Serghei Lavrov amenință SUA în privința ”liniilor roşii” ale Rusiei

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a avertizat SUA să nu glumească despre "liniile roşii" ale Rusiei, răspunzînd unei întrebări despre o posibilă livrare de rachete americane cu rază lungă de acţiune către Ucraina, relatează Reuters.

Lavrov a spus că SUA pierd simţul descurajării reciproce care a susţinut echilibrul de securitate dintre Moscova şi Washington după Războiul Rece şi că acesta este un lucru periculos. El a comentat o ştire Reuters potrivit căreia SUA sunt aproape de un acord pentru a furniza Ucrainei rachete de croazieră JASSM care ar putea lovi în profunzimea teritoriului rus, pentru care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski face lobby de multă vreme.

"Nu voi fi surprins de nimic, americanii au încălcat deja pragul pe care singuri şi l-au stabilit. Sunt încurajaţi, iar Zelenski bineînţeles vede asta şi profită", a declarat Lavrov, într-un interviu la televiziunea rusă. "Dar ar trebui să înţeleagă că glumesc despre liniile noastre roşii aici. Nu ar trebui să glumească despre liniile noastre roşii", a subliniat el.

Preşedintele Vladimir Putin a avertizat Occidentul în mod repetat după ce a invadat Ucraina în 2022 să nu încerce să contracareze Rusia, care are cel mai mare arsenal din lume de arme nucleare. Dar Washingtonul şi aliaţii săi au sporit ajutorul militar faţă de Ucraina, furnizînd inclusiv tancuri, rachete avansate şi avioane F-16. Asta i-a făcut pe unii politicieni occidentali să sugereze că retorica nucleară a lui Putin reprezintă o cacealma şi că SUA şi NATO ar trebui să se implice complet pentru a ajuta Ucraina să cîştige războiul.

Lavrov a spus că Washingtonul ştia că există aceste limite dar a greşit dacă a crezut că consecinţele oricărei escaladări a războiului din Ucraina vor fi suportate în principal de Europa. "Au convingerea genetică că nimeni nu îi va atinge", a spus Lavrov. Asta, susţine el, subminează toate principiile care au susţinut stabilitatea strategică cu Washingtonul din timpul Uniunii Sovietice. "Acest sentiment de descurajare reciprocă, dintr-un anumit motiv încep să-l piardă. Acest lucru este periculos", a spus el. Lavrov a făcut aluzie la afirmaţiile purtătorului de cuvînt al Consiliului pentru securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, care a declarat, în Iunie, că preşedintele Joe Biden a spus în mod repetat că Washingtonul nu doreşte un "Al Treilea Război Mondial". Kirby a spus că o escaladare majoră a războiului din Ucraina ar putea avea "consecinţe dezastruoase pe continentul european" şi nu ar fi în interesul SUA. A fost pentru a doua oară în ceva mai mult de o săptămînă cînd Lavrov a avertizat SUA că un nou război mondial nu s-ar limita la suprafaţa Europei.

Zelenski și-a remaniat Guvernul

Ucraina are ''nevoie de o nouă energie'' după doi ani şi jumătate de război cu Rusia, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski pentru a explica o remaniere ministerială în curs care îl include pe şeful diplomaţiei, relatează AFP şi Reuters.

"Unii dintre ei sunt miniştri de cinci ani şi avem nevoie de o nouă energie", a declarat Zelenski, care le-a mulţumit miniştrilor la final de mandat, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu prim-ministrul irlandez Simon Harris de la Kiev. Această remaniere este cea mai mare din Ucraina de la declanşarea invaziei ruse în Februarie 2022. Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, alţi cinci miniştri şi vicepremieri, precum şi şeful Fondului activelor statului însărcinat cu privatizările şi-au prezentat demisiile în Parlament.

Un înalt responsabil al Preşedinţiei a declarat, pentru AFP, că Dmitri Kuleba şi preşedintele Zelenski "vor discuta şi vor decide" în privinţa viitorului său post. Potrivit anumitor informaţii, lui Kuleba i s-ar putea propune un post important care să aibă în atribuţii integrarea Ucrainei în NATO, pe care Kievul se ambiţionează să o obţină cît mai curînd posibil. Plecările a patru miniştri au fost validate Miercuri de deputaţi. Demisia unei titulare a postului de vicepremier şi cea de la Fondul activelor de stat nu au reuşit să întrunească suficiente voturi, iar votul asupra demisiei lui Kuleba a fost amînat pentru Joi, potrivit unei surse parlamentare citate de France Presse.
Dmitro Kuleba este una dintre figurile ucrainene cele mai vizibile de la declanşarea războiului cu Rusia. El a cerut în permanenţă o susţinere occidentală mai mare pentru Ucraina şi a încercat să convingă ţările curtate de Moscova, în Africa şi în Asia în particular, să susţină Kievul. Preşedintele Zelenski l-a demis şi pe adjunctul şefului Administraţiei sale, Rostislav Şurma, acuzat că a abuzat de postul său pentru a-şi asigura beneficii economice pentru familia sa prin intermediul unei structuri anticorupţie antiguvernamentale. 

Liderul opoziţiei israeliene: ”Încheierea războiului este în interesul Israelului”

Liderul opoziţiei israeliene Yair Lapid a pledat, Miercuri, pentru un acord cu Hamas pentru a pune capăt războiului din Fîşia Gaza şi a elibera ostaticii încă deţinuţi de gruparea palestiniană, relatează dpa, potrivit Agerpres. "Încheierea războiului este în interesul Israelului", a postat Lapid în ebraică pe rețeaua de socializare X. În acelaşi timp, el a cerut din nou schimbarea conducerii politice a Israelului. "Războiul va continua atîta timp cît acest Guvern există", a spus el. Guvernul nu vrea pace, a adăugat fostul prim-ministru şi liderul formaţiunii centriste Yesh Atid.

Ministrul Securităţii Naţionale, Itamar Ben-Gvir, din partidul de extremă dreapta Otzma Yehudit, a declarat anterior, în curs zilei, că face eforturi să pună capăt actualelor discuţii indirecte cu Hamas privind o încetare a focului în Fîşia Gaza. Israelul nu trebuie să negocieze cu criminali, a spus Ben-Gvir.

În cursul weekendului, Armata israeliană a anunţat descoperirea cadavrelor a şase ostatici într-un tunel din Fîşia Gaza, provocînd un val de furie în Israel. Potrivit relatărilor din media, ostaticii au fost împuşcaţi de la mică distanţă cu 48 pînă la 72 de ore înainte ca trupurile lor să fie găsite. Vestea a adus sute de mii de protestatari pe străzi în Israel, care cer încheierea unui acord care să asigure eliberarea ostaticilor rămaşi. Rudele ostaticilor au acuzat Guvernul premierului Benjamin Netanyahu de sabotarea tentativelor de mediere ale SUA, Egipt şi Qatar, în scopul ajungerii la un acord. 

Din ”milostenie”, Lukaşenko a graţiat 30 de deţinuţi politici

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a graţiat, Miercuri, 30 de deţinuţi politici, condamnaţi pentru că protestaseră contra puterii, în timp ce alte cîteva sute rămîn în spatele gratiilor, pe fondul unei represiuni implacabile lansate în 2020, informează AFP. "Preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a graţiat 30 de persoane condamnate pentru infracţiuni de protest", a anunţat Preşedinţia acestei ţări, aliată a Moscovei şi vizată de sancţiuni occidentale din cauza represiunii politice interne şi a susţinerii pentru invazia rusă împotriva Ucrainei.

Deţinuţii politici graţiaţi sunt 23 de bărbaţi şi şapte femei, potrivit Preşedinţiei, care precizează că "majoritatea acestor condamnaţi sunt părinţi de minori şi de copii mici". Identitatea lor nu a fost dezvăluită deocamdată. Aceste persoane "au depus o cerere de graţiere, şi-au recunoscut vinovăţia, s-au căit sincer şi au promis să ducă o viaţă în respectul legii", a mai spus Preşedinţia belarusă.

Lukaşenko, la putere din 1994, a graţiat deja la mijlocul lui August 30 de deţinuţi condamnaţi pentru manifestaţii antiguvernamentale şi care sufereau de "boli grave" sau erau în vîrstă. Potrivit ONG-ului pentru apărarea drepturilor omului Viasna, alte 20 de persoane au fost eliberate în Iulie în Belarus după ce îşi ispăşiseră pedeapsa, iar alţi 18 au fost "graţiaţi sau daţi la schimb". Această ţară de circa 10 milioane de locuitori numără în continuare peste 1.300 de deţinuţi politici, potrivit acestui ONG, care se află la rîndul lui în vizorul autorităţilor.

La putere de peste 30 de ani, Lukaşenko a zdrobit de mai multe ori mişcările de contestare. În Februarie, el şi-a făcut publică intenţia de a candida pentru un nou mandat, anul viitor. În ultimii patru ani, mii de persoane au fost arestate, iar opozanţi, militanţi şi jurnalişti au fost condamnaţi la pedepse grele cu închisoarea, în timp ce sute de mii de cetăţeni belaruşi au fugit din ţară, în special în Polonia vecină. Potrivit liderei opoziţiei belaruse aflate în exil Svetlana Tihanovskaia, peste 200 de deţinuţi politici "sunt într-o stare de sănătate critică" şi "viaţa lor este în mare pericol" în închisoare. Astfel, starea de sănătate a Mariei Kolesnikova, una dintre figurile marcante ale mişcării de contestare reprimate cu forţa în 2020, s-a degradat în mod alarmant, potrivit apropiaţilor săi.

Putin îl așteaptă pe Xi Jinping la summitul BRICS din Rusia

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că îl aşteaptă pe omologul său chinez Xi Jinping în oraşul Kazan, în Rusia, la summitul BRICS prevăzut să aibă loc între 22 şi 24 Octombrie, exprimîndu-şi dorinţa de a avea o întrevedere tet-a-tet cu această ocazie, informează AFP. ”Îl aşteptăm pe preşedintele chinez Xi Jinping la summitul BRICS. Propun organizarea unei întîlniri de lucru bilaterale în cursul acestor lucrări ale summitului”, a declarat Putin în timpul unei întrevederi cu vicepreşedintele chinez Han Zheng la Vladivostok, în Extremul Orient rus.

Vladimir Putin şi Xi Jinping sunt parteneri apropiaţi şi au avut numeroase întrevederi de-a lungul anilor pentru a afişa "prietenia nelimitată" între ţările lor, care s-a întărit şi mai mult după declanşarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei. Moscova şi Beijingul denunţă la unison ceea ce ele consideră a fi hegemonia americană în problemele internaţionale. Vladimir Putin s-a deplasat în luna Mai la Beijing pentru o întrevedere cu Xi Jinping.

La summitul BRICS ar urma să participe un alt partener apropiat al lui Putin şi rival regional al Beijingului, premierul indian Narendra Modi, care s-a mai deplasat în Rusia în Iulie. Numărînd patru membri la înfiinţarea sa în 2009 (Brazilia, China, India şi Rusia), blocul BRICS s-a extins în 2010 cu Africa de Sud şi anul acesta cu mai multe alte ţări emergente, printre care Egiptul şi Iranul. Turcia, stat membru al NATO cu relaţii uneori tensionate cu aliaţii săi occidentali, a anunţat Marţi că a înaintat o cerere de aderare la BRICS.

Ursula von der Leyen va continua să lucreze pentru o echipă de comisari cu un număr egal de bărbaţi şi femei

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări, Miercuri, că va continua să lucreze pentru o echipă de comisari cu un număr egal de bărbaţi şi femei, lucru pe care nu l-a realizat pînă în prezent, şi a deplîns faptul că egalitatea de gen în funcţiile de responsabilitate nu se realizează niciodată în mod natural şi trebuie căutată în mod expres, transmite EFE. Von der Leyen ceruse în scris Guvernelor europene să nominalizeze un bărbat şi o femeie pentru a avea posibilitatea de a forma o echipă de comisari care să respecte paritatea de gen, însă numai Bulgaria a dat curs petiţiei sale, iar restul au trimis în total şaptesprezece bărbaţi şi şapte femei.

"Reprezentăm cetăţenii UE şi jumătate dintre aceştia sunt femei. De-a lungul vieţii mele politice am luptat pentru ca femeile să aibă acces la funcţii de conducere şi de decizie. Şi din experienţă ştiu că, dacă nu o cer, nu o voi primi. Nu vine de la sine", s-a plîns Von der Leyen la o conferinţă de presă la Bruxelles.

Aşa cum stau lucrurile în prezent, dacă politiciana germană alege candidata bulgară în detrimentul omologului ei de sex masculin, 10 ţări ar avea reprezentare feminină în următoarea Comisie Europeană (opt nominalizate, plus Von der Leyen şi Kaja Kallas, în calitate de şefă a diplomaţiei comunitare), faţă de 17 bărbaţi. Ar fi un pas înapoi comparativ cu echipa anterioară a lui Von der Leyen, care şi-a preluat mandatul în 2019 şi care a început cu 15 bărbaţi şi 12 femei şi a ajuns la 14 bărbaţi şi 13 femei după o demisie la jumătatea mandatului, notează EFE.

Preşedinta Comisiei Europene a declarat că sunt situaţii în care bărbatul este mai bine pregătit sau în care cea mai bună candidată refuză nominalizarea. "Avem diferiţi factori, dar pentru mine este important să luăm această problemă în serios", a explicat ea.
Parlamentul European a invitat-o pe Von der Leyen să se întîlnească pe 11 Septembrie cu şefii grupurilor politice şi cu preşedinta instituţiei pentru a le prezenta distribuţia finală a echipei sale, deşi nu este clar dacă o va face publică înainte sau după această întîlnire care se va desfăşura cu uşile închise.

Kremlinul își reafirmă opțiunea nucleară din cauza ”acţiunilor Occidentului colectiv privind Ucraina”

Escaladarea generată de Washington în războiul din Ucraina şi acţiunile "Occidentului colectiv" fac necesar ca Rusia să îşi revizuiască doctrina nucleară, a declarat Miercuri purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă ruse, informează Reuters.

Rusia a declarat recent că a decis să facă schimbări în politica sa ce stabileşte circumstanţele în care să fie utilizate arme nucleare, dar nu a detaliat deocamdată aceste schimbări. Doctrina nucleară existentă, stabilită printr-un decret al preşedintelui Vladimir Putin în 2020, spune că Rusia poate utiliza arme nucleare în cazul unui atac nuclear al unui inamic sau al unui atac cu arme convenţionale care ameninţă existenţa statului.Revizuirile vin "pe fondul provocărilor şi ameninţărilor care vin din partea ţărilor din aşa-zisul Occident colectiv", a spus Peskov. Moscova ia în calcul posibilitatea ca Ucraina să folosească arme cu rază de acţiune lungă, livrate de SUA, pentru a întreprinde atacuri în adîncul teritoriului rus, a adăugat purtătorul de cuvînt al Kremlinului.

Ucraina îşi îndeamnă de multă vreme aliaţii săi să o lase să utilizeze arme care îi sunt livrate de Occident pentru a lovi în adîncul teritoriului inamic, iar aceste apeluri au devenit şi mai insistente pe măsură ce Rusia şi-a înteţit atacurile aeriene asupra infrastructurilor din Ucraina, inclusiv energetice, precum şi asupra blocurilor de locuinţe.
"Este evident că ucrainenii vor face aceasta. Noi luăm toate acestea în calcul", a declarat Peskov, citat de RIA Novosti.

Ministrul israelian al Apărării: ”În contextul resurgenţei terorismului, eradicăm organizaţiile teroriste în întreaga Iudeea şi Samaria”

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a declarat că Armata "eradichează organizaţii teroriste" în Cisiordania ocupată, afirmînd că este necesar să se utilizeze "toată forţa" pentru a îndeplini acest obiectiv, informează un comunicat al biroului său, relatează AFP.

Armata israeliană şi-a continuat miercuri operaţiunea începută în urmă cu o săptămînă în Nordul Cisiordaniei ocupate, unde cel puţin 30 de palestinieni au fost ucişi între timp, potrivit Ministerului palestinian al Sănătăţii.

"În contextul resurgenţei terorismului, eradicăm organizaţiile teroriste în întreaga Iudeea şi Samaria (numele pentru Cisiordania folosit de israelieni)", a declarat Yoav Gallant în faţa unor responsabili militari. "Aceste organizaţii teroriste (...) trebuie să fie eradicate (...), nu există altă opţiune, trebuie utilizată toată forţa", a adăugat el, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării.

Ministrul Apărării a mai explicat că a dat undă verde pentru ca lovituri aeriene să fie efectuate "acolo unde este necesar, într-un mod în care să se evite punerea în pericol a soldaţilor". "Tundem peluza, dar va veni momentul cînd vom smulge şi rădăcinile", a mai spus ministrul israelian al Apărării, folosind o expresie din mediile militare şi de securitate israeliene care sugerează operaţiuni regulate pentru a slăbi grupurile armate sau a împiedica întărirea lor. Incursiunile israeliene sunt cotidiene în Cisiordania ocupată, teatru al unor violenţe criminale, care s-au intensificat de la începutul, în Octombrie, a războiului din Gaza, dar ajung rar la o astfel de amploare, potrivit AFP. 

SUA vor acorda României asistenţă pentru eficientizarea politicilor de prevenire şi combatere a traficului de minori

România urmează să beneficieze de asistenţă în valoare de aproximativ 10 milioane de dolari în scopul consolidării şi eficientizării politicilor de prevenire şi combatere a traficului de minori.Executivul a aprobat, Miercuri, un memorandum privind încheierea unui Parteneriat între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, conform unui comunicat transmis de Guvern.

"Prin acest Memorandum, a fost aprobat textul Parteneriatului Cadru privind Protecţia Copilului (CPCP) ce urmează să fie semnat între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin care România va beneficia de asistenţă în valoare de aproximativ 10 milioane de dolari, în scopul consolidării şi eficientizării politicilor de prevenire şi combatere a traficului de minori", transmite sursa citată. Parteneriatul Cadru privind Protecţia Copilului se circumscrie Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA. El ar urma să se deruleze pentru o perioadă de cinci ani şi este structurat pe patru obiective: prevenire, protecţie, urmărire penală şi cooperare între autorităţile guvernamentale şi societatea civilă.

Obiectivele identificate sunt în acord cu Strategia Naţională Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2024-2028. Astfel, sunt vizate: crearea unui Centru de Excelenţă pentru Siguranţa Digitală a Copilului în cadrul Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie; crearea unui Centru Naţional de Combatere a Abuzurilor şi Exploatării Sexuale a Minorilor în Mediul Online, la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române/Ministerul Afacerilor Interne; creşterea gradului de conştientizare, sensibilizare şi informare privind traficul de minori şi pornografia infantilă, inclusiv pentru îmbunătăţirea identificării pro-active şi consolidarea instruirii de specialitate a celor care intră în contact cu potenţiale victime-minori. 

ONU a editat harta migraţiilor mamiferelor cu copite

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a publicat prima hartă online a migraţiilor mamiferelor cu copite - cum ar fi antilopele sau zebrele -, un instrument util atît pentru oamenii de ştiinţă, cît şi pentru conservarea acestor specii, informează AFP, potrivit Agerpres."Acest atlas reprezintă un pas important pentru conservarea la scară globală", a comentat Matthew Kauffman, biolog la U.S. Geological Survey, citat într-un comunicat de presă. Atlasul "va constitui un instrument concret şi eficace pentru a ajuta la stoparea declinului migraţiilor ungulatelor", a spus Kauffman, referindu-se la mamiferele terestre cu copite.

Aceste specii parcurg în mod regulat distanţe mari pentru a găsi hrană, a scăpa de condiţiile climatice dificile şi a-şi creşte puii. Ele sunt expuse la o multitudine de ameninţări, precum fragmentarea habitatului din cauza gardurilor, drumurilor şi a căilor ferate, braconajul sau schimbările climatice, conform ONU. În Asia Centrală, de exemplu, această hartă interactivă detaliază impactul construcţiei noilor infrastructuri, în special a căilor ferate, asupra deplasărilor antilopei saiga, privată astfel de habitate de iernat esenţiale.

"Este deosebit de important să cunoaştem rutele parcurse de animale în timpul migraţiilor pentru a înţelege mai bine ce trebuie să facem pentru conservarea lor", a declarat Amy Fraenkel, secretara executivă a Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare (CMS) a ONU. Odată ce o migraţie a fost cartografiată în detaliu, autorităţile publice pot interveni, spre exemplu oferindu-le animalelor prioritate pe drumuri sau mutînd gardurile, a explicat ONU.

Un număr de 80 de oameni de ştiinţă au colaborat la elaborarea acestei hărţi, care acoperă deocamdată doar 20 de specii la nivel mondial, cum ar fi antilopa gnu din cîmpiile Tanzaniei, elefantul african sau capra montană din Alpi.