CEO-ul Moderna spune că este „rezonabil” să credem că pandemia ar putea fi în faza finală

Directorul general al Moderna, Stephane Bancel (foto), a declarat că este „rezonabil” să credem că s-ar putea să ne apropiem de fazele finale ale pandemiei, scrie CNBC. „Cred că este un scenariu rezonabil”, a declarat el la emisiunea "Squawk Box Asia", cînd a fost întrebat despre opiniile potrivit cărora pandemia Covid-19 ar putea fi acum în stadiile finale. „Există o șansă de 80% ca, pe măsură ce Omicron evoluează sau virusul SarsCov-2 evoluează, să vedem viruși din ce în ce mai puțin virulenți”, a spus el. El a mai spus că există un alt „scenariu de 20% în care vom vedea o următoare mutație, care va fi mai virulentă decît omicron”. „Cred că am fost norocoși că Omicron nu a fost foarte virulent, dar totuși vedem mii de oameni care mor în fiecare zi pe planetă din cauza lui”, a spus el.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în ultimele șapte zile au fost raportate 15,47 milioane de cazuri noi la nivel mondial și 73.162 de decese în aceeași perioadă.

Unele studii au arătat că, deși varianta Omicron pare mai contagioasă, în general nu produce îmbolnăviri la fel de grave ca tulpina Delta, potrivit Mediafax. Șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat, în Ianuarie, că este periculos să se presupună că pandemia se apropie de final. De fapt, el a spus că „nu este nici pe departe încheiată” și a avertizat că vor apărea probabil noi variante pe măsură ce omicron se răspîndește rapid pe glob.

Miniştri Afacerilor Externe din ţările G7 se vor reuni Sîmbătă, avînd drept subiect criza din Ucraina

Miniştrii Afacerilor Externe din ţările G7 vor organiza Sîmbătă o reuniune consacrată crizei între Ucraina şi Rusia, au anunţat surse guvernamentale germane, relatează AFP şi Reuters. Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, va prezida această reuniune care se va desfăşura pe marginea Conferinţei pentru securitate de la Munchen, care are loc în acest weekend, a precizat într-o conferinţă de presă un purtător de cuvînt al Guvernului german, care prezidează G7 în acest an. „Va fi vorba în principal despre continuarea concertării privind criza provocată de desfăşurarea de trupe ruse în apropiere de Ucraina”, a spus acest purtător de cuvînt.

Alte formate de reuniune sunt prevăzute, potrivit aceleiaşi surse, „între Germania, Franţa şi Ucraina, şi o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din Germania, Franţa, Regatul Unit şi SUA”. Vicepreşedinta americană Kamala Harris şi secretarul de stat Antony Blinken, precum şi cancelarul german Olaf Scholz vor participa la Conferinţa de la Munchen, care se va derula deVineri pînă Duminică. Nici un reprezentant al Executivului rus nu şi-a anunţat participarea la conferinţă. După săptămîni de tensiuni între Rusia şi ţările occidentale, care se tem de o invazie în Ucraina, Moscova a anunţat Marţi un început al retragerii zecilor de mii de soldaţi ruşi comasaţi de mai multe luni la frontierele ucrainene, iar Miercuri încheierea manevrelor militare şi plecarea unora dintre forţele sale din peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014. „NATO nu a văzut încă semne ale unei reduceri a trupelor ruse”, a afirmat însă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Parlamentul European cere Rusiei să retragă trupele din jurul Ucrainei. Liderii PE vor întreruperea Nord Stream 2 în cazul unui atac

Președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice din Legislativul european cer Rusiei să-și retragă trupele din Ucraina și din jurul acestui stat către locurile de unde au fost dislocate inițial. De asemenea, într-o declarație comună adoptată Miercuri, aceștia vor ca proiectul Nord Stream 2, care ar urma să transporte gaz din Rusia către Germania, să fie întrerupt dacă Rusia atacă Ucraina.

Liderii Parlamentului European condamnă, în cadrul unei declarații comune adoptată Miercuri, „comasarea militară a Rusiei în și în jurul Ucrainei și amenințarea acesteia cu o agresiune militară”.

Imagini cu avionul care îi va anunța pe aliații NATO dacă Rusia invadează Ucraina

Imagini cu un avion al Forțelor Aeriene ale SUA care survolează spațiul aerian ucrainean, conform Flightradar, sunt virale în rețelele sociale. Aeronava strategică Northrop Grumman RQ-4 Global Hawk este ochiul aliaților occidentali care are rolul de a monitoriza cerul țării aflată în fața amenințării unei invazii cum nu s-a mai văzut în perioada postbelică. Global Hawk este unul dintre avioanele fără pilot din categoria celor din ultima generație. Autonomia de peste 36 de ore de zbor îl duce în fruntea inovațiilor tehnologice americane.

Zi de zi, aparatul de zbor de peste 130 de milioane de dolari pleacă din Malta și survolează spațiul aerian ucrainean și supraveghează pînă la 100.000 de kilometri pătrați. Imaginile surprinse pe Flightradar arată traseul aeronavei americane. Acesta poate fi reperat foarte ușor pe cerul lăsat gol de marile companii aeriene europene care refuză să mai opereze zboruri în spațiul aerian ucrainean, care le-au interzis avioanelor sale să mai zboare către Kiev, de teama unor tragedii similare cu cea din 2014. Atunci, 298 de pasageri ai zborului Malaysia Airlines MH17 au fost uciși de o rachetă lansată din zonele controlate astăzi de separatiștii pro-ruși din Donbas. Avionul de ultimă generație are rolul de a monitoriza activitatea militară de la frontierele ucrainene. Acesta și-a început misiunea la începutul lunii Ianuarie 2020, odată cu începerea exercițiilor de amploare ale Federației Ruse la granița de Est a Ucrainei. Din datele publicate de flightradar, reiese că este și singura aeronavă care se aventurează în stînga Niprului. De asemenea, acesta a vegheat și frontiera de Nord ucraineană, în timpul exercițiilor ruso-bieloruse, care au îngreunat prezența a cel puțin 30.000 de soldați. Și de exercițiile din Crimeea tot ochiul misterios s-a ocupat. De altfel, din datele publicată de jurnaliștii militari, acesta va rămîne în pe cerul ucrainean și în timpul amplelor manevre efectuate de Rusia în Marea Neagră. Și jurnaliștii militari din Ucraina au observat prezența aeronavei militare. Aceștia vorbesc despre primele survolări făcute încă din ziua de 12 Februarie 2022, arătînd traseul exact al aparatului de zbor. 

NATO anunță că Rusia continuă să-și accentueze prezența militară la granițele Ucrainei

NATO a acuzat Rusia că a trimis și mai multe trupe pe lîngă numărul masiv deja desfășurat la granițele Ucrainei, în condițiile în care Moscova susține că a retras o parte dintre forțele sale și că este deschisă spre diplomație, relatează Reuters. Separat, un oficial din serviciile de informații occidentale a avertizat că exercițiile militare ruse au ajuns la apogeu și că riscul unei agresiuni rusești împotriva Ucraina va rămîne ridicat pentru tot restul lunii Februarie. La începutul celor două zile de discuții între miniștrii Apărării ai Guvernelor țărilor NATO, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, s-a arătat convins că amenințarea unei invazii rusești rămîne ridicată.

„Nu am observat vreo retragere a forțelor ruse. Desigur, acest lucru contrazice mesajele Rusiei prin care face apel la diplomație. Ce vedem acum, este că și-au accentuat numărul de militari dar și că și mai mulți soldați urmează să fie desfășurați. Pînă acum, nu putem vorbi de dezescaladare”, a spus Stoltenberg. Președintele SUA a avertizat Marți, într-un discurs susținut la Casa Albă, că peste 150.000 de militari ruși sunt concentrați la granițele Ucrainei. Conform oficialului occidental, care a cerut să rămînă anonim, informațiile serviciilor arată că exercițiile militare ruse vor continua activ de-a lungul lunii Februarie. „Suntem într-o perioadă de vîrf în care exercițiile sunt în fazele lor active”, a spus el, susținînd și că Rusia va lansa, cel mai probabil, rachete balistice ca parte a exercițiilor.  „Nu avem, în acest moment, semne credibile că va exista orice fel de dezescaladare. Rusia ar putea ataca Ucraina fără niciun avertisment”, a mai adăugat el.

SUA denunţă apelul Dumei ruse de recunoaştere a independenţei republicilor separatiste din Ucraina

Recunoaşterea de către Rusia a independenţei regiunilor separatiste din Estul Ucrainei va constitui o încălcare grosolană a dreptului internaţional, a denunţat Miercuri secretarul de stat american Antony Blinken, care a criticat rezoluția votată de către Duma de Stat a Rusiei Camera inferioară a Parlamentului federal) prin care Preşedintelui Vladimir Putin i se solicită recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din Donbas, Ucraina, susţinute de Moscova, relatează AFP şi Reuters. „Punerea în aplicare a acestei rezoluţii ar submina şi mai mult suveranitatea şi integritatea Ucrainei”, a spus Blinken, subliniind că aceasta „va pune şi mai mult la îndoială angajamentul declarat al Rusiei de a-şi continua implicarea într-o manieră diplomatică pentru a se ajunge la o soluţionare paşnică a crizei” de la frontiera cu Ucraina.

Eventuala punere în aplicare a rezoluţiei va „necesita un răspuns rapid şi ferm din partea SUA, în deplină coordonare cu aliaţii şi partenerii lor”, a declarat Blinken într-un comunicat, conform Agerpres. Deputaţii ruşi au votat, Marţi, un apel către Preşedintele Vladimir Putin pentru ca Rusia să recunoască independența teritoriilor separatiste proruse care luptă, cu sprijinul Moscovei, împotriva Armatei ucrainene în Estul Ucrainei de opt ani. Prin această luare de poziţie, SUA s-au alăturat astfel Uniunii Europene, care deja a condamnat, Marți, rezoluția Dumei de Stat, prin vocea şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell. La fel ca Bruxellesul, Washingtonul subliniază că aprobarea acestei rezoluţii de către Kremlin ar „reprezenta o respingere globală de către Guvernul rus a angajamentelor sale conform Acordurilor de la Minsk”, semnate în 2014 şi 2015, sub mediere franco-germană şi care prevăd revenirea acestor teritorii în cele din urmă sub controlul Kievului.

Kremlinul a admis Miercuri că recunoaşterea celor două autoproclamate republici populare Lugansk şi Doneţk nu ar fi conformă cu Acordurile de la Minsk privind reglementarea conflictului din Donbas, a căror respectare Rusia o cere, potrivit EFE şi Interfax. Vladimir Putin a declarat în nenumărate rînduri că sarcina fundamentală este îndeplinirea acelor acorduri semnate în 2015, care, printre altele, prevăd stabilirea unui statut special pentru Doneţk şi Lugansk (teritorii controlate de separatiştii proruşi). Preşedintele rus a luat act de acest apel al Dumei, a spus purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a subliniat că documentul reprezintă un „indiciu clar al stării de spirit a deputaţilor şi al punctului de vedere predominant al opiniei publice din ţară”. Ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba a avertizat Marţi că recunoaşterea celor două regiuni separatiste de către Moscova va însemna denunţarea Acordurilor de la Minsk, cu toate consecinţele care decurg din aceasta.

Austria va renunța la aproape toate restricţiile anti-COVID

Austria va anula aproape toate restricţiile anti-COVID-19 pe 5 Martie, cu excepţia obligativităţii de purtare a măştii sanitare în anumite spaţii, a anunţat Miercuri Guvernul de la Viena, citat de DPA. Regula privind închiderea mai devreme a barurilor şi a restaurantelor a fost anulată, cluburile de noapte primesc permisiunea de a se redeschide, iar limitarea numărului de participanţi la evenimente ample a fost anulată, a anunţat cancelarul Karl Nehammer. "Nu am învins încă pandemia", a avertizat cancelarul austriac, care a adăugat totuşi că situaţia epidemiologică s-a îmbunătăţit suficient de mult – mai ales în spitale – pentru a garanta această relaxare considerabilă a restricţiilor epidemiologice din viaţa publică, scrie Agerpres.

În urma unei modificări a reglementărilor sanitare care urmează să intre în vigoare cel mai devreme Sîmbătă, obligativitatea de prezentare a unei dovezi a vaccinării anti-COVID-19 sau a trecerii prin boală pentru a avea acces în restaurante, baze sportive şi pentru a participa la evenimente ample va fi anulată, a anunţat ministrul austriac al Sănătăţii, Wolfgang Muckstein. Vaccinarea împotriva noului coronavirus a devenit obligatorie pentru populaţia adultă din Austria la începutul acestei luni – cea mai strictă măsură de acest tip adoptată în Europa. În prezent, Austria are o rată de vaccinare cu cel puţin o doză de 76,2%, o rată de vaccinare cu schemă completă de 73,3% şi o rată de vaccinare cu doze "booster" de 55,6%, potrivit Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).

Rusia vrea ca NATO să promită public că nu va primi Ucraina

Rusia vrea ca NATO să promită public că nu va primi Ucraina în rîndurile sale, a spus Miercuri diplomatul rus Konstantin Gavrilov, citat de agenţia rusă de presă RIA. Konstantin Gavrilov, şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Viena privind securitatea militară şi controlul armelor, a mai anunţat că Rusia nu va lua parte la reuniunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare (OSCE) pentru a discuta despre exerciţiile militare ale Moscovei în Belarus, relatează Reuters, citată de Agerpres. Potrivit diplomatului rus, întîlnirea a fost cerută de statele baltice şi a fost programată pentru ora 14:00 GMT la Viena. În acelaşi timp, reprezentantul Rusiei la UE, Vladimir Cijov, a declarat Miercuri că Rusia nu se aşteaptă la o escaladare a crizei privind Ucraina în următoarele săptămîni, potrivit agenţiei ruse de presă Interfax.

Marile puteri sunt angajate într-una din cele mai profunde crize în relaţiile Est-Vest din ultimele decenii, disputele fiind în jurul influenţei de după Războiul Rece şi alimentărilor cu energie, în contextul în care Rusia vrea să oprească Ucraina vecină să adere vreodată la NATO. Rusia şi-a comasat forţele militare în apropierea Ucrainei, alimentînd temerile privind o invazie. Moscova neagă că ar plănui un atac. Marţi, Rusia a anunţat că îşi retrage unele trupe de la graniţa cu Ucraina, însă puterile occidentale şi-au exprimat scepticismul în privinţa importanţei acestei retrageri.

Rata anuală a inflaţiei în Marea Britanie a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani

Rata anuală a inflaţiei în Marea Britanie a urcat în Ianuarie la 5,5%, fiind cel mai ridicat nivel începînd din Martie 1992. S-au depășit astfel estimările economiștilor care indicau că nivelul se va menține la 5,4%, cît a fost în Decembrie. Preţurile de consum în Marea Britanie au înregistrat luna trecută cel mai rapid ritm de creştere din ultimii aproape 30 de ani, intensificînd povara asupra gospodăriilor şi sporind posibilitatea ca Banca Angliei să majoreze dobînda, arată datele publicate de Oficiul Naţional de Statistică (ONS), transmite Reuters. Luna aceasta, Banca Angliei a revizuit în creştere estimările privind inflaţia, avertizînd că în Aprilie rata inflaţiei va atinge nivelul de vîrf de aproximativ 7,25%. Instituţia nu se aşteaptă ca inflaţia să revină la ţinta sa de 2% pînă la începutul lui 2024.

Din Decembrie, Banca Angliei a majorat deja de două ori rata dobînzii, de la 0,1% pînă la 0,5%, iar pieţele financiare se aşteaptă în Martie la o nouă majorare, de pînă la 0,75% sau 1%. Preţurile ridicate ale energiei au fost cel mai important factor care a dus pînă acum la majorarea inflaţiei, deşi perturbările din lanţurile globale de aprovizionare au determinat creşterea preţurilor multor bunuri. Inflaţia de bază, adică ceea ce rămîne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a urcat la 4,4% în Ianuarie, de la 4,2% în Decembrie. Este cel mai ridicat nivel de cînd se publică aceste date în Marea Britanie, în 1997. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de Banca Angliei la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Kremlinul anunţă că Vladimir Putin este în favoarea negocierilor, dar că acestea vor fi „foarte dificile”

Kremlinul a anunțat, Miercuri, că Preşedintele rus Vladimir Putin este în favoarea negocierilor şi diplomaţiei pentru depăşirea tensiunilor de la granița Ucrainei şi că Moscova consideră deschiderea pentru negocieri exprimată de Preşedintele american Joe Biden drept „un semnal pozitiv”. Biden a spus Marţi că un atac rusesc asupra Ucrainei ”rămîne absolut posibil”, dar că trebuie să fie date şanse diplomaţiei. „Este pozitiv că SUA şi-au exprimat la rîndul lor deschiderea pentru negocieri serioase”, a declarat purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, potrivit agențiilor internaționale de presă citate de Agerpres.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului a salutat apelul lui Joe Biden adresat direct cetăţenilor ruşi, însă a adăugat că ar fi fost mai bine dacă Preşedintele american i-ar fi îndemnat pe ucraineni să nu mai tragă unii în alţii, potrivit Reuters. „Cetăţeni ai Rusiei, nu sunteţi duşmanii noştri”, a spus Joe Biden, asigurînd că nici SUA, nici NATO nu constituie o „ameninţare” pentru această ţară. Potrivit lui Peskov, negocierile care se anunţă vor fi „foarte dificile”. Pentru Rusia, ele ar urma să ducă la o reformare a arhitecturii de securitate europeană rezultată după Războiul Rece. „Acesta va fi un lucru foarte dificil, va fi nevoie de multă flexibilitate de ambele părţi, de voinţă politică”, a mai spus Peskov, potrivit AFP. Rusia cere să se pună capăt politicii de extindere a NATO, un angajament că nu vor mai fi desfăşurate arme ofensive în apropiere de teritoriul rus şi retragerea infrastructurii NATO şi Europa de Est.