Rusia a mobilizat șase nave de desant în Marea Baltică

Trei nave de desant din Flota Nordului s-au alăturat altor trei nave de acelaşi tip din Marea Baltică, producînd îngrijorare în rîndul Armatei suedeze care şi-a alarmat trupele, anunță Monitorul Apărării și Securității. Nava de desant din clasa Ivan Gren, Proiect 11711, cea mai nouă şi puternic înarmată navă de acest tip din Marina rusă, s-a alăturat grupului de vase. Ivan Gren a intrat în dotarea Marinei ruse în anul 2018, are o lungime de 135 de metri şi poate lua la bord un batalion dotat cu 13 tancuri, 40 de transportoare şi patru elicoptere de atac.

„Am decis să repoziţionăm trupele noastre. Asta nu înseamnă un pericol crescut, dar vrem să ne adaptăm la situaţia creată,” a declarat generalul-locotenent Leif Michael Claesson, din Armata suedeză, pentru Associated Press. „Anumite măsuri luate de noi vor fi vizibile, iar altele nu vor fi la vedere.” Conform oficialului militar suedez, multe măsuri şi dislocări de trupe vor fi în apropierea Insulei Gotland, care este dispusă la aproximativ 300 de kilometri de enclava rusească Kaliningrad. O astfel de manevră a realizat Rusia şi în Marea Neagră, anul trecut, cînd a mobilizat mai multe nave de desant pentru un exerciţiu realizat pe coastele peninsulei Crimeea. Deoarece multe operaţii militare ruseşti s-au realizat în timpul unor exerciţii, pentru a asigura surpriza, demonstrînd faptul că politica Kremlinului este imprevizibilă, ţările europene privesc cu îngrijorare orice manevră militară rusească. Suedia a dislocat mai multe unităţi militare pe insula Gotland, folosind aeronave C-17 şi feriboturi, în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, a transmis Ministerul Apărării.

SUA vor lua o decizie la începutul acestei săptămîni privind viitorul disputei cu Rusia

SUA se vor pronunţa la începutul acestei săptămîni privind viitorul disputei cu Rusia, după impasul constatat la finalul unei serii de convorbiri care au eşuat în dezamorsarea unui nou conflict în Ucraina, relatează AFP, potrivit agerpres. „Avem consultări strînse” cu aliaţii Washingtonului şi „vom spune mai mult pe tema viitoarelor etape ale diplomaţiei la începutul săptămînii”, a declarat Duminică pe canalul CBS consilierul Preşedintelui american Joe Biden pentru securitate naţională, Jake Sullivan. „Însă cel mai important este că suntem pregătiţi pentru toate scenariile. Dacă Rusia vrea să continue pe cale diplomatică, suntem pregătiţi, dar împreună cu aliaţii şi partenerii noştri. Dacă Rusia alege calea invaziei şi a escaladării, suntem de asemenea pregătiţi pentru o ripostă fermă”, a avertizat el.

Washingtonul îi acuză pe ruşi că au comasat aproape 100.000 de soldaţi la frontiera ucraineană şi că vor să creeze un „pretext” pentru o posibilă ofensivă. Kremlinul a dat asigurări Duminică că nu vrea „să deruleze o acţiune militară”, avertizînd totuşi cu „represalii” dacă NATO nu acceptă să-ţi modifice postura considerată ameninţătoare în apropierea Rusiei. În acest context, Kievul a anunţat, Duminică, că deţine „probe” ale implicării Moscovei într-un atac cibernetic de amploare care a vizat mai multe site-uri guvernamentale ucrainene. Kremlinul a dezminţit orice implicare rusă. „Nu m-ar surprinde deloc dacă se adevereşte că este vorba de Rusia”, a reacţionat Jake Sullivan. Totuşi, „încă nu am stabilit responsabilii pentru acest atac”, a spus înaltul responsabil al Casei Albe, subliniind că „societăţile private cheie” implicate nu au indicat autorii prezumaţi. „Lucrăm din greu pentru a-i identifica”, a adăugat el. „Dacă se adevereşte că Rusia este cea care loveşte Ucraina cu atacuri cibernetice şi asta continuă şi pe viitor, bineînţeles că vom lucra împreună cu aliaţii noştri la o ripostă adecvată”, a avertizat el. El a reamintit că SUA au avertizat de „luni de zile” asupra posibilităţii ca ruşii să utilizeze astfel de acte de piraterie informatică pentru a alimenta „escaladarea în Ucraina”. „Asta face parte din strategia lor, au făcut-o în trecut în alte contexte”, a estimat el.

Ambasadorul Ucrainei i-a cerut ministrului german de Externe să trimită arme

Ambasadorul Ucrainei la Berlin a îndemnat-o pe noua şefă a diplomaţiei germane să promită livrări de arme către ţara sa, în condiţiile în care Annalena Baerbock se pregăteşte pentru prima sa vizită la Kiev, informează dpa. Potrivit ambasadorului Andrei Melnik, reticenţa Annalenei Baerbock şi a întregului nou Guvern de centru-stînga al Germaniei de a livra arme este „foarte frustrantă”, pe fondul comasării de trupe la frontieră de către Rusia. „Poporul Ucrainei este foarte dezamăgit. Acum este momentul adevărului în legătură cu cine este cu adevărat prieten”, a scris ambasadorul ucrainean într-un răspuns pentru dpa. Melnik a spus că ucrainenii sunt conştienţi de faptul că actuala coaliţie din Germania a aprobat o politică asupra unui export de arme restrictiv către zonele de criză. „Însă acest document politic nu este Biblia, iar lumea este în prezent în cel mai mare pericol de război uriaş în mijlocul Europei, cel mai grav din 1945 încoace”, a subliniat el. Statalitatea Ucrainei este ameninţată de către Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, iar ucrainenii au „dreptul sacru la autoapărare”, a adăugat ambasadorul, conform Agerpres.

Dmitri Peskov: Occidentalii şi ruşii rămîn pe poziţii total divergente

Ruşii şi occidentalii rămîn pe poziţii „total divergente”, în pofida unei săptămîni de diplomaţie intensă, ceea ce este „deranjant”, a declarat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu difuzat Duminică de canalul american CNN, relatează AFP. „Nu ştim care va fi rezultatul, am avut aceste trei sesiuni de convorbiri, există anumite puncte de înţelegere între noi. Dar, în general, în ceea ce priveşte chestiunile de principiu, putem spune acum că rămînem pe poziţii divergente, pe poziţii total divergente. Iar asta nu este bine, este deranjant”, a spus Peskov.

Europenii şi americanii îi acuză pe ruşi că au comasat aproape 100.000 de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei potenţiale invazii a ţării vecine. Serviciile de informaţii americane afirmă chiar că Moscova a desfăşurat deja agenţi în Estul Ucrainei pentru a derula operaţiuni de „sabotaj”, vizînd crearea unui „pretext” pentru o ofensivă. Kremlinul a respins aceste acuzaţii şi a dat asigurări că vrea să se apere de postura considerată ameninţătoare a NATO în vecinătatea sa. Rusia cere, în special, garanţia că Alianţa nu va accepta o aderare a Ucrainei, o concesie de principiu pe care occidentalii o refuză.

„Nimeni nu ameninţă pe nimeni cu o acţiune militară (…), asta ar fi o nebunie”, a dat asigurări Peskov la CNN, întrebat despre o posibilă ofensivă rusă în caz de eşec al diplomaţiei. „Dar vom fi gata să trecem la represalii” dacă NATO nu satisface exigenţele ruse, a avertizat el, fără a furniza mai multe amănunte privind natura acestei riposte. „Nu vorbim despre ziua de mîine, nu este o chestiune de ore”, dar „nu vrem să vedem negocieri de o lună, de un an, doar pentru a discuta despre dezacordurile noastre”, a mai avertizat purtătorul de cuvînt al Preşedintelui rus Vladimir Putin. „Vrem să simţim începutul unei dorinţe de a ţine cont de îngrijorările noastre. Pînă în acest stadiu, din nefericire, nu am reuşit să ajungem la acest rezultat”, a adăugat el. De asemenea, el a respins ameninţarea de sancţiuni fără precedent formulată de SUA în caz de invadare a Ucrainei de către Rusia. „Ar fi o mare greşeală” pentru că asta „ar duce la o încetare a oricărei relaţii între ţările noastre”, a avertizat purtătorul de cuvînt al Kremlinului.

Netanyahu negociază un acord de recunoaştere a vinovăţiei în procesul său de corupţie 

Fostul premier israelian Benjamin Netanyahu negociază un acord de recunoaştere a vinovăţiei pentru a pune capăt procesului său pentru corupţie, a declarat duminică o sursă familiarizată cu subiectul, dar discuţiile s-au blocat din cauza unei condiţii care ar impune înlăturarea sa din politică, relatează Reuters. Netanyahu, care a pierdut puterea în Iunie, după 12 ani consecutivi în fruntea Guvernului, şi care este acum lider al opoziţiei, a pledat nevinovat la acuzaţiile de dare de mită, abuz de încredere şi fraudă în cele trei dosare în care a fost inculpat în 2019. Toate aceste dosare sunt judecate împreună. Sursa a declarat că Netanyahu, în vîrstă de 72 de ani, a discutat un acord cu procurorul general, Avichai Mandelblit, în conformitate cu care ar pleda vinovat la acuzaţii reduse, iar condamnarea rezultată ar fi comutată în serviciu în folosul comunităţii.

Discuţiile au întîmpinat însă un obstacol din cauza solicitării lui Netanyahu de a fi scutit de o condamnare care să implice o clauză de „corupţie morală”, care în conformitate cu legea israeliană l-ar forţa să iasă din politică ani de zile, a declarat sursa, care a discutat cu Reuters sub protecţia anonimatului. Biroul procurorului general a refuzat să comenteze informaţia. Un avocat al lui Netanyahu, care în trecut a negat comiterea vreunei ilegalităţi şi i-a acuzat pe procurori de o vînătoare de vrăjitoare, nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta această informaţie. Netanyahu a jurat să-l înlăture de la putere pe succesorul său, Naftali Bennett, un naţionalist susţinut de o coaliţie de partide foarte diverse. Likud nu a reuşit anul trecut să formeze un nou Guvern în parte din cauză că partidele cu aceeaşi orientare au refuzat să i se alăture lui Netanyahu, invocînd procesul acestuia pentru corupţie. Lăsînd în urmă problemele sale legale, Netanyahu ar putea, în teorie, să alcătuiască o nouă coaliţie de dreapta. Dacă el însă ar avea interdicţie în politică, membrii de dreapta ai coaliţiei lui Bennett ar putea opta pentru formarea unui nou Guvern împreună cu partidul Likud, sub o nouă conducere.

Ideea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei a fost promovată de fostul preşedinte al Curţii Supreme, Aharon Barak. El a spus la postul de radio Kan că acesta ar uşura presiunea asupra sistemului judiciar, care a petrecut ani de zile apărîndu-se împotriva acuzaţiilor din partea susţinătorilor lui Netanyahu că acesta nu are parte de un proces corect.

Austria devine prima ţară europeană în care vaccinarea împotriva coronavirusului este obligatorie

Cancelarul Karl Nehammer a declarat, Duminică, într-o conferinţă de presă, că Austria va deveni la începutul lunii Februarie prima ţară europeană în care vaccinarea împotriva coronavirusului este obligatorie, cei care nu se conformează urmînd să fie amendaţi, informează AFP. “După cum am prevăzut, la începutul lunii Februarie, vaccinarea va fi obligatorie pentru adulţi”, a spus Nehammer. Toată săptămîna, în Austria au avut loc dezbateri aprinse cu privire la acest proiect care divizează profund societatea austriacă, în contextul în care aproximativ 71,5 la sută din populaţie este vaccinată cu schemă completă. “Este un proiect sensibil, dar în conformitate cu Constituţia” şi are nevoie de o faţă de adaptare în care cei care se opun acum să poată să se vaccineze pînă la jumătatea lunii Martie, a explicat cancelarul. “După intrarea în vigoare a obligativităţii, se vor face controale şi nevaccinarea va reprezenta un delict care poate fi sancţionat cu o amendă de 600 pînă la 3.600 de euro”, a declarat Nehammer. De această nouă măsură sunt vizaţi doar adulţii.

Un german a fost arestat într-un avion de pe aeroportul Schiphol după ce a ameninţat că are asupra sa o bombă

Un german a fost arestat Duminică într-un avion de pe aeroportul Schiphol, din Amsterdam, după ce i-a spus unui alt pasager cu puţin timp înainte de decolare că are asupra sa o bombă, relatează dpa, potrivit agerpres. O percheziţie a tînărului de 22 de ani şi a avionului nu a dus la descoperirea de explozibili, a informat Poliţia de Frontieră olandeză. Avionul a decolat cu circa 30 de minute întîrziere cu destinaţia Miami, fără pasagerul german. Bărbatul urmează a fi interogat şi nu se ştie de ce a pretins că are o bombă asupra sa, a declarat un purtător de cuvînt al Poliţiei pentru agenţia olandeză de ştiri ANP.

A intrat în vigoare legea care obligă presa scrisă din Ucraina să publice în limba ucraineană

O lege care obligă presa scrisă din Ucraina să publice în limba oficială a ţării a intrat în vigoare Duminică, în încercarea de a contracara utilizarea limbii ruse, informează dpa, potrivit agerpres. Toate ziarele şi revistele naţionale vor trebui să fie publicate în limba ucraineană, potrivit noii legi. Aceasta nu interzice publicarea în rusă, dar stipulează obligativitatea de a publica şi o versiune în limba ucraineană, cu acelaşi tiraj şi arie de circulaţie. Pentru editori, publicarea de versiuni bilingve nu este considerată o opţiune profitabilă. Ultimul cotidian de limbă rusă din Ucraina, Vesti, a trecut pe limba ucraineană din 10 Ianuarie. Tranziţia se bazează pe controversata lege a limbii ucrainene din 2019, care a fost adoptată la scurt timp după ce fostul Preşedinte ucrainean Petro Poroşenko a pierdut un nou mandat. Poroşenko a semnat-o cu puţin timp înainte ca actualul Preşedinte Volodimir Zelenski să preia mandatul şi de atunci a fost în vigoare o perioadă de tranziţie.

Legea este menită să combată influenţa limbii ruse în sfera publică. Începînd de la mijlocul lui Mai, site-urile de ştiri înregistrate în Ucraina vor trebui cel puţin să ofere o versiune echivalentă în limba ucraineană a articolelor, iar această versiune trebuie să se deschidă prima. Începînd din Iulie 2024, limba ucraineană va trebui aplicată de asemenea în mass-media regionale. Radioul şi televiziunea sunt deja de ani de zile sub cote stricte de limbă ucraineană. Piaţa presei scrise din Ucraina este de multă vreme în declin. Săptămînalul Zerkalo Nedeli (Oglinda Săptămînii) şi cotidianul Segodnia (Azi), foarte respectate, publică acum doar online. Politica privind limba de stat din Ucraina este criticată de Rusia. Protecţia drepturilor rusofonilor a fost unul dintre motivele publice declarate de către Rusia pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi susţinerea separatiştilor proruşi în Estul Ucrainei, un conflict armat soldat cu aproape 13.000 de morţi de la declanşarea lui în 2014.

De asemenea, după cum atenţiona agenţia de presă a etnicilor români din Cernăuţi, înainte ca proiectul de lege privind limba ucraineană să fie votat în 2019, autorii acestui proiect au exclus din text o prevedere importantă pentru toate minorităţile naţionale şi anume următorul aliniat: „Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităţilor lingvistice ale persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale”. Acest articol de mare importanţă pentru românii din Ucraina a fost considerat de autorii proiectului de lege fiind unul inutil şi speculativ, atenţiona la acea vreme Bukpress.

Mecanismul internaţional Covax a livrat primul miliard de doze de vaccin în ţările sărace

Mecanismul internaţional Covax, menit să promoveze accesul la vaccinuri împotriva COVID-19 în ţările sărace, a atins un punct de referinţă cu un prim miliard de doze distribuite, informează AFP. „Acesta este un pas cheie în cea mai mare şi mai rapidă distribuţie de vaccin din istorie”, a declarat Seth Berkley, director executiv al Gavi, Vaccine Alliance. Această alianţă a creat COVAX în 2020 împreună cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi coaliţia Cepi. Berkley a făcut acest anunţ în timp ce un avion a aterizat în Kigali, Rwanda, cu doze de vaccin distribuite de COVAX. Prima doză a fost distribuită în luna Februarie, în Ghana. Toate ţările pot comanda doze prin acest mecanism, dar ţările cu venituri redusei le primesc gratuit. „Sunt mîndru, dar umil în acelaşi timp, ştiind ce rămîne de făcut pentru a proteja întreaga lume şi pentru a rezolva inechitatea în acoperirea vaccinării”, a adăugat Berkley.”Munca noastră este departe de a fi încheiată”.

Aproape 90% din dozele distribuite au fost finanţate prin donaţii către Gavi, a căror sumă totală se ridică la peste zece miliarde de dolari. COVAX spera să distribuie două miliarde de doze pînă la sfîrşitul anului 2021. Concurenţa din partea ţările bogate dispuse să plătească scump şi să păstreze doze de vaccin a împiedicat însă atingerea acestui obiectiv. Directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat că, în timp ce 9,4 miliarde de doze au fost injectate la nivel global, mai mult de 85% dintre africani nu au primit încă nici o doză. Totuşi, potrivit experţilor în sănătate publică, posibilitatea ca virusul să circule necontrolat în anumite zone creşte riscul apariţiei unor noi variante, mai contagioase.

Jumătate din cele 194 de state membre ale OMS au ratat deja ţinta de vaccinare de 40% pînă la sfîrşitul anului 2021, iar directorul OMS a cerut eforturi sporite pentru a ajunge la 70% de persoane vaccinate la jumătatea anului 2022. Dorinţa ţărilor bogate de a injecta doze de rapel ca răspuns la răspîndirea variantei Omicron riscă să submineze acest al doilea obiectiv. „Nu putem lăsa Omicron şi cererea în creştere pentru dozele de rapel să submineze progresele pe care le-am făcut”, a scris Berkley pe Twitter. „Dacă lumea se uneşte pentru a permite adulţilor din ţările cu venituri mici să fie protejaţi la acelaşi nivel ca cei din ţările cu venituri mari, între 940.000 şi 1,27 milioane de decese ar putea fi evitate anul viitor”, a spus el.

A murit celebrul stilist italian Nino Cerruti

Celebrul stilist italian Nino Cerruti a decedat la vîrsta de 91 de ani. El a încetat din viaţă într-un spital din Vercelli, din Piemont (Nord-Vestul Italiei), unde se afla pentru o operaţie la şold, conform site-ului Corriere della Sera. "Se duce un uriaş dintre antreprenorii italieni", a reacţionat ministrul adjunct al Dezvoltării Economice, Gilberto Pichetto. Nino Cerruti a fost cel care introdus "casual chic" în moda masculină high-end. În 1967, Nino Cerruti este primul designer care a lansat la Paris propria sa etichetă de pręt-a-porter de înaltă calitate pentru bărbaţi. "A avea stil înseamnă a combina cultura cu arta", spunea Nino Cerruti, un maestru care evita rafinamentul cu orice preţ.

Născut la 25 Septembrie 1930 la Biella, el s-a văzut constrîns să-şi abandoneze studiile de filosofie la vîrsta de 20 de ani, după decesul tatălui său Silvio, pentru a prelua fabrica textilă de familie, renunţînd astfel la visul de a deveni jurnalist, scrie Agerpres. În anii 60, Cerruti s-a întîlnit cu un anume Giorgio Armani, cu patru ani mai mic, şi l-a angajat ca designer pentru vestimentaţia masculină. Tandemul, care a marcat profund lumea modei, s-a separat un deceniu mai tîrziu, după decizia lui Armani de a-şi fonda propria casă de modă în 1975. Nino Cerruti a fost, de asemenea, designer oficial al echipei Ferrari în concursurile de Formula 1.