Charles Michel crede că Ucraina ar putea deveni membră a UE în 2030

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, este favorabil ideii ca Ucraina să se alătura Uniunii Europene pînă în anul 2030, dacă vor fi pînă atunci îndeplinite anumite condiţii, relatează agenţia DPA, citată de Agerpres.

"Ucraina poate fi membră a UE în anul 2030 dacă fiecare parte îşi face temele", a apreciat Charles Michel într-un interviu acordat publicaţiei germane Der Spiegel. Pentru aceasta, a indicat el, UE trebuie "să grăbească procesul de luare a deciziilor". O aderare accelerată a Ucrainei "ar dovedi, de asemenea, că UE este capabilă de acţiune geopolitică", mai spune Charles Michel.

Totuşi, el a asigurat că nu vor fi relaxate criteriile de aderare pentru Ucraina sau pentru vreuna din celelalte ţări candidate, respectiv cele şase state din regiunea Balcanilor Occidentali, Republica Moldova şi Turcia. "Ucraina şi celelalte ţări candidate trebuie să implementeze reforme, să combată corupţia şi să îndeplinească criteriile privind legislaţia", a amintit Michel. Chestiunea extinderii UE se află pe agenda summitului liderilor europeni care se reunesc Joi şi Vineri în oraşul spaniol Granada.

Pentru economisirea de gaze pe timp de Iarnă, Germania reactivează termocentralele pe cărbune

Guvernul german a aprobat Miercuri reactivarea termocentralelor pe cărbune păstrate în rezervă, ca o soluţie preventivă pentru Iarna care vine, relatează agenţia EFE.Repunerea în exploatare a acestor termocentrale se va realiza "pentru o perioadă limitată, ca acoperire preventivă pentru Iarna următoare", se arată într-un comunicat al Guvernului federal de la Berlin.

Acesta explică faptul că legislaţia actualizată referitoare la folosirea unităţilor producătoare de electricitate menţinute în conservare oferă posibilitatea reactivării lor pentru o perioadă limitată de timp, de la începutul lunii Pctombrie pînă cel tîrziu la sfîrşitul lunii Martie, dar cu condiţia să fie în vigoare nivelul de alertă sau de urgenţă pentru aprovizionarea cu gaz natural.

Termocentralele vor fi reactivate "pentru a economisi gazul în producţia de electricitate şi evitarea astfel a blocajelor în aprovizionarea cu gaz pentru sezonul de încălzire 2023-2024", mai precizează Guvernul german, care asigură "că obiectivul finalizării renunţării progresive la cărbune în mod ideal pînă în anul 2030 nu va fi afectat, la fel nici obiectivele climatice".

UE a ajuns la un acord asupra reformei privind migraţia, după ce au fost depăşite reticențele Italiei

Ambasadorii statelor din UE, reuniţi Miercuri la Bruxelles, s-au pus de acord asupra unui text-cheie al reformei politice europene privind migraţia, depăşind reticenţele italiene, înaintea unui summit al celor 27, Vineri, în Spania, informează AFP. Reglementarea în discuţie este menită să organizeze un răspuns european în caz de aflux masiv de migranţi într-o ţară a UE, după cum s-a întîmplat în timpul crizei refugiaţilor din 2015-2016. El promite în special prelungirea duratei de detenţie a migranţilor la frontierele externe ale blocului comunitar.

Acordul, anunţat de Preşedinţia spaniolă a UE, ar urma acum să facă obiectul unor negocieri cu Parlamentul European. Acest text, ultima piesă a "Pactului privind azilul şi migraţia" al UE, asupra căruia trebuiau să se pună de acord statele membre, s-a lovit vreme de mai multe luni de obiecţiile Germaniei, din raţiuni umanitare. Un compromis a fost elaborat în timpul unei reuniuni a miniştrilor de Interne, la sfîrşitul lui Septembrie, pentru a obţine undă verde din partea Berlinului, însă Italia şi-a manifestat atunci dezacordul. Obiecţiile sale vizau rolul ONG-urilor care salvează migranţi, potrivit unor surse diplomatice, Roma reproşîndu-i Berlinului să finanţează mai multe ONG-uri de salvare în Marea Mediterană, dintre care unele operează sub pavilion german.

Şefa Guvernului italian, Giorgia Meloni, ceruse săptămîna trecută ca aceste ONG-uri să debarce migranţi în ţările sub ale căror pavilioane navighează. Compromisul adoptat Miercuri a primit în final sprijinul şi al Italiei, şi al Germaniei.
Textul prevede, în cazul unui aflux "masiv" şi "excepţional" de migranţi, aplicarea unui regim de derogare mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decît procedurile obişnuite. El prelungeşte durata posibilă de detenţie a unui migrant la frontierele externe ale UE pînă la 40 de săptămîni şi permite proceduri de examinare mai rapide şi simplificate a cererilor de azil pentru un număr mai mare de expulzaţi (toţi cei care vin din ţări a căror rată de recunoaştere, adică rata de răspuns pozitiv la cererile de azil, este sub 75%), pentru a-i putea expulza mai uşor. El prevede, de asemenea, o declanşare rapidă a unor mecanisme de solidaritate faţă de un stat membru ce se confruntă cu acest aflux, în special sub forma relocărilor de solicitanţi de azil sau a unei contribuţii financiare.

În timpul votului de Miercuri, Austria, Slovacia şi Republica Cehă s-au abţinut, în timp ce Polonia şi Ungaria s-au opus, potrivit unei surse diplomatice.

Preşedintele ceh îndeamnă UE să nu se lase descurajată de războiul din Ucraina

Preşedintele Cehiei, Petr Pavel, a cerut Europei să nu se lase descurajată de războiul din Ucraina, într-un moment în care mulţi europeni şi americani sunt tentaţi să cedeze, transmite AFP. "Vă încurajez pe toţi să rezistaţi descurajării în faţa războiului. Rusia trebuie învinsă în Ucraina, deoarece dacă această ţară cade va fi un eşec extrem de costisitor pentru noi", a spus el în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg. "Vă încurajez să nu cedaţi promisiunilor false şi populismului. (...) Susţineţi Ucraina din toate puterile", a adăugat preşedintele ceh.

AFP apreciază că susţinerea pentru efortul de război al Ucrainei se erodează vizibil atît în Europa, cît şi în Statele Unite. Sîmbătă, electoratul l-a adus din nou la putere în Slovacia pe Robert Fico, liderul partidului SMER, care s-a opus explicit ajutorului militar pentru Ucraina. În SUA, acordul provizoriu la care a ajuns Congresul pentru evitarea blocării Executivului federal a lăsat deschisă problema asistenţei care va fi acordată ucrainenilor pe viitor, deşi preşedintele Joe Biden doreşte să dea asigurări că aceasta va continua. Miniştrii de Externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniţi Luni la Kiev, au promis însă Ucrainei o "susţinere durabilă", reaminteşte agenţia citată.

Pentru prima dată după mandatul de arestare emis de CPI, Putin ”iese în lume” – va vizita Kîrgîzstan

Preşedintele rus Vladimir Putin este aşteptat la mijlocul lunii Octombrie în Kîrgîzstan, au anunţat Miercuri autorităţile de la Bişkek, transmite AFP, notînd că vizita va fi prima în străinătate a liderului rus după ce Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare împotriva sa. ”La invitaţia preşedintelui Kîrgîzstanului, Sadir Japarov, la 12 Octombrie, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va efectua o vizită oficială în ţară”, a transmis agenţia oficială Kabar, citînd un responsabil al administraţiei prezidenţiale a acestui stat aliat al Moscovei. Vladimir Putin va participa, la 13 Octombrie, la Bişkek, la o reuniune a liderilor Comunităţii Statelor Independente (CSI, ce grupează mai mute republici ex-sovietice), precum şi la o gală cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la deschiderea unei baze militare ruse în Kîrgîzstan.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, anunţase, la sfîrşitul lunii Septembrie, că preşedintele rus urmează să efectueze o vizită în acest stat central-asiatic, însă nu precizase data. Vizita va fi prima a lui Putin în străinătate după ce Curtea Penală Internaţională a emis, în Primăvară, un mandat de arestare împotriva sa sub acuzaţia de deportare de copii din Ucraina, ceea ce îi limitează deplasările internaţionale. Din acest motiv, preşedintele rus a fost nevoit să renunţe să se deplaseze la summitul BRICS desfăşurat în Africa de Sud în August.

Se anticipează o explozie a prețurilor după reducerea producției de țiței anunțată de Arabia Saudită și Rusia

Arabia Saudită şi Rusia au anunţat, Miercuri, că vor continua reducerile voluntare ale producţiei de ţiţei pînă la finalul anului, deoarece reducerea aprovizionării şi majorarea cererii sprijină preţurile petrolului, transmite Reuters, potrivit Agerpres. Țările Occidentale, în frunte cu SUA, au cerut în mod repetat țărilor OPEC să majoreze producția pentru a scădea prețurile carburanților.

După acest anunţ, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna Iunie a scăzut cu un dolar, la 89,92 dolari, iar apoi a urcat la 90,40 dolari.

Cotaţia barilului de petrol Brent se îndreaptă spre pragul de 100 dolari – cel mai ridicat nivel din 2022 –, deşi în ultimele zile preţurile au fost sub presiune din cauza temerilor că ratele dobînzilor vor rămîne ridicate o perioadă mai îndelungată şi din cauza perspectivelor economice slabe.

Arabia Saudită, liderul OPEC (Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol), a anunţat că-şi va extinde pînă la finalul anului reducerea voluntară a producţiei de petrol cu un milion de barili pe zi (bpd). Producţia sa în Noiembrie şi Decembrie va fi de aproximativ nouă milioane bpd, a informat Ministerul Energiei din Arabia Saudită.

Şi vicepremierul rus Alexander Novak anunţase recent că Rusia va prelungi decizia sa voluntară de a reduce exporturile de petrol cu 300.000 de barili pe zi (bpd) pînă la finele anului.

Rusia, al doilea exportator global de petrol, şi-a redus producţia şi exporturile împreună cu Arabia Saudită, pe lîngă actualele reduceri în aprovizionare decise de grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători mondiali de ţiţei).

Miercuri, Novak a declarat, la postul rus de televiziune Rossiya-24 news TV, că reducerile comune ale Arabiei Saudite şi Rusiei au ajutat "la menţinerea stabilităţii şi echilibrului" pe piaţa petrolului.

Din pricina traficului de droguri, o facultate din Franța îşi închide porțile

O facultate din Marsilia, al doilea oraş din Franţa, îşi va închide temporar locaţiile din centrul oraşului ca urmare a insecurităţii tot mai mari legate de traficul de droguri din împrejurimi, relatează AFP și Agerpres.

Oraş-port marcat de inegalităţi puternice, oraşul Marsilia este afectat de traficul de stupefiante de zeci de ani. Dar nivelul de violenţă pentru controlul punctelor de vînzare a acestor substanţe ilegale este în creştere, ca şi în alte oraşe din Franţa.

Şi, "după luni de îngrijorare şi alertă, decanul Facultăţii de Economie şi Management al sitului Colbert din Marsilia a luat decizia de a închide accesul studenţilor şi personalului în această clădire din lipsa de siguranţă a acestora" , a scris preşedintele Universităţii Eric Berton într-o scrisoare adresată prefectului departamentului şi prefectului Poliţiei, precum şi procurorului şi primarului din Marsilia.

Personalul şi studenţii din această locaţie vor lucra de la distanţă de Vineri pînă la 13 Octombrie. O decizie care ar putea fi prelungită.

"Este vorba (...) de denunţarea condiţiilor de insalubritate şi insecuritate din jurul facultăţii", a explicat decanul facultăţii Bruno Decreuse, în faţa locaţiilor situate în apropiere de Oraşul Vechi, centrul istoric al oraşului.

Aproximativ 1.500 de studenţi, 170 de profesori şi zeci de cadre administrative frecventează această filială a Universităţii, situată într-un cartier sărac, potrivit decanului.

Studenţii s-au arătat îngrijoraţi, sperînd să se acţioneze pentru redeschiderea facultăţii şi pentru un mediu mai paşnic.

"Este în mod evident exclus ca serviciul public să cedeze sub influenţa drogurilor şi ca Universitatea să îşi schimbe amplasamentul", a insistat adjunctul şefului de Poliţie al Departamentului Bouches-du-Rhône, Yannis Bouzar, care a promis că va "intensifica prezenţa forţelor de ordine”.

De asemenea, adjunctul pentru Securitate al Primăriei Yannick Ohanessian apreciază că "este absolut imposibil să vezi o Universitate închizîndu-şi porţile, fugind dintr-un cartier din cauza proximităţii unui trafic”.

În Marsilia, peste 40 de oameni au fost ucişi în acest an în conflicte pentru teritoriu dintre traficanţi.

Exporturile ucrainene de cereale au scăzut cu 24%

Ucraina a exportat 6,82 milioane tone de cereale pînă acum în sezonul Iulie 2023-Iunie 2024, o scădere de 24% faţă de un nivel de 8,99 milioane tone în perioada similară din sezonul precedent, arată datele publicate de Ministerul Agriculturii de la Kiev, transmite Reuters.

De asemenea, 153.000 tone de cereale au fost exportate în primele trei zile din Octombrie 2023, faţă de 297.000 tone în urmă cu un an.

Oficialii de la Kiev nu au dat explicaţii privind motivele scăderii exporturilor, notează Agerpres.

Traderii şi sindicatele din agricultură susţin că decizia Rusiei din Iulie de a renunţa la acordul negociat de ONU care permitea Ucrainei să exporte cereale via porturile sale de la Marea Neagră şi recentele atacuri ruseşti asupra porturilor ucrainene de la Dunăre sunt principalele motive ale reducerii exporturilor.

Cantităţile totale de cereale pe care Ucraina le-a exportat deja în sezonul actual includ 2,7 milioane de tone porumb, 3,4 milioane tone grîu şi 625.000 tone orz.

Ucraina poate exporta volume limitate de cereale prin porturile sale mici de la Dunăre şi prin graniţa sa terestră vestică cu Uniunea Europeană.

Ucraina se aşteaptă să recolteze 79 milioane tone cereale şi seminţe oleaginoase în 2023 iar surplusul pentru export în sezonul 2023/2024 totalizează aproximativ 50 milioane tone.

Lovitură teribilă de imagine pentru Casa Regală olandeză – tatăl Regelui a fost membru al partidului nazist 

Prinţul Bernhard, tatăl Regelui Willem-Alexander al Olandei, a fost membru al partidului nazist: un istoric i-a găsit legitimaţia originală în arhivele Casei Regale, a dezvăluit Miercuri publicaţia online NRC, preluată de dpa.

Istoricul Flip Maarschalkerweerd a fost director al arhivelor şi a descoperit documentul între actele private ale prinţului născut în Germania în 1911 şi decedat în 2004, notează Agerpres.

Bernhard, consort al Reginei Juliana a Olandei, a negat întotdeauna că a făcut parte din partidul nazist condus de Adolf Hitler. Prinţul s-a prezentat chiar ca luptător în rezistenţa olandeză, deşi a fost acuzat de simpatii naziste. Nu este clar de ce nu şi-a distrus legitimaţia de membru al NSDAP (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei – Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani, denumirea oficială a formaţiunii).

La scurt timp înainte de a muri, prinţul a susţinut, într-o serie de interviuri pentru ziarul De Volkskrant, că ”poate declara cu mîna pe Biblie: nu am fost niciodată nazist. Nu am plătit niciodată cotizaţii, nu am avut niciodată legitimaţie de membru".

Încă din 1996, istoricii au găsit o copie a legitimaţiei sale de membru de partid la New York, însă Bernhard a susţinut că este un fals, deşi a recunoscut că în Germania făcuse parte dintr-o unitate specială a SS.

Un schimb de scrisori arată că Bernhard zu Lippe-Biesterfeld s-a retras din partidul nazist în 1936, cînd s-a logodit cu prinţesa moştenitoare Juliana. În 1940, Olanda a fost ocupată de Germania, iar Bernhard a plecat în exil la Londra alături de soacra sa, Regina Wilhelmina, care l-a numit comandant suprem al forţelor armate olandeze, implicit al rezistenţei.

CNN anunță că SUA vor transfera Ucrainei armele confiscate Iranului

Statele Unite vor transfera Ucrainei mii de arme şi muniţii confiscate Iranului, o măsură ce ar putea contribui la atenuarea unor lipsuri critice cu care se confruntă Armata ucraineană, în timp ce aşteaptă mai mulţi bani şi echipamente din partea SUA şi a aliaţilor săi, au declarat oficiali americani citaţi de CNN.

Comandamentul Central al SUA urmează să anunţe această politică chiar în această săptămînă, au declarat oficialii.

Nu este clar ce prevederi legale vor folosi SUA pentru a facilita transferul armelor, în condiţiile în care ONU cere ca armele confiscate să fie distruse sau depozitate, menţionează CNN.

Administraţia Biden analizează de luni de zile cum să trimită în mod legal armele, care sunt depozitate în instalaţiile CENTCOM din Orientul Mijlociu.

Forţele navale americane au confiscat ani de zile arme despre care se crede că provin din Iran şi care sunt destinate luptătorilor susţinuţi de Iran în Yemen, acestea fiind transportate de obicei cu nave de pescuit.

Reuters scrie că aceste arme care vor fi trimise Ucrainei sunt arme de calibru mic, cum ar fi pistoale, şi este puţin probabil să facă o diferenţă majoră pe cîmpul de luptă, într-un moment în care armele cu rază lungă de acţiune şi sistemele de apărare aeriană se află în fruntea listei de preferinţe ale Ucrainei.

De asemenea, este puţin probabil ca aceste arme care vor fi transferate să atenueze preocupările legate de continuitatea aprovizionării Kievului cu arme occidentale. Congresul american nu a inclus nici o finanţare pentru Ucraina în legea bugetară provizorie adoptată Sîmbătă care a permis Guvernului SUA să evite intrarea în incapacitate de plată. Gestul subliniază reticenţa tot mai mare a unor republicani de a oferi fonduri pentru Kiev.

Anul trecut, Marina Regală a Marii Britanii a declarat că una dintre navele sale de război a capturat de la contrabandişti, în apele internaţionale la Sud de Iran, arme iraniene, inclusiv rachete sol-aer şi motoare pentru rachete de croazieră. Mişcarea Houthi din Yemen se luptă cu o coaliţie condusă de Arabia Saudită din 2015, într-un conflict care a ucis sute de mii de oameni şi a lăsat 80% din populaţie dependentă de ajutor. Statele Unite au exercitat presiuni asupra aliatului lor Arabia Saudită pentru a pune capăt războiului şi au legat o parte din sprijinul militar american acordat Regatului de încetarea implicării sale în Yemen.