Poliţia germană a arestat zeci de persoane pentru folosirea unei platforme online ilegale

Treizeci şi două de persoane au fost arestate Marţi în Germania sub suspiciunea că au utilizat o platformă comercială online ilegală, au anunţat Miercuri procurorii din Frankfurt şi Bamberg, transmite AFP, potrivit agerpres. Arestările au avut loc în 15 din cele 16 landuri germane, a precizat Parchetul din Bamberg, în Bavaria. Unsprezece suspecţi au fost plasaţi în detenţie. Conform unui comunicat al Parchetului din Frankfurt, care face oficiul de Birou central de luptă împotriva criminalităţii cibernetice în Germania, persoanele arestate sunt suspectate că au folosit platforma ilegală ”crimenetwork.co”, un forum ”aparţinînd economiei subterane”.

Platforma online era specializată aproape exclusiv în comerţul cu bunuri şi servicii ilegale, precum medicamente şi stupefiante, bani contrafăcuţi, documente false, programe de piraterie informatică, adaugă sursa citată. Administratorul platformei, un tînăr de 26 de ani la acea vreme, a fost arestat în Mai 2019, la intrarea pe teritoriul german, şi se află de atunci în detenţie.

Un militar turc a fost ucis şi alţi doi răniţi la graniţa cu Iranul

Un militar turc a fost ucis, iar alţi doi au fost răniţi de proiectile trase din Iran, a anunţat Miercuri Ministerul turc al Apărării, fără să precizeze cine anume a tras, relatează AFP, potrivit news.ro. Potrivit Ministerului turc, militarii au fost țintiți Marţi în timp ce se aflau într-o misiune de patrulare, de recunoaştere, în apropiere de frontiera cu Iranul. ”Doi eroi din cadrul forţelor noastre armate au fost răniţi şi un erou al forţelor noastre armate a căzut martir”, a anunţat Ministerul într-un comunicat.

Nici un alt detaliu nu a fost furnizat cu privire la circumstanţele acestui incident armat, care a avut loc într-o regiune în care Ankara poartă de peste 30 de ani o luptă sîngeroasă împotriva Partidului Muncitorilor din Kusdistan (PKK). Combatanţi din cadrul PKK traversează cu regularitate frontiera în Irak şi Iran. În vederea împiedicării acestor traversări, Turcia este pe cale să construiască un zid la frontiera cu Iranul.

28 de migranţi salvaţi din mare au ajuns cu coronavirus în Italia

Douăzeci şi opt de migranţi, din cei 209 salvaţi în Mediterana de organizaţia neguvernamentală germană Sea Watch şi apoi plasaţi în carantină pe un feribot într-un port sicilian, au fost testaţi pozitiv pentru COVID-19, a anunţat Miercuri preşedintele regiunii Sicilia, Nello Musumeci, citat de AFP, potrivit agerpres. Prelevările la cei 209 migranţi plasaţi în carantină la bordul feribotului Moby Zaza, care se află în Porto Empedocle, pe coasta de Sud a Siciliei, au fost efectuate Marţi dimineaţă, precizează media italiene.

”Douăzeci şi opt de migranţi sunt pozitivi la COVID-19. Ei se află pe o navă în rada Porto Empedocle, o soluţie pe care noi am cerut-o cu îndîrjire la 12 Aprilie Guvernului pentru a evita ca epidemia să se răspîndească pe teritoriul insulei, fără a o putea limita şi controla”, scrie Nello Musumeci pe Facebook. ”Solicitarea noastră este mai bine înţeleasă astăzi şi cei care delirau acuzîndu-ne aproape de rasism realizează că am avut dreptate”, adaugă Musumeci.

Feribotul Moby Zaza a fost desemnat de către Guvernul italian pentru ca migranţii care debarcă pe coastele siciliene să poată intra în carantină. Sea Watch 3 a organizaţiei neguvernamentale germane Sea Watch a primit undă verde din partea autorităţilor de a acosta în Sicilia Duminică, după ce salvase 209 migranţi în largul Libiei în trei operaţiuni de salvare distincte în decurs de 48 de ore.

UE sfidează SUA: Blocul comunitar merge mai departe cu taxa digitală

Uniunea Europeană face demersuri pentru introducerea taxei digitale în pofida opoziţiei Washingtonului, blocul comunitar precizînd că, deşi preferă ”un consens global”, va acţiona singur dacă este nevoie, relatează Miercuri politico.eu. La 17 Iunie, secretarul Trezoreriei americane, Steven Mnuchin, s-a retras din tratativele mediate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) consacrate creării unui sistem global pentru fiscalizarea serviciilor digitale în ţara unde are loc fiecare tranzacţie – la un nivel de cel puţin 2% – mai degrabă decît în ţara unde se află sediul companiei IT respective.

Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a argumentat că această taxă digitală este necesară ca urmare a uşurinţei cu care multe companii din domeniul tehnologic minimizează taxele europene. În opinia sa, acest lucru face ”atît de dificil de apărat multe, multe, multe companii din întreaga lume care îşi plătesc taxele”. Evident nemulţumită, Vestager a spus că marile companii IT încurajează o reacţie violentă din partea consumatorilor şi a autorităţilor de reglementare prin faptul că forţează în mod repetat limitele legislaţiei europene. Multe dintre aceste companii sunt americane, a accentuat reprezentanta CE, care a amintit de o listă lungă de proceduri antitrust lansate contra Apple, Amazon şi Google. ”Sunt îngrijorată de faptul că nu avem doar un caz Google: noi avem două, avem trei cazuri. Am avut un caz Amazon, acum avem unul nou. Şi din păcate a trebuit să deschidem două cazuri legate de Apple. Încă există, cred, potenţial de a trage învăţăminte”, a adăugat Margrethe Vestager.

Anterior, în cursul acestei luni, ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, a declarat în Senat că doar SUA se opun unui acord în acest sens. ”Suntem la cîţiva centimetri de un acord”, a declarat el pentru un post de radio francez. Pe de altă parte, Preşedintele american Donald Trump a numit-o ”tax lady” pe Vestager pentru decizia ei de a forţa Apple să plătească peste 14 miliarde dolari taxe neachitate datorate Guvernului Irlandei.

Linia dură adoptată de vicepreşedinta executivă a CE faţă de companiile IT străine prezente în Europa face parte din obiectivul său mai amplu al unei ”autonomii strategice deschise”, care vizează poziţii comerciale mai agresive ale UE faţă de SUA şi China, menţinerea pieţelor deschise şi apărarea ”statelor bunăstării, asistenţei medicale universale şi accesului universal la educaţie” în Europa.

Rumen Radev vorbeşte despre viitorul Uniunii Europene

Uniunea Europeană este, în termeni de produs intern brut, unul dintre cei importanţi jucători de pe arena globală, dar atunci cînd vine vorba despre greutate politică UE încă îşi caută locul pentru că nu este susţinută de capacităţi de apărare relevante, a declarat Miercuri Preşedintele bulgar Rumen Radev, potrivit BTA. ”Este foarte important că reluăm dezbaterea despre viitorul Uniunii Europene. Care este nivelul nostru de ambiţie, ce obiective ne stabilim ca rezultat al acestei ambiţii şi cu ce mecanisme şi resurse le vom realiza”, a spus şeful statului bulgar într-o dezbatere privind viitorul UE organizată la Sofia de Institutul de Relaţii Internaţionale şi Economie şi Fundaţia ‘Friedrich Ebert’.

El a adăugat că, de-a lungul istoriei sale, Uniunea Europeană a demonstrat că este capabilă să depăşească provocările şi să iasă mai puternică din ele. Radev s-a referit şi la atitudinile publice faţă de Uniunea Europeană. Bulgaria încă trebuie să soluţioneze o chestiune foarte importantă – realizarea integrării sale complete, înscrisă în Tratatul de la Lisabona, spaţiul Schengen, zona euro, a spus Preşedintele bulgar. Potrivit acestuia, în Bulgaria nu există o dezbatere adecvată despre beneficii şi riscuri şi despre ceea ce trebuie să fie făcut pentru a le minimiza pe cele din urmă. ”Trebuie să abandonăm percepţia că Bruxellesul este şeful şi să începem să trăim cu sentimentul că suntem parte a acestui Bruxelles”, a spus Rumen Radev, care s-a declarat un euro-optimist.

Preşedinţia germană a UE se va concentra mai întîi pe criza coronavirusului şi apoi pe Brexit

Gestionarea crizei de coronavirus va fi prioritatea Germaniei după ce va prelua la 1 Iulie Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, conform unei strategii aprobate Miercuri de Cabinetul de la Berlin, relatează DPA. Documentul de 24 de pagini stabileşte obiectivul Preşedinţiei de şase luni, care va avea ca slogan ”Să facem împreună Europa mai puternică din nou”. Germania va avea ca sarcini prezidarea consiliilor ministeriale şi stabilirea agendei politice. Pandemia de coronavirus reprezintă o „mare provocare” pentru UE, se arată în document.

Berlinul speră să facă un pas decisiv pentru depăşirea celei mai mari provocări a mandatului său în prima lună. Toate privirile vor fi aţintite asupra summitului UE de la mijlocul lunii Iulie, în contextul în care statele membre încearcă să adopte un pachet masiv de ajutoare economice pentru a sprijini blocul comunitar să iasă din recesiunea cauzată de coronavirus. Comisia Europeană propune un pachet de 750 de miliarde de euro, format din granturi de 500 de miliarde de euro şi din împrumuturi de 250 de miliarde de euro pentru cele mai afectate ţări. Executivul comunitar plănuieşte un cadru bugetar al UE pentru 2021-2027 în valoare totală de circa 1.100 de miliarde de euro.

Înainte de pandemie, principala preocupare a Preşedinţiei germane era de aşteptat să fie Brexitul. Deşi acesta a fost depăşit de criza coronavirusului, rămîne în topul priorităţilor pe agendă. Negocierile privind ieşirea Marii Britanii din UE trebuie să se încheie pînă la Toamnă cel tîrziu, pentru că în caz contrar se va produce un Brexit nereglementat, cu consecinţe pentru ambele părţi. Schimbările climatice, economia digitală şi poziţia Europei în raport cu două superputeri precum China şi SUA sunt de asemenea subiecte importante.

UE va interzice accesul cetăţenilor americani

Uniunea Europeană intenţionează să le interzică americanilor intrarea pe teritoriul său odată ce îşi va redeschide frontierele pentru ţări terţe, din cauza pandemiei de coronavirus foarte activă în Statele Unite,a informat marţi cotidianul New York Times, potrivit AFP şi agerpres. Cotidianul citează două liste de ţări ale căror cetăţeni vor avea dreptul să meargă în Europa şi care fac obiectul negocierilor în rîndul UE. Americanii sunt deocamdată excluşi de pe ambele liste, potrivit New York Times. După ce reprezentanţii din fiecare ţară se vor pune de acord cu lista definitivă, ea va fi prezentată, ca recomandare, înainte de 1 Iulie, a explicat jurnalul.

Uniunea Europeană prevede să îşi redeschidă frontierele externe cu ţări terţe la acea dată, cu condiţia ca acestea să îndeplinească anumite criterii sanitare, ca situaţia epidemiologică să fie bună şi ca măsura să fie reciprocă. În timp ce numeroase ţări din Europa trăiesc un moment de destindere, Statele Unite afişează cel mai grav bilanţ din lume în valoare absolută, cu peste 120.000 de morţi şi mai mult de 2,3 milioane de cazuri detectate. Diferite state americane au relaxat măsurile de izolare, iar New Yorkul – de departe cel mai afectat oraş – a făcut Luni un nou pas în această direcţie cu redeschiderea magazinelor neesenţiale. Mai mult state din Sud şi Vest înregistrează însă o creştere a numărului de cazuri pozitive. În Martie, Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat interdicţia de intrare în Statele Unite – valabilă în continuare – pentru călătorii venind din 26 de ţări europene.

Comisia Europeană doreşte să crească ”diversitatea rasială” în rîndul angajaţilor săi

Vicepreşedinta Comisiei Europene pentru Valori şi Transparenţă, Vera Jourova, a anunţat Miercuri că această instituţie va examina modalităţi de ”creştere a diversităţii rasiale” în rîndul funcţionarilor săi, propuneri concrete în acest sens urmînd să fie prezentate în Toamnă, relatează agenţia EFE. Potrivit lui Jourova, la reuniunea de săptămîna aceasta a colegiului comisarilor au fost explorate ”potenţiale căi de acţiune” pentru eliminarea rasismului în Uniunea Europeană, printre care ea a menţionat un efort specific pentru sporirea ”diversităţii” în Comisia Europeană.

Totodată, comisarului european pentru Justiţie, belgianul Didier Reynders, i s-a cerut opinia despre actuala dezbatere din Belgia şi din alte ţări cu privire la retragerea din spaţiul public a statuilor unor personaje istorice considerate rasiste. ”Nu sunt sigur că aceasta este cea mai bună modalitate de a o face, de a avea o versiune reînnoită a trecutului istoric al unui stat membru, ci de a insista asupra dezbaterii, investigării şi analizei” a răspuns comisarul european. Dar ”nu este vorba doar despre a avea memoria trecutului, ci şi de a ne îndrepta către o situaţie în care să crească respectul faţă de diversitate în societatea noastră”, a completat el.

Belgia va relaxa şi mai mult restricţiile începînd cu data de 1 Iulie

Belgia va relaxa şi mai mult restricţiile adoptate în luna Martie pentru a limita răspîndirea noului coronavirus şi va permite piscinelor, parcurilor tematice şi spaţiilor de petrecere să se redeschidă începînd din data de 1 Iulie, a anunţat Miercuri prim-ministrul Sophie Wilmes, care a precizatcă măsurile de distanţare socială vor rămîne însă în vigoare, informează Reuters. Belgienii vor putea să meargă din nou la cinematograf şi la teatru respectînd dispoziţiile de distanţare socială şi doar pînă la 200 de persoane vor avea dreptul de a fi prezente simultan la evenimente organizate în spaţii închise, precum slujbele religioase.

Cel mult 400 de persoane vor putea să participe la adunări în aer liber, inclusiv la demonstraţii, însă belgienii nu trebuie să se deplaseze în timp ce participă la astfel de evenimente. De asemenea, belgienii vor putea să se întîlnească cu cel mult 15 prieteni într-o săptămînă – limita fiind în prezent de 10 prieteni pe săptămînă. Distanţarea socială şi măsurile de igienă trebuie să fie respectate cu fermitate. Purtarea măştii sanitare în public este recomandată şi ar putea deveni obligatorie dacă va fi necesar. Marile adunări publice, precum festivalurile muzicale, rămîn interzise, iar cluburile de noapte rămîn închise cel puţin pînă la sfîrşitul lunii August.

Pe 21 Iulie, ziua naţională a Belgiei, tradiţionala paradă militară şi focurile de artificii vor fi adaptate pentru a respecta actualele măsuri de siguranţă. În acest an nu va mai fi organizată o petrecere în parcul regal. Belgia, care găzduieşte sediile generale ale UE şi NATO, a decretat carantină naţională pe 18 Martie din cauza pandemiei de COVID-19, o boală care a făcut în această ţară 9.722 de victime. Belgia deţine una dintre cele mai ridicate rate de decese per cap de locuitor din întreaga lume.

Borrell: Suntem determinaţi să protejăm frontierele externe ale Uniunii Europene

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a dat asigurări Miercuri, în cursul unei vizite la graniţa dintre Grecia şi Turcia, că Uniunea Europeană este decisă să-şi apere frontierele, pe fondul temerilor exprimate de ministrul grec de Externe, Nikos Dendias, în legătură cu un nou val de migraţie încurajat de Ankara, relatează AFP, scrie agerpres.

”Suntem determinaţi să protejăm frontierele externe ale Uniunii Europene şi să susţinem suveranitatea Greciei”, a dat asigurări Josep Borrell, în prezenţa lui Nikos Dendias. ”Astăzi, după un scurt răgaz datorat pandemiei, Turcia a declarat din nou că frontierele sale cu Europa sunt deschise”, a afirmat ministrul grec. ”În acelaşi timp, gărzile de coastă (turce) escortează ambarcaţiuni încărcate cu migranţi spre insulele greceşti”, a acuzat el. Dendias a mai afirmat că ”Turcia continuă să submineze securitatea, stabilitatea şi pacea în Mediterana de Est”. Borrell a răspuns că ”împărtăşeşte această îngrijorare” şi că va acţiona cu toate mijloacele ”pentru a opri această dinamică de escaladare a tensiunilor”.

La sfîrşitul lunii Februarie, Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că va lăsa frontiera deschisă pentru migranţii dornici să ajungă în Uniunea Europeană. Zeci de mii de refugiaţi au pornit atunci spre postul de frontieră Kastanies (Pazarkule, de partea elenă) cu Grecia, unde au avut loc ciocniri timp de mai multe zile. Atena a reacţionat în forţă, desfăşurînd trupe suplimentare de-a lungul fluviului Evros, care delimitează frontiera terestră comună. Mai multe anchete jurnalistice şi ONG-uri au acuzat autorităţile elene că au tras cu gloanţe reale în migranţi.

În punctul culminant al crizei, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cel al Parlamentului European, David Sassoli, s-au deplasat în regiunea Evros pentru a-şi arăta susţinerea faţă de Grecia în ce priveşte protejarea frontierelor UE.