REALITATEA INTERNATIONALA PE SCURT (22 Septembrie 2022)

Biden acuză Rusia de încălcarea într-o manieră neruşinată a principiilor fondatoare ale ONU

Preşedintele SUA, Joe Biden, a acuzat, Miercuri, Rusia de ”încălcarea într-o manieră neruşinată” a principiilor fondatoare ale Cartei Naţiunilor Unite, în jurul cărora el a cerut tuturor ţărilor, democratice sau nu, să se unească, transmit AFP, Reuters şi Kyodo, potrivit agerpres.

Biden a evocat ”interdicţia clară de apropriere prin forţă a teritoriului unei ţări vecine” şi a adăugat, de la tribuna Adunării Generale a ONU: ”Acest război nimiceşte dreptul Ucrainei de a exista, pur şi simplu”.

În contextul invaziei declanşate de Rusia, stat membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU (la fel ca SUA, Regatul Unit, Franţa şi China), liderul de la Casa Albă a estimat că a sosit timpul pentru reforma acestui organism, adesea paralizat prin recurgerea la dreptul de veto. Astfel, Joe Biden a cerut ”creşterea numărului de membri permanenţi şi nepermanenţi” ai Consiliului de Securitate, astfel încît ţări din Africa, America Latină şi Caraibe să fie reprezentate.

El şi-a concentrat acuzele asupra Rusiei, dar a adoptat un ton mai conciliant faţă de marele rival economic, China.

”Permiteţi-mi să fiu foarte direct. Statele Unite nu caută conflictul. Statele Unite nu caută un război rece” cu China, a spus Joe Biden, afirmînd, încă o dată, că poziţia ţării sale faţă de Taiwan, un subiect extrem de controversat, nu s-a schimbat.

După ce preşedintele rus a ameninţat cu utilizarea armei atomice, declaraţii ”periculoase” potrivit lui Joe Biden, acesta din urmă a spus: ”Este imposibil să cîştigi un război nuclear şi el nu trebuie să aibă loc”.

”Să declarăm împreună, din nou, fără echivoc, că naţiunile lumii sunt întotdeauna unite. Nu suntem martori pasivi ai Istoriei. Noi suntem autorii Istoriei. Putem ajunge acolo”, a încheiat Preşedintele Biden.

John Kirby: SUA iau în serios ameninţarea lansată de Putin că ar putea recurge la arma nucleară în războiul din Ucraina

Statele Unite ”iau în serios” ameninţarea lansată de preşedintele rus Vladimir Putin că ar putea recurge la arma nucleară în războiul din Ucraina, a declarat Miercuri un purtător de cuvînt al Casei Albe, care a vorbit despre ”consecinţe severe” dacă liderul de la Kremlin şi-ar pune în practică o asemenea ameninţare, relatează AFP, potrivit agerpres.

”Este o retorică iresponsabilă din partea unei puteri nucleare, dar nu este diferită de modul în care el se exprimă de şapte luni şi noi o luăm în serios”, a declarat la postul ABC purtătorul de cuvînt al Consiliului pentru securitate naţională a SUA, John Kirby.

”Noi monitorizăm cît putem de bine postura lor strategică astfel încît, la nevoie, să o putem schimba pe a noastră, dar la ora actuală nimic nu spune că aceasta ar fi necesar”, a adăugat reprezentantul Casei Albe.

Întrebat despre mobilizarea a 300.000 de rezervişti anunţată mai devreme de preşedintele rus, John Kirby a răspuns: ”Ne aşteptam la asta”. ”Ea arată incontestabil că el este în suferinţă pe plan militar”, remarcă purtătorul de cuvînt american, menţionînd că Vladimir Putin ”are probleme cu dezertările, forţează răniţii să se întoarcă la luptă, deci clar că el are o problemă cu recrutările pentru a-şi duce mai departe invazia în Ucraina”.

Într-un discurs preînregistrat, Vladimir Putin a anunţat, Miercuri dimineaţă, mobilizarea a 300.000 de rezervişti.

În faţa ameninţării reprezentate, potrivit lui, de ”regimul nazist de la Kiev”, susţinut militar şi financiar de Occident, ”vom folosi cu siguranţă toate mijloacele la dispoziţia noastră pentru a proteja Rusia şi poporul nostru”, a declarat preşedintele rus, făcînd aluzie la armele nucleare.

Consecinţa mobilizării lui Putin: Ruşii se înghesuie să zboare cît mai repede din ţară

Zborurile dinspre Rusia rămîn rapid fără locuri după ce președintele rus Vladimir Putin a anunțat o mobilizare în vederea războiului din Ucraina, informează mediafax.

Biletele la zborurile dus-întors din Rusia s-au vîndut rapid Miercuri, după ce președintele Vladimir Putin a ordonat convocarea imediată a 300.000 de rezerviști.

Anunțul lui Putin, făcut într-un discurs televizat la primele ore ale dimineții, a stîrnit temeri că unii bărbați capabili de luptă nu vor avea voie să părăsească Rusia. Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a declarat că mobilizarea îi vizează pe cei cu experiență ca soldați profesioniști și că studenții și cei care au servit doar ca recruți nu vor fi chemați.

Cu toate acestea, datele Google Trends au arătat o creștere bruscă a căutărilor pentru Aviasales, care este cel mai popular site rusesc pentru achiziționarea de bilete de zbor.

Zborurile directe de la Moscova către Istanbul, în Turcia, și Erevan, în Armenia, ambele destinații care permit rușilor să intre fără viză, au fost epuizate Miercuri, potrivit datelor Aviasales.

Unele rute cu escală, inclusiv cele de la Moscova la Tbilisi, erau, de asemenea, indisponibile, în timp ce cele mai ieftine zboruri din Capitală spre Dubai costau peste 300.000 de ruble (5.000 de dolari), de aproximativ cinci ori mai mult decît salariul mediu lunar.

Regina Danemarcei s-a întors cu COVID-19 de la funeraliile Elisabetei a II-a

Regina Margrethe a II-a a Danemarcei a fost testată pozitiv pentru COVID-19, pentru a doua oară anul acesta, a anunţat Miercuri Casa Regală daneză, potrivit Reuters şi agerpres.

Suverana în vîrstă de 82 de ani, care se află la domnie de jumătate de secol, şi-a anulat întîlnirile din această săptămînă.

Suverana Danemarcei a participat la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a Luni, la Londra. Ea a fost testată pozitiv Marţi seara.

Regina Margrethe, care a fost vaccinată împotriva coronavirusului, a mai fost diagnosticată cu COVID-19 în Februarie, prezentînd simptome uşoare la vremea respectivă.

Un purtător de cuvînt al palatului nu a dorit să ofere detalii suplimentare despre aceste subiect.

Margrethe a II-a se află pe tron din 14 Ianuarie 1972 şi este, de la moartea Elisabetei a II-a, singura Regină din Europa şi monarhul, în viață, cu cea mai lungă domnie de pe continent. În lume, doar sultanul din Brunei o depăşeşte cu patru ani de domnie, scrie AFP.

”Voi rămîne pe Tron pînă cînd voi cădea de pe el”, dădea asigurări Regina, fumătoare înveterată, mamă a doi fii, dintre care cel mai mare, Frederik, de 54 de ani, urmează să îi succeadă.

Stoltenberg denunta retorica nucleară periculoasă a lui Putin

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat, Miercuri, ”retorica nucleară periculoasă” a preşedintelui rus Vladimir Putin, care s-a declarat pregătit să utilizeze ”toate mijloacele arsenalului său” contra Occidentului, relatează Reuters şi AFP, potrivit agerpres.

”Este vorba despre o retorică nucleară periculoasă. Nu este ceva nou, el a făcut deja asta de mai multe ori. Vom rămîne calmi şi vom continua să sprijinim Ucraina”, a declarat Jens Stoltenberg în marja Adunării Generale a ONU, la New York.

El a ţinut să precizeze că NATO nu se va angaja într-un discurs periculos şi nechibzuit precum cel al lui Vladimir Putin.

Într-un interviu acordat redactorului-şef al agenţiei Reuters, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a spus că prima mobilizare din Rusia după Al Doilea Război Mondial nu este o surpriză, dar aceasta va escalada conflictul din Ucraina început prin invazia rusă din 24 Februarie.

Potrivit lui Stoltenberg, deciziile anunţate de Putin, Miercuri dimineaţă, demonstrează ”că războiul nu decurge conform planurilor lui” şi este clar că liderul rus a făcut ”o mare eroare de calcul”.

”Ne vom asigura că nu există nici o neînţelegere la Moscova despre modul exact cum vom reacţiona. Desigur, asta depinde de ce fel de situaţie sau ce fel de arme pot folosi ei. Lucrul cel mai important este să împiedicăm să se întîmple acest lucru şi iată de ce am fost atît de clari în comunicările noastre cu Rusia în legătură cu consecinţele fără precedent”, a subliniat Jens Stoltenberg, cu referire la orice utilizare a armelor nucleare de către Moscova.

Zelenski: Lumea nu-l va lăsa pe Putin să folosească armele nucleare

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că el nu crede că lumea îi va permite preşedintelui rus Vladimir Putin să folosească armele nucleare şi a promis că va continua eliberarea teritoriilor ucrainene ocupate de trupele ruse, transmite Reuters, potrivit agerpres.

”Nu cred că Putin va folosi aceste arme. Nu cred că lumea îi va permite să folosească aceste arme”, a declarat Preşedintele ucrainean.

”Mîine, Putin ar putea spune: în plus faţă de Ucraina, vrem şi o parte din Polonia, altfel vom folosi armele nucleare. Nu putem face aceste compromisuri”, a argumentat Zelenski.

Potrivit acestuia, mobilizarea ordonată de Putin este răspunsul la înfrîngerile suferite de trupele sale pe cîmpul de luptă în Ucraina. ”El vede cum unităţile sale pur şi simplu o iau la fugă”, susţine Preşedintele ucrainean, adăugînd că Putin ”vrea să înece Ucraina în sînge, inclusiv în sîngele propriilor săi soldaţi”.

”Noi vom acţiona conform planurilor noastre, pas cu pas. Sunt sigur că ne vom elibera teritoriul”, a promis Zelenski, care a calificat drept o ”mascaradă” referendumurile de anexare pe care Rusia le va desfăşura în perioada 23-27 Septembrie în patru regiuni ucrainene parţial controlate de trupele ruse, respectiv Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.

Papa Francisc denunţă monstruozităţile şi cadavrele torturate din Ucraina

Papa Francisc a denunţat „monstruozităţile” şi „cadavrele torturate” din Ucraina, unde se află în prezent reprezentantul său, cardinalul Konrad Krajewski, potrivit AFP şi agerpres.

„Aş vrea să vorbesc despre situaţia groaznică din Ucraina martirizată. Cardinalul Krajewski a mers acolo pentru a patra oară, el ajută în zona Odesa (Sud) şi în împrejurimile acesteia”, a declarat Papa.

„El mi-a povestit de durerea acestui popor, de sălbăticia, de monstruozităţile, de cadavrele torturate pe care le găsesc”, a precizat Suveranul Pontif.

Kievul a anunţat, săptămîna trecută, descoperirea a sute de morminte într-o pădure în apropiere de oraşul Izium (Est), recent eliberat de forţele ucrainene de sub controlul armatei ruse.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit despre „noi probe de tortură” la Izium, unde „continuă procesul de exhumare”.

Charles al III-lea vrea o ceremonie de încoronare mai modestă decît cea a mamei sale

Regele Charles al III-lea, şeful de stat al Regatului Unit, care i-a succedat Elisabetei a II-a după decesul acesteia, plănuieşte ceremonie de încoronare mai modestă decît cea a mamei sale în 1953, relatează ziarul The Mirror, preluat de EFE, potrivit agerpres.

După cum a aflat publicaţia britanică din surse regale, această încoronare ar urma să fie mai scurtă şi mai puţin costisitoare, în comparaţie cu fastul care a înconjurat încoronarea Elisabetei a II-a la 2 Iunie 1953, la Westminster Abbey din Londra, după ce i-a succedat tatălui său, George al VI-lea, la 6 Februarie 1952.

Charles al III-lea va fi încoronat tot la Westminster Abbey, dar surse regale consultate de ziar au declarat că monarhul doreşte ca ceremonia să reflecte lumea modernă. Cu toate acestea, evenimentul, care este aşteptat să aibă loc în Iunie 2023, trebuie să rămînă fidel vechilor tradiţii.

În plus, tabloidele indică faptul că numărul membrilor familiei regale care lucrează pentru Casa Regală ar putea fi redus la şapte: Regele, Regina consoartă, Prinţul şi Prinţesa de Wales, William şi Kate, Prinţesa Anne şi conţii de Wessex, Edward şi Sophia.

În mod tradiţional, încoronarea noilor monarhi britanici are loc în anul următor accederii la Tron, în semn de respect pentru Regele sau Regina decedată.

Votul tinerilor, mai important ca niciodată în alegerile din Italia

Pentru prima dată în istoria Italiei, tinerii cu vîrste între 18 şi 24 de ani se vor bucura de drepturi de vot depline la alegerile naţionale din 25 Septembrie, ceea ce înseamnă că vocea tinerilor ar trebui să conteze mai mult decît pînă acum, notează Reuters, potrivit agerpres.

Punînd capăt unei anomalii de lungă durată, vîrsta minimă de vot în cazul alegerilor pentru Senat a fost coborîtă de la 25 de ani la 18 ani, fiind adusă la acelaşi nivel ca în cazul scrutinului pentru Camera Deputaţilor. Cele două Camere ale Parlamentului italian au puteri egale.

”În termeni de numere, evident asta înseamnă că tinerii contează mai mult în aceste alegeri”, explică Livio Gigliuto, vicepreşedinte al Institutului de studii sociale Piepoli. ”Chestiunea esenţială este cîţi dintre ei votează de fapt”, adaugă el.

Un sondaj de opinie difuzat în August de institutul SWG estima rata absenteismului potenţial în rîndul alegătorilor tineri la 34-38%. O proporţia de 43% dintre ei consideră că a merge la vot ”este lipsit de sens” întrucît, odată aleşi, politicienii ”fac tot ce vor”.

Dar acest lucru nu a împiedicat partidele să îi vizeze pe cei care votează pentru prima dată la apropiatul scrutin.

Printre altele, Partidul Democrat (PD, centru-stînga) promite o ”zestre” de 10.000 de euro pentru tinerii de 18 ani din familii cu venituri mici şi are mesaje puternice cu privire la schimbările climatice, avort şi drepturile persoanelor LGBTI. Sondajele arată că acestea sunt principalele motive de îngrijorare în rîndul alegătorilor tineri.

UE avertizează Rusia: Deciziile lui Putin vor avea consecinţe

Ţările membre ale Uniunii Europene discută despre o acţiune comună ca răspuns la cele mai recente evoluţii în războiul declanşat de Rusia contra Ucrainei, a anunţat Miercuri Comisia Europeană, care a avertizat Moscova că vor exista ”consecinţe din partea noastră”, transmite Reuters, potrivit agerpres.

”Statele membre ale UE au avut deja o întîlnire de coordonare, unde s-au desfăşurat discuţii în termenii unui răspuns al UE la continuarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Acest lucru include toate aspectele agresiunii, infracţiunile care au fost comise, referendumurile, descoperirea de gropi comune”, a declarat Peter Stano, purtător de cuvînt al Executivului comunitar.

El a precizat că în acest stadiu nu există anunţuri de făcut cu privire la sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei, discuţiile între Cei 27 pe acest subiect fiind confidenţiale.

”Putin nu este interesat de pace, ci de escaladarea acestui război de agresiune. Este încă un semn al disperării cu care se desfăşoară agresiunea sa contra Ucrainei. El este interesat doar de continuarea războiului său distructiv, ce are deja atît de multe consecinţe nefaste în întreaga lume”, a adăugat Peter Stano.

Reprezentantul Bruxellesului a precizat că cele 27 de ţări membre ale UE, precum şi lideri internaţionali participanţi în această săptămînă la Adunarea Generală a ONU, la New York, analizează o reacţie comună şi a subliniat că întreaga comunitate internaţională trebuie să pună presiune pe Vladimir Putin pentru a ”pune capăt acestui comportament nesăbuit”.