Macron a rămas cu impresia că Putin este ”mai rigid şi mai izolat”

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a rămas, după ultima vizită la Kremlin, cu impresia că omologul său rus, Vladimir Putin, este „mai rigid” şi „mai izolat”, afirmă, sub protecţia anonimatului, un oficial de la Palatul Elysée, conform CNN, informează mediafax. Emmanuel Macron le-a povestit jurnaliştilor, în avionul cu care se întorcea de la Moscova, ce a observat în cursul întîlnirii din 7 Februarie cu Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. „În avion, Preşedintele Macron le-a explicat jurnaliştilor prezenţi că omul Vladimir Putin pe care l-a întîlnit la Kremlin nu mai era aceeaşi persoană pe care o văzuse în Decembrie 2019, la întîlnirea precedentă. Acum era ”mai rigid şi mai izolat”, a declarat un oficial de la Preşedinţia Franţei, citat de CNN.

La ultima întîlnire, desfăşurată pe 7 Februarie la Moscova, Emmanuel Macron şi Vladimir Putin pledau pentru continuarea dialogului NATO-Rusia în scopul ajungerii la un acord pe tema arhitecturii de securitate din Europa şi pentru soluţionarea conflictului separatist din estul Ucrainei. Însă eforturile diplomatice ale lui Emmanuel Macron par să fi fost în zadar. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a decis Luni seară recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, invocînd faptul că Ucraina nu a avut niciodată o „statalitate autentică”. Imediat după această decizie controversată, Vladimir Putin a ordonat Armatei ruse să intervină pentru misiuni de „menţinere a păcii” în aceste teritorii separatiste.

Rusia promite ”o ripostă puternică şi dureroasă” la sancţiunile americane

Rusia a promis Miercuri o ripostă „puternică şi dureroasă” la sancţiunile americane anunţate de Washington după recunoaşterea de către Moscova a independenţei celor două regiuni separatiste din Estul Ucrainei, informează AFP, potrivit agerpres. „Nu trebuie să existe îndoieli: va exista o ripostă puternică la sancţiuni, nu neapărat simetrică, însă bine calculată şi dureroasă pentru partea americană”, a dat asigurări Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse într-un comunicat.

SUA au anunţat, Marţi, un prim pachet de sancţiuni economice menite să taie accesul Rusiei de la finanţări occidentale, avertizînd, totodată, că măsuri suplimentare „sunt pe masă” în cazul unei „escaladări” ruse în Ucraina. Întregul sector bancar rus ar putea fi vizat de sancţiuni, a atenţionat un responsabil american.

„Rusia a demonstrat că este capabilă să minimizeze prejudiciul adus, indiferent care sunt costurile sancţiunilor”, a reacţionat diplomaţia rusă în comunicatul său, subliniind că „presiunile sancţiunilor nu pot influenţa voinţa rusă de a-şi apăra în mod ferm interesele”. Chiar dacă denunţă „şantajul şi intimidarea” din partea Washingtonului, Rusia se declară în continuare „deschisă” diplomaţiei fondate pe principiile de respect reciproc, egalitate şi luarea în considerare a intereselor reciproce”, adaugă comunicatul.

Sancţiuni au fost de asemenea anunţate de Uniunea Europeană, Japonia, Australia, Canada, Germania şi Regatul Unit. Nu în ultimul rînd, Germania a îngheţat uriaşul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care urma să aducă mai mult gaz rusesc în Germania.

Semnificativ în actualul context internațional: Coreea de Sud a testat o rachetă sol-aer cu rază lungă de acţiune

Coreea de Sud a testat Miercuri o rachetă sol-aer cu rază lungă de acţiune, transmit Yohnap şi Reuters. Lansarea a avut loc la o lună după seria de teste Nord-coreene cu diferite tipuri de rachete capabile să atingă ţinte de pe teritoriul Sud-coreean, potrivit agerpres. Yonhap precizează, fără a menţiona sursele, că racheta-interceptor L-SAM a fost lansată cu succes dintr-un poligon din Taean, la 150 km Sud-Vest de Capitala Seul. Testele cu rachete balistice efectuate în Ianuarie de Coreea de Nord au crescut nivelul tensiunilor internaţionale. Au fost lansate cel puţin şapte astfel de arme, un record în materie, arată Reuters. Una dintre ele a fost un tip nou de „rachetă hipersonică” despre care regimul de la Phenian afirma că poate efectua manevre la viteze ridicate, fiind astfel greu de interceptat.

Agenţia Sud-coreeană pentru dezvoltare în domeniul apărării afirmă că L-SAM este „un sistem de arme autohton de vîrf”, aflat în curs de dezvoltare, pentru apărarea anti-rachetă sau împotriva altor ameninţări aeriene de la altitudine ridicată. Planurile noii rachete prevăd ca aceasta să intercepteze atacuri la 50-60 de km înălţime şi să fie operaţională din 2026. În Coreea de Sud sunt instalate şi baterii antirachetă americane THAAD.

Diplomaţii ruşi PLEACĂ din Ucraina. Drapelul ţării lor a fost dat jos de pe Ambasada de la Kiev

Drapelul rus a fost deja coborît de pe sediul misiunii diplomatice ruse şi mai multe persoane au fost văzute ieşind cu bagaje. Rusia a anunţat încă de Marţi că îşi va evacua Ambasada şi Consulatele generale din Ucraina, acuzînd autorităţile locale că nu mai garantează securitatea personalului acestora. Decizia survine după ce Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat decretele de recunoaştere a celor două provincii separatiste proruse din Estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, iar Parlamentul de la Moscova a autorizat desfăşurarea de trupe ruseşti în acele provincii. Mai multe state occidentale şi-au evacuat în ultimele săptămîni familiile diplomaţilor din Ucraina ori şi-au mutat Ambasadele de la Kiev la Lvov, oraş situat în Vestul Ucrainei şi considerat a fi un loc mai sigur în eventualitatea unui atac al Rusiei. 

Unul din doi ruşi vrea RĂZBOI pentru a împiedica aderarea Ucrainei la NATO

Unul din doi ruşi, adică 50 %, consideră corect ca ţara lor să utilizeze forţa militară împotriva Ucrainei pentru a împiedica Guvernul de la Kiev să adere la Alianţa Nord-Atlantică, potrivit unui sondaj publicat Miercuri de postul de televiziune CNN, citat de EFE şi agerpres. Sondajul, realizat de compania de consultanţă Savanta ComRes în rîndul cetăţenilor din Ucraina şi Rusia, concluzionează că doar 25% dintre ruşi consideră că ar fi greşit să se recurgă la Armată împotriva Ucrainei, în timp ce alţi 25% nu sunt siguri care ar fi cea mai bună opţiune pentru rezolvarea crizei actuale. Totodată, un număr ridicat de ruşi consideră o greşeală încercarea de a reuni cu forţa Rusia cu Ucraina, două ţări cu o istorie lungă şi complicată de relaţii întrepătrunse. Este o decizie pe care cei mai mulţi intervievaţi o consideră dificil de adoptat, dar, potrivit rezultatelor sondajului, 43% dintre ruşi nu sunt în favoarea recurgerii la forţă pentru integrarea Ucrainei în Rusia, în timp ce 36% nu o consideră o idee rea.

Sondajul, realizat online între 7 şi 15 Februarie, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane din fiecare ţară, înaintea discursului lui Putin de Luni şi a recunoaşterii de către Moscova a suveranităţii republicilor separatiste ucrainene din Donbas, are o marjă de eroare de plus/minus 3,1%. 

Turcia, membră a NATO, nu poate alege între Rusia şi Ucraina

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat, Miercuri, că Turcia nu poate abandona relaţiile nici cu Rusia şi nici cu Ucraina, el criticînd faptul că eforturile diplomatice occidentale nu au dat rezultat, informează Reuters, preluînd posturi de televiziune locale, potrivit agerpres. Vorbind cu reporterii la bordul avionului care îl aducea înapoi dintr-o vizită în Africa, Erdogan şi-a reiterat oferta de a media între Rusia şi Ucraina. El a arătat că Turcia, care are relaţii bune cu ambele, va lua măsuri care nu dăunează legăturilor bilaterale. ”Pentru noi, nu este posibil să abandonăm nici una din ele”, a spus Erdogan, citat de NTV şi alte posturi turce. ”Obiectivul nostru este să procedăm astfel încît, cu voia Domnului, să rezolvăm fără să o abandonăm pe nici una”, a adăugat el. Preşedintele turc a lansat un apel Ucrainei şi Rusiei să reia negocierile, şi a afirmat că NATO trebuie să-şi ”stabilească poziţia”.

Recunoaşterea de către Rusia a independenţei celor două regiuni separatiste din Estul Ucrainei a declanşat reacţii rapide de condamnare şi sancţiuni din partea puterilor occidentale. Turcia, care se învecinează atît cu Ucraina, cît şi cu Rusia la Marea Neagră, este în principiu împotriva sancţiunilor, dar a calificat drept inacceptabilă acţiunea Moscovei.

Lavrov se dă la beregata secretarului general al ONU

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov l-a acuzat, Miercuri, pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, că a cedat presiunii Occidentului şi a făcut declaraţii cu privire la situaţia din Estul Ucrainei care ”nu corespund statutului său”, transmite EFE, potrivit agerpres. ”Spre marea noastră părere de rău, secretarul general al ONU (…) a făcut obiectul presiunilor Occidentului şi a făcut mai multe declaraţii despre ceea ce se întîmplă în Estul Ucrainei care nu corespund statutului său şi atribuţiilor sale potrivit Cartei ONU”, a susţinut Lavrov, la începutul reuniunii sale cu trimisul special al Naţiunilor Unite pentru Siria, Geir Pedersen. Şeful diplomaţiei ruse a declarat că, ”în orice conflict, inclusiv în cel din Siria, Secretariatul (General al) ONU este obligat să observe în mod imparţial şi întotdeauna este obligat să pledeze pentru dialog direct între ţările aflate în conflict”.

Lavrov consideră că Guterres ”nu şi-a făcut niciodată auzită vocea în favoarea nevoii de a respecta prevederile Acordului de la Minsk (pentru pacea în provincia Donbas din Estul Ucrainei), pe baza rezoluţiei 2202 a Consiliului de Securitate, prin care se solicită soluţionarea tuturor problemelor prin dialog între Kiev, Doneţk şi Lugansk”. ”Nimeni din Occident nu a menţionat niciodată acest lucru şi, din păcate, secretarul general urmează aceste triste exemple”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

La rîndul său, trimisul special al Naţiunilor Unite pentru Siria a sărit în apărarea lui Guterres şi a amintit că secretarul general al ONU ”şi-a exprimat preocuparea pentru recenta decizie a Guvernului rus cu privire la cele două autoproclamate republici (din Estul Ucrainei) şi a făcut totodată un apel la detensionare, la dialog, precum şi la o soluţie paşnică la această criză, pe baza principiilor Cartei ONU”. Pedersen a amintit că secretarul general al ONU ”a subliniat sprijinul continuu al ONU faţă de principii precum suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, cu respectarea strictă a principiilor Cartei ONU şi a rezoluţiilor relevante ale Adunării Generale şi ale Consiliului de Securitate al ONU”. Totodată, trimisul special al ONU pentru Siria şi-a exprimat preocuparea pentru faptul că ”o astfel de desfăşurare a evenimentelor (în jurul Ucrainei) poate avea un impact negativ în soluţionarea conflictului din Siria”. ”Sper ca acest lucru să nu se întîmple”, a insistat Pedersen.

După Venezuela, și Cuba își anunță sprijinul pentru Putin în criza ucraineană: ”Rusia are dreptul să se apere”

Cuba a îndemnat Miercuri SUA şi NATO să răspundă „cererilor fondate privind garanţii de securitate” formulate de aliatul său rus în criza ucraineană, estimînd că ”Rusia are dreptul să se apere”. Poziția exprimată de Havana vine la o zi după ce și Venezuela și-a declarat sprijinul față de Rusia în privința Ucrainei. „Hotărîrea SUA de a impune o expansiune progresivă a NATO spre frontierele Federaţiei Ruse constituie o ameninţare pentru securitatea naţională şi pentru pacea regională şi internaţională”, a subliniat Ministerul Afacerilor Externe cubanez într-un comunicat citat de AFP, potrivit Agespres. Cuba pledează pentru „o soluţie diplomatică prin intermediul unui dialog constructiv şi respectuos”. Ministerul cubanez estimează că SUA „ameninţă de săptămîni întregi Rusia şi manipulează comunitatea internaţională cu privire la pericolele unei invadări masive iminente a Ucrainei”, furnizînd arme şi desfăşurînd trupe în ţările vecine.

Sîmbătă, în timpul vizitei oficiale la Havana a vicepremierului rus Iuri Borisov, Cuba a criticat deja vehement „isteria propagandistică” a Washingtonului împotriva Rusiei şi „expansiunea NATO pînă la frontierele ei”. Această declaraţie intervine cu cîteva ore înainte de vizita în Cuba a Preşedintelui Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, şi după ratificarea de către deputaţii ruşi a unui proiect de lege privind restructurarea datoriei cubaneze ce se ridică la 2,3 miliarde de dolari, potrivit agenţiei de presă cubaneze Prensa Latina. Havana „a încetat să plătească de la începutul lui 2020 (...) rambursările în patru acorduri de împrumuturi interguvernamentale” acordate între 2006 şi 2019, adaugă agenţia cubaneză. Vizitele acestor înalţi responsabili ruşi în Cuba au loc după o conversaţie telefonică avută în Ianuarie între Vladimir Putin şi omologul său cubanez Miguel Diaz-Canel, în timpul căreia cei doi lideri au abordat întărirea „parteneriatului strategic” între Moscova şi Havana.

Ministru australian: Este o „pervertire obscenă” ca Putin să-i numească pe soldaţii ruşi intrați în Ucraina trupe de menţinere a păcii

Este o „pervertire obscenă” ca Preşedintele rus Vladimir Putin să-i numească pe soldaţii ruşi trupe de menţinere a păcii în Ucraina, şi Australia nu va ezita să impună noi sancţiuni dacă Rusia escaladează şi mai mult situaţia, a declarat ministrul australian de Externe, Marisa Payne, relatează Reuters. „Orice sugestii că există o bază legitimă pentru acţiunile Rusiei reprezintă pură propagandă şi dezinformare”, le-a spus ea jurnaliştilor cu prilejul unei vizite la Praga. „Afirmaţia Preşedintelui Putin potrivit căreia soldaţii ruşi acţionează ca trupe de menţinere a păcii este, într-adevăr, o pervertire obscenă a rolului nobil şi vital pe care generaţii de soldaţi din trupele de menţinere a păcii l-au jucat în întreaga lume”, a adăugat Marisa Payne, potrivit sursei citate de Agerpres.

Erdogan către Putin: „Turcia nu va recunoaşte nici o măsură care să afecteze suveranitatea şi integritatea Ucrainei”

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis Miercuri omologului său rus Vladimir Putin, în timpul unei convorbiri telefonice, că Ankara nu va recunoaşte nici o măsură care să afecteze suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, a anunţat Preşedinţia turcă. La rîndul său, Vladimir Putin şi-a exprimat dezamăgirea cu privire la reacţia SUA şi a NATO.

„Turcia nu va recunoaşte nici o măsură care să afecteze suveranitatea şi integritatea Ucrainei”, a declarat Recep Tayyip Erdogan, potrivit unui comunicat al Președinției turce, citat de AFP și Reuters, preluate de Agerpres. Erdogan a pledat pentru ca „o soluţie să fie găsită în baza Acordurilor de la Minsk” din 2014 şi 2015, în timp ce amenințarea unei ofensive ruse în regiunea Donbas, în Estul Ucrainei, este în creştere. De asemenea, şeful statului turc i-a transmis lui Putin că „un conflict militar nu va aduce nimic (bun) nimănui”, a adăugat Preşedinţia Turciei, fără a preciza durata conversaţiei între cei doi lideri. Totodată, Preşedintele turc şi-a reafirmat „ataşamentul pentru continuarea contactelor şi negocierilor diplomatice” şi a dat asigurări că „Turcia este gata să participe pentru a reduce tensiunea”.

La rîndul său, Vladimir Putin şi-a exprimat în discuţia cu Erdogan dezamăgirea cu privire la reacţia SUA şi a NATO, „care s-a redus la încercarea de a ignora îngrijorările şi cererile Rusiei”, potrivit Interfax. Liderul rus a subliniat necesitatea recunoaşterii independenţei celor două republici din Estul Ucrainei din cauza „refuzului liderilor ucraineni de a îndeplini Acordurile de la Minsk”.

Turcia, membră a NATO, este apropiată de Ucraina, căreia i-a vîndut inclusiv drone militare. Însă ea este foarte dependentă de Moscova, pentru importurile sale de energie şi cereale, între altele. De asemenea, ea a achiziţionat un sistem de apărare antirachetă rusesc S-400.