Vladimir Putin şi Emmanuel Macron au convenit să încerce obţinerea unui armistiţiu în Estul Ucrainei

Preşedinţii francez Emmanuel Macron şi rus Vladimir Putin au convenit, Duminică, să facă tot posibilul pentru a se ajunge rapid la un armistiţiu în Estul Ucrainei, a anunţat Palatul Elysee, conform AFP. Cei doi lideri au căzut de acord, în cadrul unei convorbiri telefonice, asupra „necesităţii de a privilegia o soluţie diplomatică la criza actuală şi de a face totul pentru a o obţine”, a adăugat Preşedinţia franceză. Palatul Elysee a mai precizat că Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, se va întîlni cu omologul său rus Serghei Lavrov în următoarele zile, informează Agerpres.

În acelaşi timp, Kremlinul a transmis că Putin a spus, în discuţia cu Macron, că „provocările” ucrainene sunt cauza agravării ciocnirilor cu separatiștii din Estul Ucrainei. Putin a apreciat în acelaşi timp că vrea să intensifice eforturile diplomatice pentru rezolvarea conflictului. De asemenea, Putin i-a cerut lui Macron, în cadrul convorbirii telefonice, ca NATO şi SUA „să ia în serios” cerinţele Rusiei în privinţa securităţii sale, aflate în centrul crizei actuale dintre Moscova şi Occident. „Au fost exprimate îngrijorări serioase în privinţa deteriorării situaţiei pe linia de contact din Donbass", a precizat Kremlinul într-un comunicat, adăugînd că Putin a spus că „provocările forţelor de securitate ucrainene sunt la originea escaladării”. Preşedintele rus a mai afirmat că livrările de arme moderne şi de muniţii către forţele ucrainene de către Occident „împing Kievului spre o soluţie militară” în conflictul cu separatiştii pro-ruşi din Donbas. „Dată fiind urgenţa situaţiei, cei doi Preşedinţi au recunoscut că este nevoie să se intensifice căutarea de soluţii prin mijloace diplomatice”, a mai transmis Kremlinul, scopul fiind „facilitarea restabilirii armistiţiului şi asigurării de progrese în rezolvarea conflictului”.

Occidentul nu poate întinde la nesfîrșit „ramuri de măslin” Rusiei, în timp ce Putin amplifică tensiunile, a declarat Charles Michel

Occidentalii nu pot întinde la nesfîrșit „ramuri de măslin” Rusiei, în timp ce aceasta amplifică tensiunile în criza din Ucraina, este de părere președintele Consiliului European, Charles Michel – „marea întrebare rămîne: vrea Kremlinul dialog?”, s-a întrebat oficialul european, Duminică, într-un discurs la Conferințe pentru Securitate de la Munchen. „Nu putem să oferim pentru eternitate o ramură de măslin în timp ce Rusia efectuează teste cu rachete şi continuă să comaseze trupe”, a spus Charles Michel, conform AFP, citat de Agerpres. ”Declaraţiile Kremlinului ofereau, în urmă cu cîteva zile, o foarte mică rază de speranţă, dar acţiunile sale iau forma unei întăriri militare continue cu incidente grave în Donbas”, în Estul Ucrainei, unde ciocnirile armate s-au înmulţit în ultimele zile”, a mai spus oficialul european.

El a reiterat hotărîrea occidentalilor de a răspunde la orice agresiune pe teritoriul Ucrainei cu un pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Rusia „spera să semene divizare, să ne slăbească alianţa, să ne divizeze şi, în fapt, a făcut exact contrariul”, a declarat Charles Michel, dînd asigurări că unitatea americanilor şi europenilor a fost „cimentată”. Lideri internaţionali şi diplomaţi de rang înalt au fost reuniţi la Munchen, în Sudul Germaniei, pînă Duminică, pentru a discuta despre chestiuni de apărare şi de securitate.

Germania creşte nivelul de alertă pentru trupele din forţa de reacţie rapidă a NATO

Germania îşi va pune trupele din forţa de reacţie rapidă a NATO într-o stare de alertă mai ridicată, care să le permită să se desfăşoare mai rapid pentru a proteja aliaţii Est-europeni, în cazul unei escaladări a tensiunilor cu Rusia. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării de la Berlin. Decizia, luată în strînsă cooperare cu cel mai înalt comandant militar al NATO şi cu aliaţii, este o reacţie la comportamentul Rusiei menită să reducă timpul necesar pregătirii pentru desfăşurare în cazul activării Forţei de Răspuns a NATO (NRF), potrivit declaraţiei citate de Reuters și preluate de Agerpres. "Pregătirea sporită de desfăşurare permite NATO, în cazul unei escaladări ulterioare din partea Rusiei, să garanteze o siguranţă adecvată în special aliaţilor noştri Est-europeni pentru a proteja teritoriul aliat", se arată în comunicat. 

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat încă de Sîmbătă că există o amenințare de război în Europa. Acesta a spus că Occidentul este pregătit să răspundă imediat la acţiunile militare ruse, dar accentul a fost pus pe discuţii pentru a găsi o soluţie diplomatică. Odată cu avertizarea SUA cu privire la o invazie iminentă, Scholz a spus, la Conferința de Securitate de la Munchen, că orice atac ar fi o „greșeală gravă” cu „costuri politice, economice și geostrategice mari” pentru Rusia. Există „indicii importante” că un atac rusesc asupra Ucrainei poate fi evitat prin diplomație, avînd în vedere interesul aparent al Kremlinului în negocierile privind cererile sale de securitate, a declarat cancelarul german Olaf Scholz, citat de Reuters.

SUA şi Marea Britanie vor încerca să oprească accesul companiilor ruse la dolari dacă Ucraina este invadată

SUA şi Marea Britanie vor încerca să oprească accesul companiilor ruse la dolari americani şi lire sterline dacă Kremlinul ordonă o invazie a Ucrainei, a declarat premierul britanic Boris Johnson pentru BBC, relatează Reuters, potrivit agerpres. „Planul pe care îl vedem este pentru ceva care ar putea fi cu adevărat cel mai mare război din Europa din 1945 în termeni de mărime”, a spus Johnson. „Am putea asista nu numai la o invazie prin Est prin Donbas, ci, potrivit informaţiilor pe care le vedem, şi la una din Nord, din Belarus, care ar duce la încercuirea chiar a Kievului, după cum ne-a explicat Joe Biden”, a adăugat el. „Cred că mulţi oameni trebuie să înţeleagă pur şi simplu costul în vieţi omeneşti pe care l-ar presupune acest lucru, nu numai pentru ucraineni, ci şi pentru ruşi”, a mai afirmat el.

Boris Johnson a spus că sancţiunile împotriva Rusiei în eventualitatea unei invazii vor merge mult mai departe decît s-a sugerat anterior în public. El a spus că Regatul Unit şi Statele Unite vor opri companiile ruse „să facă tranzacţii în lire şi dolari”, o mişcare despre care a spus că „ar lovi foarte, foarte rău” prin impactul ei, a relatat BBC.

Protest la Moscova față de iminenta invadare a Ucrainei. Polițiștii i-au reținut pe protestatari

Cîțiva ruși au protestat la Moscova față de iminenta invadare a Ucrainei de către Rusia. Poliţiştii i-au reținut pe protestatari, informează mediafax. Şase persoane care au protestat cu pancarte față de posibila invadare a Ucrainei au fost reținute de polițiști. Protestul a avut loc chiar în centrul Moscovei. „Rusia, nu te atinge de Ucraina!”, au strigat protestatarii. Poliţiştii i-au reținut imediat.

Preşedintele Consiliului European va convoca un summit special al liderilor UE în cazul unui atac rus asupra Ucrainei

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, intenţionează să convoace imediat un summit special al liderilor UE în eventualitatea unui atac rus asupra Ucrainei, relatează dpa, potrivit agerpres. Acest lucru ar asigura o decizie unită asupra sancţiunilor, a spus Michel la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, Duminică. El a spus că mai multe scenarii au fost pregătite în acest scop în ultimele săptămîni. În ceea ce priveşte ameninţarea reprezentată de trupele ruse comasate în apropiere de frontierele Ucrainei, Michel a spus: „Au sperat să semene discordie, să ne slăbească Alianţa şi să ne divizeze, dar au reuşit exact contrariul”. El a subliniat că unitatea aliaţilor din UE şi de cealaltă parte a Atlanticului a fost „cimentată”.

Diplomat rus: Evaluările spionilor americani şi britanici privind Ucraina nu sunt de încredere

Evaluările spionilor americani şi britanici privind Ucraina nu sunt de încredere întrucît au făcut atît de multe greşeli grave înainte de invazia Irakului condusă de SUA, a declarat, Duminică, primul adjunct al reprezentantului Rusiei la NATO, relatează Reuters, potrivit agerpres. „Nu avem încredere în serviciile de informaţii americane şi britanice, ne-au dezamăgit pe noi, lumea întreagă, în multe ocazii, este suficient să amintesc de armele de distrugere în masă din Irak”, a declarat Dmitri Polianski la canalul Sky. Polianski a mai spus că nimeni nu ar trebui să-i spună Rusiei unde să desfăşoare exerciţii militare pe teritoriul său.

Rusia susţine că a primit zeci de mii de refugiaţi din Estul Ucrainei

Rusia susţine că a primit zeci de mii de refugiaţi care fug din cauza conflictului din Estul Ucrainei, relatează dpa, potrivit agerpres. Potrivit agenţiei de ştiri TASS, ministrul Protecţiei Civile, Aleksandr Şuprian, a declarat că 40.000 de refugiaţi au ajuns în regiunea Rostov din Sudul Rusiei şi au fost găzduiţi în 92 de adăposturi de urgenţă. Aceste informaţii sunt făcute publice la două zile după ce liderii separatişti susţinuţi de Rusia au anunţat evacuarea locuitorilor din regiunea Donbas, justificînd decizia prin ameninţarea unui atac al trupelor guvernamentale ucrainene. Reprezentanţii Guvernului ucrainean şi Armata au subliniat în mod repetat că nu plănuiesc o ofensivă împotriva separatiştilor din regiune.

Belarus anunţă că exerciţiile militare comune cu Rusia vor continua, din cauza agravării tensiunilor în Ucraina

Belarus a anunţat, Duminică, că exerciţiile militare comune cu Rusia desfăşurate pe teritoriul său, care ar fi trebuit să se încheie Duminică, vor continua din cauza agravării tensiunilor în Ucraina vecină, relatează AFP, potrivit agerpres. Acest anunţ înseamnă că trupele ruse vor rămîne în Belarus, în plină criză cu occidentalii, în pofida promisiunilor Moscovei că forţele sale vor pleca din această ţară aflată la porţile UE, după aceste manevre desfăşurate începînd din 10 Februarie.

„Ţinînd cont de intensificarea activităţii militare în apropierea frontierelor (…) şi de agravarea situaţiei în Donbas, Preşedinţii din Belarus şi Rusia au decis să continue inspecţia forţelor”, a anunţat Duminică Ministerul belarus al Apărării pe contul său de Telegram. În cursul acestei „inspecţii” a trupelor, termen care desemnează efectuarea de manevre potrivit AFP, „elementele de apărare” din Belarus şi Rusia „care nu au fost abordate într-un mod atît de detaliat pînă acum vor fi examinate în profunzime”, a continuat Ministerul. Potrivit Minskului, obiectivul manevrelor rămîne „asigurarea unui răspuns adecvat şi al unei dezescaladări a pregătirilor militare desfăşurate de persoane rău-intenţionate în apropiere de frontiere”.

UE avertizează împotriva manipulării informaţiilor menite să servească drept pretexte pentru a justifica o invadare a Ucrainei

Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la intensificarea eforturilor de manipulare a informaţiilor menite să servească drept pretexte inventate pentru a justifica o escaladare militară în Ucraina, transmite AFP, potrivit agerpres.  „Uniunea Europeană este extrem de îngrijorată de faptul că evenimentele organizate ar putea fi folosite ca pretext pentru o posibilă escaladare militară”, se arată într-un comunicat al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell. ”Uniunea observă o intensificare a eforturilor de manipulare a informaţiilor pentru a sprijini astfel de obiective”, a adăugat el.

Avertismentul vine în momentul în care presa de stat rusă a publicat informaţii neverificabile despre violenţe în Estul Ucrainei, o regiune deţinută parţial de rebelii pro-ruşi. Presa rusă acuză Kievul că plănuieşte un atac asupra enclavei rebele din regiunile Doneţk şi Lugansk. „UE nu vede nici un temei în acuzaţiile venite din zonele care nu sunt controlat de Guvern din Doneţk şi Lugansk cu privire la un posibil atac ucrainean”, a adăugat Borrell. El a apărat „rolul cheie” jucat de observatorii dislocaţi de OSCE în Ucraina pentru a verifica ceea ce se întîmplă pe teren şi „a salutat atitudinea de moderaţie a Ucrainei în faţa provocărilor continue şi a eforturilor de destabilizare”. Statele membre UE şi Statele Unite sunt convinse că Moscova caută un pretext pentru a ataca Ucraina prin utilizarea incidentelor violente de pe teren şi diseminarea de informaţii false.