Ministrul de Interne cipriot îi impută Turciei problema enormă reprezentată de imigraţia clandestină

Ciprul întîmpină o problemă ”enormă” reprezentată de imigraţia clandestină, declară ministrul de Interne al acestei insule mediteraneene, membra Uniunii Europene cea mai apropiată geografic de Orientul Mijlociu, transmite AFP, potrivit agerpres. Ţara insulară se află într-o situaţie ”de urgenţă”, a explicat ministrul Nicos Nouris, care a subliniat că 4,6% din populaţia Ciprului este formată în prezent din solicitanţi de azil sau migranţi, cea mai ridicată valoare a acestui indicator din UE. Nouris îi reproşează Turciei, ale cărei trupe ocupă treimea nordică a insulei Cipru începînd din 1974, că a orchestrat o mare parte a sosirii refugiaţilor originari din Siria şi a migranţilor dinspre Africa subsahariană.

Organizaţii neguvernamentale acuză la rîndul lor Nicosia că adăposteşte migranţi în tabere suprapopulate, denunţînd printre altele tratamentele cărora sunt supuşi aceştia. Anul trecut, numărul cererilor de azil în Cipru au depăşit 13.000, în condiţiile în care 850.000 de persoane locuiesc în Sudul insulei. Turcia, care adăposteşte milioane de sirieni, şi Uniunea Europeană au încheiat în 2016 un acord controversat în virtutea căruia Ankara s-a angajat să împiedice trecerile clandestine către UE, în schimbul unui ajutor financiar.

Potrivit ministrului Nicos Nouris, între 60 şi 80 de migranţi trec ilegal în fiecare zi linia verde care separă Nordul de Sudul insulei Cipru, 85% dintre solicitanţii de azil sosind în acest fel în 2021. Numeroşi migranţi fac escală la Istanbul înainte de a sosi cu avionul în Nordul Ciprului.

Scholz îi va spune lui Putin că un atac asupra Ucrainei va avea consecinţe dure

Cancelarul german Olaf Scholz  îi va vorbi Preşedintelui rus Vladimir Putin despre “consecinţele dure” ale unui eventual atac asupra Ucrainei, la întîlnirea de săptămîna aceasta, dar nu se aşteaptă la rezultate, a afirmat o sursă din guvernul Germaniei, potrivit Reuters. “Cancelarul va spune clar că orice atac asupra Ucrainei va avea consecinţe dure şi că nu trebuie subestimată unitatea dintre Uniunea Europeană, SUA şi Marea Britanie”, a afirmat sursa guvernamentală. Scholz îi va spune lui Putin că masarea trupelor la frontieră poate fi interpretată doar “ca o ameninţare”. “Nu mă aştept la rezultate concrete, dar aceste discuţii directe sunt importante”, a precizat sursa citată. Olaf Scholz se deplasează Luni la Kiev, pentru o întîlnire cu Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar Marţi va merge la Moscova, unde îl va întîlni pe Putin.

Ambasador rus: Ne doare în cot de toate sancţiunile occidentale în cazul invadării Ucrainei

Rusiei nu îi pasă de riscurile unor sancţiuni occidentale în cazul invadării Ucrainei, a afirmat ambasadorul rus în Suedia, Viktor Tatarinţev, citat Duminică de AFP. ”Îmi scuzaţi exprimarea, dar ne doare în cot de toate sancţiunile lor”, a declarat Tatarinţev într-un interviu difuzat Sîmbătă noaptea pe website-ul cotidianului suedez Aftonbladet. Occidentalii se tem că Rusia va invada Ucraina vecină şi ameninţă Moscova cu ”sancţiuni dure” economice în acest caz. ”Ne-au fost impuse deja astfel de sancţiuni şi într-un sens ele au avut efecte pozitive asupra economiei şi agriculturii noastre”, a subliniat experimentatul diplomat rus, care vorbeşte cursiv limba suedeză. ”Am fost capabili să ne sporim exporturile. Nu avem brînză italiană sau elveţiană, dar am învăţat să fabricăm brînză rusă la fel de bună utilizînd reţete italiene sau elveţiene. Noi sancţiuni nu ar aduce nimic pozitiv, dar de asemenea situaţia nu ar fi atît de gravă cum spune Occidentul”, a explicat ambasadorul rus. În opinia sa, ţările occidentale nu înţeleg mentalitatea rusă. ”Cu cît Occidentul face mai multe presiuni asupra Rusiei, cu atît mai puternic va fi răspunsul rus”, a continuat el.

Ambasadorul Viktor Tatarinţev a dat însă asigurări că Rusia încearcă să evite un război. ”Este dorinţa cea mai sinceră a liderilor noştri politici. Ultimul lucru pe care îl vor oamenii în Rusia este războiul”, a adăugat diplomatul.

Rusia este îngrijorată de relocarea personalului misiunii OSCE în Ucraina

Rusia şi-a exprimat Duminică îngrijorarea faţă de decizia unor ţări de a-şi reloca personalul din cadrul Misiunii speciale a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) de monitorizare a încetării focului în Estul Ucrainei, din cauza ameninţării unui atac rusesc, informează EFE. Potrivit Ministerului rus de Externe, Preşedinţia poloneză în exerciţiu a OSCE şi secretarul general al organizaţiei, Helga Schmid, au informat părţile implicate cu privire la decizia ”unor ţări” de a-şi muta personalul naţional din cadrul misiunii ”din cauza deteriorării condiţiilor de securitate”.

”Aceste decizii nu pot decît să ne îngrijoreze foarte mult. Misiunea este tîrîtă în mod deliberat în psihoza militaristă întreţinută de Washington şi folosită ca un instrument pentru o posibilă provocare”, a declarat purtătoarea de cuvînt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, într-un comunicat. „Facem apel la conducerea OSCE să pună capăt în mod hotărît încercărilor de manipulare a misiunii şi să împiedice ca organizaţia să fie atrasă în jocurile politice fără scrupule care se fac în jurul ei. Considerăm că, în condiţiile unor tensiuni alimentate artificial, activităţile de monitorizare ale Misiunii, în deplină conformitate cu mandatul său, sunt mai necesare ca oricînd”, a declarat purtătoarea de cuvînt, citată de TASS.

Misiunea specială de monitorizare a OSCE în Ucraina (SMM, sigla în limba engleză) a fost desfăşurată la 21 Martie 2014, în urma unei cereri adresate OSCE de către Guvernul Ucrainei şi a unei decizii consensuale a statelor membre. Este o misiune civilă neînarmată, prezentă pe teren 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămînă, în toate regiunile din Ucraina. Sarcinile sale principale sunt de a observa şi de a raporta în mod imparţial cu privire la situaţia din Ucraina şi de a facilita dialogul între toate părţile implicate în conflict. OSCE reuneşte 57 de ţări din Europa, Asia şi America de Nord, inclusiv Statele Unite, Rusia şi principalele ţări din Europa de Vest, pentru a promova dialogul şi cooperarea în materie de securitate.

Frank-Walter Steinmeier, reales pentru al doilea mandat de Președinte al Germaniei

Preşedintele Germaniei, social-democratul Frank-Walter Steinmeier, a fost reales pentru al doilea mandat de cinci ani în această funcţie reprezentativă, în care trebuie să întruchipeze o autoritate morală dincolo de liniile de partid şi pentru care s-a bucurat de sprijinul principalelor partide politice ale ţării, transmit agenţiile internaţionale de presă. Aflat în funcţie din Martie 2017, fostul şef al diplomaţiei germane a fost ales cu o largă majoritate de către un colegiu electoral special constituit, care reuneşte deputaţi naţionali, un număr mare de aleşi locali, foşti lideri germani, precum şi cîteva personalităţi din societatea civilă. În Germania, funcţia de Preşedinte federal este în principal una ceremonială, dar titularul acestuia semnează proiecte de lege, se află frecvent pe scena publică în interiorul şi în afara ţării şi vorbeşte despre probleme politice actuale, scrie DPA.

Steinmeier, în vîrstă de 66 de ani, este al cincilea Preşedinte german care este reales. După ce a fost reales, Steinmeier a profitat de ocazie pentru a face apel la Preşedintele rus Vladimir Putin să calmeze tensiunile legate de Ucraina. ”Fac apel la Preşedintele Putin să slăbească laţul din jurul gîtului Ucrainei şi să ni se alăture în căutarea unei modalităţi de a păstra pacea în Europa”, a declarat Steinmeier, citat de DPA. ”Putin nu ar trebui să facă greşeala de a subestima forţa democraţiei”, a adăugat Steinmeier în discursul său, în care s-a referit, de asemenea, la impactul pandemiei asupra democraţiei germane.

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro se va deplasa Marţi în Rusia şi va discuta cu Putin

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a confirmat că vizita sa în Rusia este menţinută în program, în ciuda tensiunilor din această perioadă legate de Ucraina, relatează AFP, potrivit  news.ro. Washingtonul ar fi făcut presiuni pentru ca Bolsonaro să-şi anuleze vizita axată pe promovarea relaţiilor comerciale bilaterale, avînd în vedere că în această perioadă există ameninţarea unui război în regiune. “Ne rugăm la Dumnezeu să fie pace în lume pentru binele nostru, al tuturor”, a afirmat Bolsonaro într-un interviu la un post de radio brazilian, confirmîndu-şi vizita în Rusia, programată de Marţi pînă Joi. “Am fost invitat de Preşedintele Putin. Brazilia depinde în mare măsură de îngrăşămintele din Rusia”, a afirmat Bolsonaro. Jair Bolsonaro va fi însoţit în Rusia de un grup de miniştri. Discuţiile vor fi pe teme ca energia, apărarea şi agricultura.

AFP menţionează că săptămîna trecută, Vineri, Ministerul brazilian de Externe a sărbătorit împlinirea a 30 de ani de relaţii diplomatice cu Ucraina, menţionînd într-un comunicat “contactele multiple la nivel înalt” de cînd Brazilia “a recunoscut independenţa Ucrainei”, în 1991.

Președintele Estoniei avertizează în legătură cu războiul hibrid rusesc

Președintele Estoniei a avertizat, într-un interviu acordat Financial Times, că statele baltice ar trebui să se pregătească pentru utilizarea de către Rusia a tacticilor de război hibrid, afirmînd că trebuie să fie pregătite pentru atacuri cibernetice și fluxuri de migranți, potrivit agerpres. Alar Karis a declarat că, deși nu există o amenințare directă la adresa Estoniei, este îngrijorat de miile de soldați ruși trimiși în Belarus pentru exerciții militare. Anul trecut, Belarus a direcționat în mod deliberat un număr mare de migranți către Polonia, Lituania și Letonia, în încercarea de a tulbura țările UE. „Trebuie să fim pregătiți, atacuri hibride, atacuri cibernetice, aceste lucruri se pot întîmpla”, a declarat Karis pentru Financial Times. Criza de la granița dintre Belarus și UE de anul trecut, cînd migranții au fost blocați în condiții adesea de îngheț, „cu siguranță nu a fost orchestrată de migranții înșiși, ci de Belarus și chiar de Rusia însăși. Pentru acest lucru trebuie să fim pregătiți”.

Marea Britanie a confirmat că își va dubla prezența în Estonia, unde conduce un grup de luptă multinațional de 1.000 de oameni. Germania a declarat că va trimite mai multe trupe în Lituania, iar Canada ia în considerare creșterea numărului de trupe în Letonia.

„Descurajarea este ceva care funcționează dacă tratăm cu rușii. Cu cît avem mai multe trupe aici, cu atît mai bine”, a declarat Karis. „Pentru o țară mică precum Estonia, este important să ne simțim în siguranță”. Țările baltice sunt deosebit de îngrijorate de cei peste 30.000 de soldați ruși aflați într-un exercițiu neanunțat în Belarus, care are legături puternice cu Moscova. „Dacă aceste trupe rămîn acolo, bineînțeles că este o problemă, pentru că [Belarus] nu va mai fi independent”, a declarat el. Karis, care a preluat în Octombrie funcția de Președinte, a dezvăluit că Estonia a suferit 150 de tentative de atacuri cibernetice pe zi și că „tentativele sunt atît de multe încît sunt dificil de urmărit”.

Un bărbat acuzat de blasfemie a fost ucis cu pietre în Pakistan. Mulțimea furioasă i-a spînzurat apoi trupul de un copac

O mulţime furioasă a ucis cu pietre un bărbat bolnav mintal acuzat de blasfemie în Sudul Pakistanului, într-un caz care aduce din nou în atenţie grupurile extremiste de justiţiari musulmani din această ţară. Incidentul a avut loc în districtul Khanewal din provincia Punjab, unde circa 300 de oameni au ucis cu pietre un bărbat bolnav mintal şi i-au spînzurat trupul de un copac Sîmbătă seara.

"Arestăm persoanele care au luat parte la linşaj", a declarat Duminică Muhammad Arshad, un purtător de cuvînt al Poliţiei locale, citat de Agerpres. El a spus că persoana ucisă era un locuitor al unui sat din apropiere care fusese dat dispărut de trei luni. Bărbatul a fost acuzat că a ars pagini din Coran, a spus Arshad. Cel puţin trei poliţişti au fost răniţi în timp ce încercau să controleze mulţimea, a adăugat el. Înregistrări video distribuite pe reţelele de socializare au arătat sute de bărbaţi adunaţi la locul în care victima a fost torturată şi ucisă. Blasfemia este un subiect sensibil în Pakistan şi cei acuzaţi pot devin ţinta grupurilor extremiste de justiţiari musulmani. În unele cazuri, cei acuzaţi de blasfemie au fost împuşcaţi, arşi de vii sau loviţi cu bîte pînă la moarte.

SUA, Canada și Australia și-au suspendat activitățile de la Ambasadele din Kiev și le-au mutat la Lvov

Guvernul australian a suspendat temporar activităţile la Ambasada sa din Kiev, pe fondul temerilor privind o invazie rusă, și au mutat operațiunile la Lvov, în apropiere de granița cu Polonia. SUA și Canada au anunțat măsuri similare. „Avînd în vedere deteriorarea situaţiei securităţii cauzată de acumularea de trupe ruse la graniţa cu Ucraina, Guvernul a ordonat plecarea personalului de la Ambasada Australiei la Kiev şi a suspendat temporar activităţile la Ambasada noastră din Kiev”, a declarat ministrul de Externe australian, Marise Payne, potrivit unui comunicat citat de agenția dpa, preluată de Agerpres. Marise Payne a precizat că operaţiunile Ambasadei vor fi mutate temporar în oraşul ucrainean Lviv (Lvov, Liov), în apropierea graniţei cu Polonia. Guvernele Australiei şi Noii Zeelande şi-au avertizat cetăţenii aflaţi în Ucraina să părăsească țara imediat, în timp ce temerile asupra unei invazii ruse cresc.

Și Canada a anunţat că îşi va închide temporar Ambasada de la Kiev şi îşi va transfera operaţiunile într-un birou temporar din Lviv „din cauza deteriorării situaţiei cauzate de desfăşurarea de trupe ruse la graniţă”. Washingtonul, care a ordonat Sîmbătă plecarea majorității personalului Ambasadei sale la Kiev, a transferat şi angajaţii responsabili cu serviciile esenţiale la Lviv, la aproximativ 70 km de graniţa cu Polonia.

Rusia a anunțat că a descoperit un submarin nuclear american în apele sale teritoriale. SUA: „Nu există nici un adevăr în afirmaţiile ruse”

Rusia a anunțat, Sîmbătă, că a localizat și alungat un submarin nuclear american în apele sale teritoriale, în largul Insulelor Kurile, în timpul unor exerciții navale. Armata americană a respins acuzațiile. Navele rusești care executau exerciții în largul Insulelor Kurile din Pacificul de Nord au descoperit Sîmbătă un submarin american din clasa Virginia, în apele teritoriale ruse, în zona insulei Urup, a anunțat Ministerul Apărării de la Moscova. Partea rusă a transmis un mesaj subacvatic: „Sunteți în apele teritoriale ale Rusiei! Ieșiți imediat la suprafață!”, potrivit comunicatului. Însă partea americană a ignorat mesajul, iar echipajul fregatei Mareşal Shaposhnikov a folosit „mijloace necesare” pentru protejarea graniței de stat, se mai menționează în comunicat. Submarinul american ar fi folosit un simulator autopropulsat pentru a dubla ținta pe radar și mijloace acustice, părăsind apele teritoriale ale Rusiei „cu viteză maximă”, arată comunicatul citat. Ministerul rus al Apărării l-a convocat pe atașatul Apărării de la Ambasada SUA din Moscova și i-a înmînat o notă în care arată că acțiunile submarinului american reprezintă o „violare grosolană a legilor internaționale”.

În replică, SUA au respins acuzațiile Rusiei prin intermediul unui reprezentant al Marinei. „Nu există nici un adevăr în afirmaţiile ruse despre operaţiunile noastre în apele lor teritoriale”, a dezminţit căpitanul Kyle Raines, purtător de cuvînt al Armatei americane, într-o declarație citată de Reuters. „N-o să comentez despre localizarea exactă a submarinelor noastre, dar zburăm, navigăm şi operăm în siguranţă în apele internaţionale”, a precizat căpitanul Kyle Raines. Nu este clar unde pretinde Rusia că a avut loc incidentul, dar o parte din Insulele Kurile sunt revendicate de Japonia, iar disputa teritorială asupra unora dintre insule datează de la sfîrșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, cînd URSS le-a confiscat de la Japonia, mai scrie Reuters.