REALITATEA INTERNATIONALA PE SCURT (24 Noiembrie 2022)

Senatorii americani cer Pentagonului să reconsidere cererea Ucrainei de a i se furniza drone Grey Eagle

Un grup de 16 senatori americani, democraţi şi republicani, a presat Administraţia Biden să reconsidere cu atenţie cererea Ucrainei de a i se furniza drone letale Grey Eagle pentru a lupta împotriva Rusiei şi a cerut Pentagonului să explice de ce nu a mers mai departe cu această solicitare, informează Reuters, potrivit agerpres.

Administraţia Biden a respins pînă acum cererile de a furniza Ucrainei drone MQ-1C Grey Eagle care pot fi înarmate. Acestea au un plafon operaţional de 8.839 de metri şi ar reprezenta un progres tehnologic important pentru Ucraina.

Respingerea solicitării s-a bazat pe îngrijorarea că dronele ar putea fi doborîte, că nu sunt esenţiale pentru efortul de război al Ucrainei şi ar putea escalada conflictul, dar Pentagonul nu şi-a confirmat poziţia oficial.

Ucraina a făcut numeroase apeluri pentru ca Statele Unite să îi furnizeze drone puternice, cel mai recent solicitînd rachete antidrone, în speranţa că Washingtonul va renunţa la opoziţia sa pe măsură ce Rusia foloseşte din ce în ce mai mult drone kamikaze şi atacă infrastructura civilă ucraineană.

Senatorii, printre care republicanul Joni Ernst şi democratul Joe Manchin, membri ai Comisiei pentru servicii armate din Senat, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de opoziţia SUA în legătură cu această cerere, spunînd că furnizarea de drone Grey Eagle „necesită o reconsiderare atentă”.

„Ca o chestiune de politică, nu comentăm cu privire la comunicarea noastră cu oficialii aleşi”, a declarat un purtător de cuvînt al Pentagonului.

Senatorii i-au solicitat secretarului Apărării Lloyd Austin să explice, pînă pe 30 Noiembrie, de ce Pentagonul consideră că această dronă nu este potrivită pentru lupta din Ucraina, dacă preocupările SUA legate de transferul de tehnologie pot fi depăşite şi dacă consideră că folosirea dronei ar antagoniza şi mai mult Rusia.

După un vot în privința Rusiei, site-ul Parlamentului European a fost ţinta unui atac cibernetic

Miercuri, site-ul Parlamentului European a fost ţinta unui atac cibernetic, a anunţat un purtător de cuvînt al instituţiei. Atacul a avut loc la scurt timp după adoptarea unei rezoluţii ce califică Rusia drept „stat care sponsorizează al terorismul”, relatează AFP, potrivit agerpres.

Purtătorul de cuvînt Jaume Duch a evocat, pe Twitter, „un atac DDOS” (blocarea serviciului), care a paralizat „disponibilitatea site-ului web” al Legislativului european.

”Echipele Parlamentului lucrează pentru a rezolva această problemă cît mai curînd posibil”, a adăugat el.

Reunit în plen, la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat,Miercuri, o rezoluţie referitoare la ultimele evoluţii din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Eurodeputaţii subliniază că atacurile şi atrocităţile deliberate comise de forţele ruse şi reprezentanţii acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile şi alte încălcări grave ale dreptului internaţional şi umanitar constituie acte de terorism şi crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul şi „recurge la mijloace teroriste”.

Schimbările climatice vor favoriza propagarea bolilor infecţioase

Fondul mondial de luptă împotriva SIDA, tuberculozei şi malariei a avertizat că schimbările climatice „vor ucide în cele din urmă oameni”, prin favorizarea propagării bolilor infecţioase, relatează AFP, potrivit agerpres.

În 2022, Fondul a asistat la „escaladarea impactului” schimbărilor climatice asupra sănătăţii, a afirmat directorul său executiv, Peter Sand.

În timp ce reapariţia focarelor de malarie a fost determinată pînă în prezent de frecvenţa tot mai mare şi de devastările cauzate de furtunile tropicale, „odată cu inundaţiile din Pakistan, acestea au căpătat o cu totul altă amploare”, a mai spus el.

„Mecanismul prin care schimbările climatice vor ucide în cele din urmă oameni este impactul său asupra bolilor infecţioase”, a mai spus Sands, menţionînd că anumite zone ale Africii care nu au fost afectate de malarie sunt acum în pericol, pe măsură ce temperaturile cresc şi permit ţînţarilor să prospere, în special la altitudini mai mari. Populaţia acestor regiuni nu va fi imunizată, de aici apărînd riscul unei rate mai mari a mortalităţii.

„Este destul de alarmant”, a spus Sands, în timpul unei întîlniri cu Asociaţia corespondenţilor ONU.

Alte ameninţări includ răspîndirea tuberculozei în rîndul unui număr tot mai mare de persoane strămutate în întreaga lume. „Tuberculoza este o boală care se dezvoltă atunci cînd persoane foarte stresate sunt concentrate într-un spaţiu restrîns, cu hrană şi adăpost inadecvate”, a explicat el. „Cu cît asistăm mai mult la deplasarea populaţiei din cauza schimbărilor climatice, cu atît mai mult cred că aceasta va avea ca rezultat condiţii care vor face această boală cel puţin mai probabilă”, a adăugat el.

Sands a mai spus că insecuritatea alimentară va face oamenii mai vulnerabili la boli.

Întrebat dacă lumea este mai bine pregătită pentru următoarea pandemie decît a fost pentru COVID-19, el a răspuns că da, însă a venit cu o precizare: „Asta nu înseamnă că suntem bine pregătiţi, pur şi simplu nu suntem la fel de nepregătiţi ca înainte”, a spus el.

Macron anunţă că urmează să aibă un contact direct cu Putin în zilele următoare

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat, Miercuri, că urmează să aibă ”un contact direct” cu omologul său rus Vladimir Putin ”în zilele următoare”, pe tema domeniului nuclear civil şi Centralei Nucleare Zaporojia, pe care Moscova şi Kievul se acuză reciproc că au bombardat-o, relatează AFP, scrie news.ro

”Intenţionez să am un contact direct cu el (Vladimir Putin) în zilele următoare, în subiectele nuclear civil, în primul rînd, şi al Centralei (Nucleare) Zaporojia, în urma unei discuţii” cu directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) Rafael Grossi, a anunţat şeful statului.

Medvedev contrazice estimările Ucrainei: Avem destule arme

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a negat, Miercuri, că stocul de rachete de înaltă precizie al armatei ruse ar fi pe cale să se epuizeze, aşa cum asigură Kievul şi unele ţări occidentale, el susţinînd că Rusia are în continuare ”destule” muniţii, în pofida consumului masiv al acestor resurse, după opt luni de campanie militară în Ucraina, potrivit agerpres

”Inamicii continuă să ne calculeze cu minuţiozitate lansările şi rezervele. Ei mizează în zadar pe epuizarea posibilităţilor noastre. Avem destule”, a scris fostul preşedinte rus pe Telegram, potrivit agenţiei EFE, cu puţin timp înainte ca Rusia să lanseze un nou raid cu rachete asupra infrastructurilor energetice ucrainene.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a prezentat, Marţi, date despre estimările Kievului asupra stocului rus de rachete, care sugerează o diminuare a arsenalului rus de arme de înaltă precizie, în urma folosirii intense a acestora, în războiul pornit de Rusia contra Ucrainei, în Februarie.

Conform listei publicate de Reznikov pe Twitter, Rusia a folosit de atunci în atacurile asupra Ucrainei peste 800 de rachete Iskander şi mai dispune în prezent doar de 119 rachete de acest tip, adică numai 13% din arsenalul de dinaintea războiului.

Aceeaşi listă indică o scădere notabilă a rezervelor de rachete de croazieră Kalibr, după ce 391 dintre acestea au fost lansate asupra Ucrainei.

Ministerul britanic al Apărării a estimat, la rîndul său, că, în urma atacurilor asupra infrastructurilor energetice ucrainene, Rusia a folosit aproape toate dronele cumpărate din Iran.

Un colonel al armatei ideologice a Iranului a fost asasinat lîngă Damasc

Un colonel al Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Iranului, a fost ucis Luni lîngă Damasc, într-un atac cu bombă artizanală, atac imputat Israelului, a anunţat Miercuri presa locală, informează AFP, potrivit agerpres.

„Colonelul Davoud Jafari, unul dintre consilierii iranieni detaşaţi în Siria şi membru al Forţei aerospaţiale a Gardienilor Revoluţiei, a fost ucis (Luni dimineaţa) de asociaţii regimului sionist (Israel), cu o bombă artizanală la marginea unui drum, lîngă Damasc”, a anunţat agenţia de presă Tasnim, citînd un comunicat al Gardienilor.

Iranul susţine că nu are trupe în Siria, dar că nişte „consilieri” militari din cadrul Gardienilor Revoluţiei operează alături de statul sirian, la invitaţia Damascului.

„Fără nici o îndoială, regimul criminal sionist va primi răspunsul adecvat pentru această crimă”, adaugă comunicatul.

Israelul şi coaliţia internaţională antijihadistă condusă de SUA au întreprins mai multe raiduri în ultimii ani împotriva miliţiilor pro-iraniene în Siria.

Pe 9 Noiembrie, un raid a vizat, în timpul nopţii, un convoi de arme şi de carburant al miliţiilor pro-iraniene în Siria, lîngă frontiera cu Irakul, provocînd cel puţin 14 morţi, potrivit unui ONG sirian.

În Martie, Gardienii Revoluţiei au anunţat decesul a doi militari de-ai săi de rang înalt, ucişi într-un atac israelian în Siria, ameninţînd să riposteze pentru a-i răzbuna.

Chiar dacă Israelul comentează rar loviturile întreprinse în Siria, le-a justificat de mai multe ori prin necesitatea de a împiedica Iranul să se stabilească în apropiere de frontierele sale.

Averea netă a lui Elon Musk, în scădere

Averea netă a lui Elon Musk, directorul general al Tesla, SpaceX şi Twitter, a scăzut cu 100,5 miliarde de dolari anul acesta, conform Bloomberg Billionaires Index, dar acesta rămîne cel mai bogat om din lume, cu o avere de 169,8 miliarde de dolari, informează site-ul finance.yahoo.com., potrivit agerpres.

Pe locul doi în topul celor mai bogaţi oameni din lume se află Bernard Arnault, deţinătorul LVMH, cel mai mare grup de lux din lume, cu o avere de 157 miliarde de dolari, arată datele Bloomberg şi Forbes.

Cu doar un an în urmă, cînd acţiunile companiilor din domeniul tehnologiei înregistrau creşteri la bursă, povestea era diferită pentru Musk, directorul general şi principalul acţionar al Tesla, cel mai valoros producător de vehicule electrice. Cînd acţiunile Tesla au atins nivelul de vîrf de aproximativ 410 dolari în Noiembrie 2021, averea netă a lui Musk se situa la 340 miliarde de dolari, conform estimărilor Bloomberg. La acel moment, pe locul doi era fondatorul Amazon, Jeff Bezos, cu o avere de aproximativ 200 miliarde de dolari.

Dar de atunci titlurile Tesla au scăzut cu peste 59% din cauza temerilor privind recesiunea, a încetinirii cererii pentru vehicule electrice, iar decizia lui Musk de a achiziţiona reţeaua de socializare Twitter a afectat încrederea investitorilor. În plus, rechemările la service au afectat perspectivele de creştere ale Tesla.

Musk deţine o participaţie de aproximativ 15% la Tesla, iar orice scădere semnificativă a acţiunilor afectează averea sa.

Omul de afaceri american nu a avut cel mai bun an, întrucît a pierdut mai mulţi bani decît orice alt miliardar. Pe locul doi în topul pierderilor este şeful Meta, Mark Zuckerberg, a cărui avere a scăzut cu 83,5 miliarde de dolari anul acesta, în timp ce Changpeng Zhao, directorul general al platformei de tranzacţionare cripto – Binance – a pierdut 81,9 miliarde de dolari din cauza turbulenţelor din sectorul criptomonedelor.

Cel mai bogat om din India, omul de afaceri Gautam Adani, a urcat pe locul trei în topul celor mai bogaţi oameni din lume, după ce averea sa netă a crescut în 2022 cu peste 53 miliarde de dolari, la 130 miliarde de dolari.

Cel mai bătrîn cîine are 22 de ani şi trăieşte în SUA

Un cîine din statul american California, pe nume Gino, a fost desemnat cel mai bătrîn cîine în viaţă de către Cartea Recordurilor Mondiale Guinness, după ce s-a confirmat că are peste 22 de ani, relatează UPI, potrivit agerpres.

Proprietarul lui Gino, Alex Wolf, în vîrstă de 40 de ani, a declarat că l-a adoptat, împreună cu colegii săi de cameră de la facultate, cînd cîinele avea 2 ani, de la adăpostul de animale Humane Society of Boulder Valley din Colorado, în 2002.

„A fost alături la fiecare pas”, a povestit Wolf pentru today.com. „Sunt atît de bucuros că l-am luat. Este cel mai bun”, a spus el.

Guinness World Records a confirmat că Gino s-a născut pe 24 Septembrie 2000, ceea ce i-a adus titlul de cel mai bătrîn cîine în viaţă.

Şcolile din Iran se închid din cauza poluării atmosferice

Autorităţile iraniene au dispus, Miercuri, închiderea şcolilor din Teheran din cauza nivelurilor ridicate de poluare atmosferică, conform mass-media locale, transmite AFP, potrivit agerpres.

„Toate cursurile din provincia Teheran, cu excepţia localităţilor Pardis, Firouzkoh şi Damavand, se vor desfăşura virtual de Miercuri”, a declarat adjunctul guvernatorului provinciei, Abed Maleki, citat de agenţia de presă Isna.

Decizia a fost luată de comitetul responsabil cu monitorizarea poluării din Capitală.

Autorităţile iraniene au închis în acest an în repetate rînduri şcolile din Capitală, dar şi din alte provincii din ţară.

Luni, Ministerul Educaţiei a suspendat cursurile în şcolile primare din cauza poluării.

Poluarea atmosferică provoacă aproape 4.500 de decese în fiecare an în Iran, a declarat în Mai ministerul iranian al Sănătăţii.

China anunţă finalizarea lucrărilor la o componentă esenţială a celui mai mare Soare artificial

Lucrările la o componentă esenţială a celui mai important proiect de reactor de fuziune nucleară din lume, supranumit ”Soare artificial”, au fost finalizate de China, a anunţat dezvoltatorul acestuia, transmit agenţiile Xinhua şi EFE, potrivit agerpres.

Producţia primului panou îmbunătăţit pentru transferul de căldură al Reactorului Termonuclear Experimental Internaţional (ITER) a fost finalizată. Performanţele sale „depăşesc în mod substanţial cerinţele de proiectare”, panoul devenind astfel potrivit pentru producţia în masă, conform dezvoltatorului său, Southwestern Institute of Physics (SWIP), aflat în subordinea China National Nuclear Corporation (CNNC).

Primul panou al ITER, conceput pentru a rezista contactului direct cu plasma fierbinte, cu temperaturi de peste 100 de milioane de grade Celsius, este considerat unul dintre cele mai importante componente ale miezului reactorului, a relatat Science Daily din China.

ITER, unul dintre cele mai ample şi mai importante proiecte internaţionale de cercetare ştiinţifică, este supranumit „Soare artificial” pentru că generează energie curată, fără emisii de dioxid de carbon, fiind asemănat cu Soarele datorită faptului că emite lumină şi căldură prin reacţii de fuziune.

Înainte de pandemia de COVID-19, se estima că ITER va intra în funcţiune în 2025.

Proiectul este realizat în comun de 35 de state – ţări din Uniunea Europeană, Japonia, Statele Unite, India, China, Rusia şi Coreea de Sud –, care au convenit să construiască acest reactor experimental de fuziune nucleară pentru a demonstra fezabilitatea tehnologică şi ştiinţifică a energiei de fuziune în scopuri paşnice. Acestea contribuie în diferite măsuri la acest proiect, prin proiectarea şi fabricarea celor peste 1 milion de componente individuale ale reactorului de fuziune.

În zona în care este construit ITER, în Cadarache (Franţa), vor fi efectuate teste pentru a conduce, într-o manieră controlată, la supraîncălzirea plasmei pînă la 150 de milioane de grade. La această temperatură, atomii intră în procesul de fuziune nucleară, eliberînd cantităţi uriaşe de energie ce poate fi folosită pentru a genera energie.

Chiar dacă va fi complet construit pînă în 2025, exploatarea sa la capacitate maximă va începe abia după anul 2035, primii ani fiind necesari testării progresive a capacităţilor reactorului. 

01.11.22 - 00:25
01.11.22 - 00:18
01.11.22 - 00:27
01.11.22 - 00:30
01.11.22 - 00:23
01.11.22 - 11:18
01.11.22 - 14:31
01.11.22 - 00:21
01.11.22 - 00:34
01.11.22 - 00:40
01.11.22 - 17:31
01.11.22 - 00:36
01.11.22 - 14:29
01.11.22 - 11:19
01.11.22 - 00:32