România. Primarul Sucevei: „S-a diminuat pandemia şi pentru că s-a ieşit cu racla cu moaştele Sf. Ioan cel Nou pe străzi”

Nu, nu este o glumă! Primarul Sucevei, Ion Lungu, chiar crede cu tărie că numărul cazurilor de Covid-19 din municipiul Suceava a scăzut şi ca urmare a procesiunii cu moaştele Sf. Ioan cel Nou din Primăvara acestui an. Ion

Lungu, a declarat, în conferinţa de presă care a avut loc Miercuri, 30 Iunie, că numărul cazurilor de COVID-19 a scăzut în oraş, între altele, pentru că preoţii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor au scos racla Sf. Ioan cel Nou de la Suceava pe străzi. „Ne-a păzit Dumnezeu aici, în Suceava. Am simţit acest lucru încă din Primăvară cînd s-a ieşit cu Sfîntul pe străzi. Am avut o procesiune şi pentru această pandemie. Vin oameni la mine şi îmi spun:  „Ştiţi, domnule primar, eram la spital, cînd a ajuns Sfîntul în curtea spitalului am simţit că am prins puteri. M-am însănătoşit”.  Toate au contribuit într-un fel sau altul. Mulţumim lui Dumnezeu că astăzi suntem într-o stare de normalitate în Suceava, dar lucrurile se pot întoarce oricînd”, a spus Lungu. În municipiul Suceava, în ultima săptămînă, nu s-a înregistrat nici un caz de COVID. 

Putin: Și dacă scufundam distrugătorul britanic în Marea Neagră nu cred că ajungeam "în pragul celui de-Al Treilea Război Mondial"

Președintele rus Vladimir Putin a declarat, Miercuri, că și dacă avioanele rusești ar fi scufundat distrugătorul britanic HMS Defender în Marea Neagră nu crede că lumea ar fi fost "în pragul celui de-Al Treilea Război Mondial". Nava britanică de război despre care Rusia afirmă că a intrat ilegal în apele sale teritoriale lîngă Crimeea a făcut acest lucru pentru a observa cum reacționează forțele rusești, a declarat Miercuri Vladimir Putin, în timpul conferinței anuale cu publicul, potrivit Reuters. Rusia a a convocat-o pe ambasadoarea Marii Britanii la Moscova după incident. Rusia susține că HMS Defender a intrat în apele sale teritoriale, însă Marea Britanie și mare parte a lumii consideră că apele aparțin Ucrainei.

"A fost o provocare, bineînțeles", a afirmat Vladimir Putin la conferința de Miercuri. "Dar și dacă am fi scufundat distrugătorul britanic lîngă Crimeea, e puțin probabil că lumea s-ar fi aflat în pragul celui de-Al Treilea Război Mondial", a declarat Putin.

Autoritățile de la Moscova au anunțat că o navă militară rusă a tras focuri de avertisment asupra distrugătorului HMS Defender al Marinei Regale britanice, iar un avion rusesc a lansat bombe în calea sa, după ce nava NATO a intrat în apele ruseşti din Marea Neagră. Ministerul britanic al Apărării a negat însă incidentul, spunînd că nava „executa o trecere pașnică prin apele teritoriale ale Ucrainei, conform legislației internaționale”, iar rușii probabil „desfășurau un exercițiu cu trageri de artilerie în Marea Neagră”. Un corespondent BBC aflat la bordul distrugătorului HMS Defender a spus că vasul de război a fost survolat de mai mult de 20 de avioane rusești și încadrat în mers de două nave rusești de coastă, care s-au apropiat mult, încercînd să-l oblige să-și schimbe direcția. 

Danemarca profită de dezinteresul românilor pentru vaccinare și cumpără din România 1,1 milioane de doze Pfizer

Danemarca a ajuns la un acord cu România pentru a cumpăra peste 1,1 milioane de doze de vaccin anti-Covid produs de BioNTech/Pfizer. Anunțul Ministerului Sănătăţii de la Copenhaga vine în contextul în care interesul românilor pentru imunizare este scăzut, iar vaccinurile vor expira. Conform unui comunicat, România a vrut să vîndă surplusul de doze deoarece cererea de vaccinuri în rîndul populaţiei sale este scăzută în acest moment, a declarat ministrul danez al Sănătăţii, Magnus Heunicke. Institutul Serum a precizat că primele livrări ar putea ajunge în această săptămînă. "Cu dozele cumpărate din România, mai mulţi danezi se pot vaccina mai rapid", a spus Heunicke, precizînd că este un lucru extrem de important în contextul răspîndirii variantei Delta a virusului, mai contagioasă. 

Premierul român Florin Cîțu a spus că există o analiză a stocurilor de doze de vaccin care urmează să expire și că Guvernul comunică cu mai multe țări pentru a exporta sau dona serurile anti-Covid. O astfel de țară este Danemarca, care va cumpăra 1 milion de doze Pfizer de la România, la prețul de achiziție stabilit de UE.

Vladimir Putin declară că rușii și ucrainenii „sunt un singur popor"

Aflat la cea de-a 18-a conferință anuală cu publicul, Președintele rus Vladimir Putin a vorbit despre tensiunile dintre Ucraina și Rusia, subliniind că ucrainenii și rușii sunt un singur popor, conform The Moscow Times. „Nu cred că poporul ucrainean este neprietenos. Cred că, în general, ucrainenii și rușii sunt un singur popor", a spus Vladimir Putin, precizînd, însă, că „actuala conducere a Ucrainei este în mod clar neprietenoasă cu Rusia”. „Unii oameni sunt trimiși în închisoare, unii sunt puși sub arest la domiciliu, iar alții sunt uciși în stradă", a declarat Președintele rus, într-o posibilă referire la deputatul ucrainean Viktor Medvedchuk, apropiat de regimul de la Kremlin, care este în prezent arestat la domiciliu în Ucraina pe baza acuzațiilor de trădare.

Putin spune că Ucraina este sub controlul Occidentului

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a acuzat, Miercuri, pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că a cedat ţara sa occidentalilor, ceea ce face, potrivit lui, dificilă o eventuală întrevedere între ei doi, informează AFP, potrivit agerpres. „La ce bun să mă întîlnesc cu Zelenski dacă el şi-a abandonat ţara unui control total din străinătate?”, a declarat Putin în cadrul discuţiei anuale cu cetăţenii ruşi, numită Linia directă. „Problemele-cheie, vitale pentru Ucraina, nu sunt soluţionate la Kiev, ci la Washington. Şi într-o oarecare măsură la Paris şi Berlin”, a continuat Preşedintele rus. Cu toate acestea, Vladimir Putin a precizat că nu ar refuza o întrevedere cu Zelenski, însă „trebuie ştiut despre ce s-ar putea discuta”.

Naufragiu în largul insulei Lampedusa. Cinci migranţi au fost înghiţiţi de valuri

Cinci oameni au murit în naufragiul unei ambarcaţiuni cu migranţi în largul insulei Lampedusa din Sudul Italiei, a transmis Miercuri agenţia ANSA, preluată de dpa, potrivit agerpres. Salvatorii au reuşit să scoată din apă 48 de supravieţuitori după ce ambarcaţiunea s-a răsturnat la circa 9 km de Lampedusa. Atît trupurile victimelor, cît şi supravieţuitorii au fost aduşi pe insulă. Potrivit ANSA, alţi 256 de migranţi au ajuns pe insulă începînd cu ora locală 03:30 (01:30 GMT). Ei au traversat Mediterana la bordul a patru ambarcaţiuni, dintre care numai una, care transporta tunisieni, a reuşit să ajungă în port neasistată. Mii de refugiaţi au ajuns deja în Italia în acest an traversînd Mediterana. Pînă Vineri, numărul lor se ridica la peste 19.300, conform Ministerului de Interne de la Roma. La aceeaşi dată a anului trecut, în plină pandemie de COVID-19, numărul victimelor era de aproape 6.600. În jur de 700 de oameni au pierit în acest an în Mediterana centrală în timp ce încercau să ajungă din Nordul Africii în Europa, potrivit cifrelor ONU.

Biserica franceză este revoltată de ultima lege dată în Parlamentul din Hexagon

Parlamentul francez a adoptat, cu o largă majoritate, actul normativ numit ”legea bioeticii”, care permite inseminarea artificială a femeilor lesbiene şi necăsătorite, în pofida protestelor Bisericii, relatează agenţiile DPA şi AFP, potrivit agerpres. Pînă în prezent, inseminarea artificială era permisă în Franţa numai în cazul femeilor din cuplurile heterosexuale care nu puteau să nască. După doi ani de dezbateri şi controverse, această lege concretizează o promisiune electorală făcută de Preşedintele Emmanuel Macron în campania pentru alegerile din 2017. Ministrul Muncii, Elisabeth Borne, a salutat adoptarea legii care permite procrearea medicală asistată (PMA) şi pentru cuplurile lesbiene şi femeile necăsătorite, susţinînd că sute de mii de femei vor beneficia de ea. Iniţiativa a primit însă numeroase critici, inclusiv din partea Bisericii şi asociaţiilor catolice. Conferinţa episcopilor din Franţa (CEF) şi-a exprimat regretul şi ”o mare îngrijorare” pentru adoptarea unei asemenea legi, cerînd fiecăruia ca de acum înainte să facă alegerile personale ”în deplină cunoştinţă faţă de consecinţele etice”.

Un puşti sirian care plănuia un atac terorist în Norvegia a fost condamnat

Justiţia din Norvegia a condamnat la cinci ani de închisoare, dintre care doi cu executare, un adolescent sirian de 16 ani judecat pentru că a pregătit un atentat în această ţară scandinavă şi a jurat credinţă grupării jihadiste Stat Islamic (SI), transmite agerpres. „Curtea nu are nici un dubiu asupra faptului că inculpatul, în ciuda vîrstei sale scăzute, a luat o decizie deliberată de a comite un act terorist, chiar dacă planurile nu s-au materializat într-un proiect concret”, a transmis Tribunalul din Oslo într-un verdict obţinut Miercuri de AFP. Ajuns în Norvegia în 2018 pe baza reîntregirii familiale, adolescentul, a cărui identitate nu a putut fi făcută publică din cauza vîrstei sale scăzute, a fost arestat în Capitala Oslo la începutul lui Februarie. Parchetul l-a acuzat de pregătirea unui atentat asupra unei ţinte nedeterminate şi de participare la o organizaţie teroristă.

Tînărul sirian a descărcat instrucţiuni pentru fabricarea de explozibili şi de otravă, iar la domiciliul său a fost descoperită otravă pe bază de nicotină. El a distribuit de asemenea material de propagandă al Statului Islamic, a făcut tranzacţii pe platforme digitale islamiste şi a transferat 1.390 de coroane (136 de euro) unui site radical. Adolescentul s-a declarat nevinovat, iar apărarea sa a invocat simpla curiozitate şi bravada. Acuzarea a cerut opt ani de închisoare, dintre care patru cu executare.

62% dintre românii de la oraş s-ar muta la ţară într-un an-doi

Pentru aproximativ 60% dintre românii care trăiesc în urban pandemia s-a schimbat percepţia privind viaţa la ţară, astfel că 62% dintre românii din urban intervievaţi şi-ar putea imagina să se mute la ţară într-un an-doi, arată studiul "Digitalizarea Europei", comandat de Vodafone Institute şi realizat de Kantar, care a cuprins peste 15.000 de persoane intervievate din 15 ţări europene, inclusiv România. "Criza COVID-19 a schimbat atitudinea românilor cu privire la ideea de a trăi la ţară: 59% dintre românii din urban intervievaţi declară că pandemia le-a influenţat sau le-a schimbat opinia privind perspectiva de a locui la ţară", potrivit studiului. 62% dintre românii din urban intervievaţi şi-ar putea imagina să se mute la ţară în 1-2 ani. Întrebaţi despre avantajele sau dezavantajele de a locui la ţară, 74%, respectiv 80% dintre românii intervievaţi consideră apropierea de natură şi beneficiile sale pentru un stil de viaţă sănătos ca fiind cele mai mari cîştiguri. Doar 19% au indicat nivelul chiriei mai scăzut. Avantajele traiului la ţară predomină pentru 44% dintre românii din urban.

"Condiţia numărul unu pentru a locui la ţară este de departe o conexiune bună la internet: 69% dintre românii intervievaţi spun că aceasta este obligatorie, iar pentru 25% este de preferat. Această constatare este comună în rîndul tuturor ţărilor europene. De fapt, o conexiune bună la internet a reieşit ca fiind mai importantă decît o infrastructură bună de servicii de sănătate, pe care 54% dintre românii intervievaţi o consideră esenţială, sau decît un transport public bun, considerat de 42% dintre români ca fiind obligatoriu. 46% dintre aceştia consideră că instituţiile bune de învăţămînt sunt o condiţie esenţială", mai arată studiul. 

UE prelungeşte sancţiunile economice împotriva Rusiei

Uniunea Europeană (UE) a prelungit cu alte şase luni sancţiunile economice impuse din 2014 împotriva Rusiei pentru anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea şi destabilizarea Ucrainei, şi examinează posibilitatea impunerii de noi măsuri împotriva Moscovei, informează AFP, citînd surse diplomatice. Acordul mai trebuie validat de miniştrii de Externe ai ţărilor din UE la reuniunea lor din 12 Iulie, unanimitatea fiind necesară pentru sancţiuni. UE a pus în funcţiune trei dispozitive de sancţiuni după anexarea Peninsulei Crimeea: interzicerea oricărei investiţii în Crimeea şi Sevastopol, o listă neagră de personalităţi şi companii acuzate de participare la destabilizarea Ucrainei şi sancţiuni economice care vizează bănci, întreprinderi din domeniul apărării şi companii petroliere ruse. UE interzice de asemenea investiţiile financiare în Rusia. Aceste măsuri sunt menite să constrîngă Rusia să renunţe la activităţile sale de destabilizare în Ucraina. Însă logica sancţiunilor europene ca răspuns la agresiunile şi provocările ruse s-a dovedit „ineficientă”, a subliniat Preşedintele francez Emmanuel Macron săptămîna trecută, în timpul dezbaterii consacrate Rusiei din cadrul summitului european de la Bruxelles.

Dorinţa Germaniei şi Franţei de a relansa dialogul cu Rusia printr-un summit cu Preşedintele rus Vladimir Putin s-a lovit însă de refuzul mai multor ţări membre ale UE, spre dezamăgirea cancelarului federal german Angela Merkel. Liderii UE i-au cerut Moscovei să dea dovadă de „un angajament mai constructiv” şi „să înceteze acţiunile sale contra UE şi ţărilor din vecinătatea sa”. Ei s-au declarat „gata să reacţioneze în mod ferm şi coordonat la orice nouă activitate răuvoitoare, ilegală şi perturbatoare din partea Rusiei, utilizînd deplin toate instrumentele de care UE dispune”. Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a fost însărcinat să prezinte „opţiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv pentru sancţiuni economice”. Această muncă a început, potrivit unui diplomat european.