După venirea talibanilor la putere, peste 500.000 de afgani au rămas şomeri

Mai mult de jumătate de milion de afgani şi-au pierdut locurile de muncă în urma revenirii talibanilor la putere, anul trecut, a estimat Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), într-un raport dat publicităţii Miercuri, informează dpa. Agenţia Naţiunilor Unite, al cărei rol este de a promova la nivel global standardele de muncă, estimează că numărul de afgani care îşi vor pierde locul de muncă ar putea ajunge la 900.000 la mijlocul lui 2022. Sute de mii de afgani, majoritatea membri ai forţelor armate afgane, judecători şi femei au fost disponibilizaţi după ce talibanii au preluat puterea, în urma retragerii haotice a forţelor internaţionale din Afganistan, în August 2021. De asemenea, alte sectoare-cheie precum agricultura, serviciile publice şi industria de construcţii au fost lovite de disponibilizări la scară mare. Muncitorii nu şi-au luat nici salariile după revenirea talibanilor la putere, se subliniază în raport. Un motiv serios de îngrijorare îl constituie angajarea în cîmpul muncii a femeilor, care, potrivit estimărilor, a scăzut cu 16% în al treilea trimestru al lui 2021 şi ar putea scădea cu 28% la mijlocul lui 2022.

O canadiancă devine prima pacientă din lume diagnosticată cu ”schimbări climatice”

Într-un caz neobișnuit, o femeie din Canada a fost diagnosticată cu „schimbări climatice” și se confruntă cu probleme de respirație. Ea a devenit prima pacientă din lume care suferă de o astfel de problemă. Potrivit Times Colonist, un cotidian canadian, pacienta este o cetățeană din provincia British Columbia din Canada și se confruntă cu o afecțiune subiacentă de astm. Medicii, care au examinat pacienta, au afirmat că din cauza valurilor de căldură și a calității proaste a aerului starea de sănătate a pacientei s-a deteriorat. Dr. Kyle Merritt medicul consultant, a declarat că, pentru prima dată în peste 10 ani, a folosit termenul „schimbări climatice”, în timp ce a scris diagnosticul pacientei. Rapoartele sugerează că pacienta locuiește într-o rulotă și are șaptezeci de ani. Ea a fost diagnosticată cu această problemă neobișnuită la scurt timp după ce valurile de căldură au lovit țara care i-au înrăutățit starea de sănătate deja fragilă. În Iunie 2021, Canada s-a confruntat cu unul dintre cele mai grave valuri de căldură înregistrate vreodată, după care a existat smog cauzat de incendiile care au umplut cerul. Printre numeroasele provincii, Columbia Britanică a avut de suferit sub valuri de căldură teribile care au ajuns să provoace 500 de morți, conform relatărilor.

Angela Merkel refuză să fie consilier la ONU

Fostul cancelar federal al Germaniei, Angela Merkel, a respins oferta secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), pentru un post de consilier în cadrul organizaţiei, informează dpa. Guterres i-a propus Angelei Merkel să prezideze un Consiliu consultativ care să fie format din foşti şefi de stat şi de Guvern, potrivit surselor de la ONU. Rolul acestui Consiliu este de „a identifica bunurile globale publice şi alte zone de interes comun unde este cel mai mult nevoie de îmbunătăţiri de guvernare şi să propună modalităţi în care acest lucru ar putea fi realizat”. Angela Merkel „a discutat cu secretarul general al ONU săptămîna trecută, i-a mulţumit, şi l-a informat că nu va accepta oferta”, a anunţat biroul de presă al fostului cancelar federal al Germaniei. Politiciana conservatoare de 67 de ani nu a mai candidat la alegerile federale din Septembrie şi s-a retras din politica naţională germană anul trecut, după 16 ani în care a fost cancelar federal. Consiliul consultativ propus de Guterres este unul dintre principalele proiecte de reformă gîndite de secretarul general al ONU în cel de-al doilea mandat al său, care a început în Ianuarie.

SUA suplimentează ajutorul pentru Ucraina cu 200 de milioane de dolari

Administraţia SUA a anunţat Miercuri deblocarea unei sume suplimentare de 200 de milioane de dolari drept ajutor acordat Ucrainei pentru apărare, informează AFP şi Reuters. SUA au anunţat în Decembrie acordarea acestei sume de ajutor suplimentar pentru Ucraina, în scop defensiv. „Susţinem suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi vom continua să acordăm Ucrainei sprijinul de care are nevoie”, a declarat un oficial al Departamentului de Stat american.

Armata rusă şi-a încheiat retragerea din Kazahstan

Forţele militare conduse de Rusia şi-au încheiat Miercuri retragerea din Kazahstan, unde au fost trimise pentru a susţine puterea locală în faţa revoltelor fără precedent declanşate la începutul anului, au anunţat agenţiile ruse, citîndu-l pe şeful misiunii, Andrei Serdiukov, informează AFP. „Operaţiunea de menţinere a păcii (…) de pe teritoriul Republicii Kazahstan s-a încheiat”, a declarat Andrei Serdiukov, comandantul acestei misiuni a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianţă militară condusă de Moscova. Citînd Ministerul Apărării rus, agenţiile de presă ruse informează că „patru avioane ale aviaţiei de transport militar rus, cu soldaţi pentru menţinerea păcii, au decolat de pe aeroporturile din Nur-Sultan şi Almatî”, din Kazahstan. Aceste aparate „aduc acasă ultimele unităţi” ale acestei forţe şi conducerea sa, precizează ministerul. Retragerea a început pe 13 Ianuarie şi era programată să se încheie la 19 Ianuarie.

Numărul de migranţi care au traversat Mediterana s-a triplat

Numărul de migranţi şi de refugiaţi care au încercat să traverseze Marea Mediteraneană dinspre Libia a crescut considerabil în timpul anului trecut, potrivit Naţiunilor Unite, informează dpa, potrivit agerpres. „Pînă în data de 14 Decembrie, paza de coastă a Libiei a interceptat 30.990 de migranţi şi refugiaţi şi i-a retrimis în Libia, o cifră de aproape trei ori mai mare decît numărul total al persoanelor reîntoarse în Libia în 2020 (12.000 de persoane)”, a scris secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un raport intern. Mai mult de 1.300 de persoane au fost declarate decedate sau dispărute. Această cifră este mult mai mare decît cea înregistrată în 2020, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). În ultimii ani, Libia a devenit una dintre ţările cele mai tranzitate de migranţi în încercarea lor de a ajunge în Europa prin Marea Mediteraneană. Potrivit activiştilor în domeniul drepturilor omului, migranţii sunt în Libia ţinte ale violenţelor, extorcării şi muncii forţate.

Trupele ruse din Belarus sunt o ameninţare directă pentru Lituania

Trupele ruse despre care Moscova şi Minskul susţin că vor participa la exerciţii militare comune sunt o ameninţare directă pentru Lituania, a afirmat ministrul Apărării al acestei ţări membre a NATO, Arvydas Anusauskas, potrivit Reuters. ”În situaţia actuală, considerăm intrarea forţelor militare ruse în Belarus nu doar un factor destabilizator pentru situaţia securităţii, dar chiar o ameninţare directă mai mare pentru Lituania”, a scris Anusauskas pe Facebook. Deplasările de trupe ruse în apropierea frontierei cu Ucraina au determinat Occidentul să se teamă că Rusia planifică o invazie. Moscova neagă că are o asemenea intenţie, dar la rîndul său solicită garanţii că NATO nu se va extinde către Est şi nu va include foste republici sovietice.

SUA sunt îngrijorate de o posibilă desfăşurare de arme nucleare ruseşti în Belarus

Statele Unite sunt îngrijorate de un proiect de reformă constituţională în Belarus ce ar permite desfăşurarea de arme nucleare ruseşti pe teritoriul acestei ţări care se învecinează cu Ucraina şi Polonia, a declarat reporterilor un înalt oficial al Departamentului de Stat, informează AFP. În plus, exerciţiile militare ruso-belaruse anunţate Marţi de Minsk „sunt mult peste normă” şi ar putea prevesti o prezenţă militară permanentă a Rusiei în fosta republică sovietică care a rămas unul din cei mai apropiaţi aliaţi ai Moscovei, a declarat presei oficialul american sub protecţia anonimatului.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko intenţionează să promoveze reformele constituţionale într-un referendum care ar putea avea loc în Februarie. „Aceste modificări constituţionale ar putea indica faptul că Belarus intenţionează să permită staţionarea forţelor nucleare şi convenţionale pe teritoriul său”, conform sursei citate. Prezenţa armelor nucleare la frontierele UE „ar reprezenta un risc pentru securitatea europeană şi ar putea necesita un răspuns”, a avertizat sursa. Diplomatul american a apreciat că Moscova exploatează astfel slăbiciunile Preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, al cărui regim a fost slăbit de o mişcare amplă de protest în 2020.

În ceea ce priveşte exerciţiile ruso-belaruse, momentul ales trezeşte temerea că Rusia ar putea staţiona trupe în Belarus sub pretextul unor exerciţii militare cu scopul, potenţial, de a ataca Ucraina. Sursa diplomatică americană nu a precizat numărul soldaţilor ruşi prezenţi în Belarus, dar a subliniat că „numărul lor depăşeşte ceea ce ne-am putea aştepta de la exerciţiile normale”. Un exerciţiu normal trebuie notificat cu 42 de zile înainte cînd este vorba de 9.000 de soldaţi. Dacă sunt 13.000, în mod normal sunt necesari observatori străini. Dar ceea ce se întîmplă acum este complet diferit”. 

Cazurile uşoare de Covid pot provoca probleme de memorie şi de atenţie

Pacienţii cu o formă uşoară de COVID-19 pot dezvolta probleme de memorie şi atenţie pe o perioadă între şase şi nouă luni după recuperare, potrivit unui studiu realizat Universitatea Oxford din Marea Britanie, relatează Reuters. Rezultatele studiului au arătat că persoanele care au avut o formă uşoară de COVID-19 şi care nu au prezentat simptome persistente după îmbolnăvire, sau aşa numitul COVID-19 de lungă durată (long-COVID-19), au suferit totuşi de probleme de memorie şi de atenţie mai multe luni după recuperare. În cadrul studiului, cei 136 de participanţi care fuseseră testaţi anterior pozitiv pentru coronavirus, însă nu raportaseră alte simptome de lungă durată au fost rugaţi să rezolve o serie de exerciţii pentru a le fi testate abilităţile cognitive şi memoria.

Cercetătorii au descoperit că participanţii au avut probleme semnificative în a-şi aminti experienţe personale – cunoscută drept memorie episodică – pînă la şase luni după infectare. Ei au constatat, de asemenea, că acestor pacienţi le-a fost afectată capacitatea de a-şi menţine atenţia pînă la nouă luni după infectare. „Ceea ce este surprinzător este că, deşi persoanele care au avut COVID-19 nu mai aveau simptome în momentul testării, ele au prezentat probleme de memorie şi atenţie”, a declarat dr. Sijia Zhao de la Departamentul de Psihologie Experimentală din cadrul Universităţii Oxford. „Descoperirile noastre arată că oamenii pot experimenta unele consecinţe cognitive cronice luni de zile după infectare”, a adăugat experta. Cu toate acestea, cercetătorii care au realizat studiul au afirmat că persoanele care au experimentat probleme în ceea ce priveşte memoria episodică şi menţinerea atenţiei au revenit în mare parte la normal după şase şi, respectiv, nouă luni.

Antony Blinken avertizează Kievul: Rusia poate ataca foarte rapid!

Concentrarea de trupe în apropiere de frontiera Ucrainei îi permite Preşedintelui rus Vladimir Putin să dea un ordin de atac care să fie executat foarte rapid, a declarat Miercuri secretarul de stat american, Antony Blinken, aflat într-o vizită la Kiev, relatează agerpres. El a adăugat că speră ca Rusia să urmeze o cale diplomatică şi paşnică la întîlnirea pe care o va avea săptămîna aceasta la Geneva cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a detensiona criza legată de Ucraina, transmite Reuters. „Ştim că există planuri de întărire a forţei (ruse – n. red.) respective, cu un preaviz foarte scurt, pentru a acţiona mai agresiv împotriva Ucrainei”, a spus Blinken în faţa unor diplomaţi, la Ambasada americană de la Kiev.