamage. El nu a dorit să ofere mai multe detalii din motive de securitate.

Gamage, a cărui familie se ocupă de trei generații cu comerțul de pietre prețioase, a informat autoritățile despre descoperire, însă a durat un an pentru a curăța piatra de noroi și impurități, înainte ca ea să poată fi analizată și certificată. Potrivit lui Gamage, în timpul procesului de curățare, cîteva pietre au căzut din filon și ele s-au dovedit a fi safire de înaltă calitate. Ratnapura, care înseamnă "Orașul pietrelor prețioase" în singaleză, este considerată capitala pietrelor prețioase de pe insula asiatică. Sri Lanka este un mare exportator de pietre prețioase, iar anul trecut a cîștigat peste 500 de milioane de dolari din exportul acestora.

"Nu am mai văzut niciodată un exemplar atît de mare. Probabil s-a format în urmă cu aproximativ 400 de milioane de ani", a declarat pentru BBC doctorul Gamini Zoysa, un cunoscut gemolog. În același timp, experții avertizează că deși filonul este uriaș, nu toate safirele din el s-ar putea să fie de calitate înaltă. "Este un filon special de safire, probabil cel mai mare din lume. Avînd în vedere dimensiunea și valoarea, credem că va atrage interesul colecționarilor privați sau a muzeelor", a spus Thilak Weerasinghe, președintele Autorității Naționale de Pietre prețioase și Bijuterii din Sri Lanka.

Cazul amiralui rus care și-ar fi ucis soția și fiul cu tigaia

La Sankt Petersburg, soția și fiul unui amiral pensionar din Marina rusă, Leonid Lobanov, 86 de ani, au fost găsiți uciși în apartament. Lobanov în persoană a devenit principalul suspect, însă, între timp s-a dovedit că el murise pe data de 16 Iulie, fiind călcat de tren. Cadavrele soției, Nelly Lobanova, 84 de ani, și fiului, 56 de ani, au fost găsite în seara de 24 Iulie, în apartamentul cu trei camere al familiei, potrivit BBC Russia. Vecinii au sunat-o pe fiica lui Lobanov, alarmați de mirosul puternic și neplăcut care învăluise casa scării. Femeia a cerut Poliției să verifice apartamentul. Cele două cadavre au fost descoperite pe o canapea. Aveau multiple răni înjunghiate. Amiralul Lobanov a devenit suspect, însă nu era de găsit. Anchetatorii au stabilit că dubla crimă a avut loc pînă în data de 16 Iulie. Amiralul pensionar devenit principalul suspect a murit, însă, pe data de 16 Iulie, însă acest lucru nu se știa atunci.

Potrivit BBC, care citează presa locală, Leonid Lobanov a murit călcat de tren în apropierea unei gări, la cîțiva kilometri de casă. Dar nu avea nici un act de identitate asupra lui. Abia după descoperirea celor două cadavre s-a făcut legătura cu trupul neidentificat aflat la morgă. Presa locală, care citează surse din Poliție, spune că cei doi au murit după ce au fost loviți în cap cu tigaia. Cele două cadavre erau înjunghiate de mai multe ori și se pare că o parte din loviturile cu cuțitul au fost aplicate cînd mama și fiul erau deja morți. Vecinii au povestit că mama și fiul aveau o relație foarte apropiată, însă amiralul se mutase de ceva timp la o casă din suburbii. A fost văzut, însă, venind la apartament cu o zi înainte de a muri.