Stoltenberg așteaptă o decizie a SUA privind ajutorul pentru Ucraina ca Putin să fie învins

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se aşteaptă ca Legislativul american să ia cît mai curînd o decizie în sensul deblocării ajutorului militar pentru Ucraina, întrucît este în interesul de securitate al SUA ca Putin să nu cîştige războiul.

El a spus la sosirea la reuniunea miniştrilor de Externe de la NATO că situaţia din Ucraina este "solicitantă şi dificilă" şi că apreciază tot ce au făcut aliaţii, dar a subliniat că trebuie făcut mai mult pentru a ajuta ţara invadată de Rusia.

De asemenea, Stoltenberg a spus că pentru a putea "organiza şi lansa ofensive", Ucraina trebuie să ştie pe ce se poate baza, respectiv "ce tip de echipament, şi ce tip de sprijin, şi ce tip de mentenanţă".

Secretarul general al NATO a afirmat că este important, în contextul situaţiei din Ucraina, ca aliaţii să ia decizii rapid.

"Asta înseamnă, bineînţeles, şi SUA, pentru că SUA nu sunt singurul susţinător pentru Ucraina. De fapt, aliaţii europeni şi Canada furnizează cu aproximaţie 50% din ajutorul militar pentru Ucraina. Deci acesta este un efort comun al SUA, aliaţilor europeni şi Canadei. Dar, bineînţeles, SUA sunt cel mai mare aliat şi furnizează cel mai mare ajutor militar, iar faptul că nu a existat un acord în Congresul SUA asupra unui sprijin suplimentar are consecinţe", le-a spus Stoltenberg jurnaliştilor.

"Mă aştept ca SUA să ia acum o decizie pentru că este în interesul de securitate al SUA să se asigure că preşedintele Putin nu învinge în Ucraina, nu în ultimul rînd pentru că, dacă ar învinge, asta va încuraja alţi lideri autoritari, inclusiv Beijingul, să folosească forţa militară şi să încalce legea internaţională", a subliniat Stoltenberg.

Petro Poroşenko vrea să revină la conducerea Ucrainei după război

Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko speră să revină în această funcţie după încheierea războiului, a declarat el într-un interviu acordat postului panarab de televiziune Al-Jazeera, relatează DPA, scrie Agerpres.

Chiar dacă alegerile nu pot fi organizate atît timp cît Ucraina se află în război, Poroşenko a spus clar că intenţionează să candideze la funcţia supremă de îndată ce acest lucru va fi posibil.

Însă înainte de a organiza alegeri, Ucraina trebuie să-şi asigure victoria împotriva Rusiei, a subliniat el. ''Acest război este mai mare decît Ucraina. El este despre ordine mondială, libertate, democraţie. Luptăm aici şi salvăm lumea'', a explicat fostul şef al statului ucrainean.

Petro Poroşenko, care conduce cel mai mare partid de opoziţie ucrainean ce nu este scos în afara legii, a afirmat că alternativa sa ar fi să candideze pentru un loc în Parlamentul European după ce Ucraina va fi aderat la Uniunea Europeană.

Deşi mandatul lui Zelenski se încheie în 20 Mai, o prevedere constituţională îi permite acestuia să rămînă în funcţie pînă cînd un succesor va prelua postul.

David Cameron, despre acordarea unui sprijinul esenţial de care Ucraina are nevoie spre a cîştiga războiul, dar și alocarea a 2% din PIB pentru NATO

Toate statele membre ale NATO trebuie să-şi respecte angajamentul de a aloca pentru apărare cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) întrucît aceasta este ''cea mai bună cale de a se pregăti pentru alegerile americane din Toamnă'', a declarat, Miercuri, la Bruxelles, ministrul de Externe britanic David Cameron, înaintea reuniunii cu omologii săi din celelalte ţări ale Alianţei Nord-Atlantice, relatează DPA, scrie Agerpres.

Miliardarul american Donald Trump este un critic vocal la adresa ţărilor membre ale organizaţiei care nu îndeplinesc ţinta de 2% din PIB pentru apărare.

''Cel mai important lucru pe care îl putem face pentru a ne asigura că această alianţă continuă să crească şi să se consolideze este ca noi toţi să cheltuim pentru apărare peste 2% din PIB-ul nostru. Mult mai multe ţări fac acum asta, dar trebuie ca toate statele membre să facă acest lucru'', a spus Cameron la sosirea la sediul NATO.

NATO marchează în această săptămînă 75 de ani de la fondarea sa.

Summitul de la Washington urmează să înceapă pe 9 Iulie, cu o săptămînă înaintea Convenţiei Naţionale a Partidului Republican, cînd este de aşteptat ca Donald Trump să fie desemnat oficial candidat la Preşedinţia Statelor Unite.

''La 75 de ani de la crearea sa, celebrăm o NATO mai puternică şi mai importantă ca oricînd, în special după aderarea Suediei luna trecută. Cu Ucraina mai aproape de NATO ca oricînd, trebuie să furnizăm sprijinul esenţial de care Ucraina are nevoie pentru a cîştiga războiul. Aliaţii trebuie să se mişte mai rapid şi să cheltuiască mai mult pentru apărare în faţa agresiunii continue ruseşti şi a unei lumi mai periculoase'', afirmase David Cameron Miercuri dimineaţă.

Referendum în Elveţia pentru controlul imigraţiei şi limitarea populaţiei ţării sub 10 milioane

În ochii primului partid al Elveţiei, toate problemele micii ţări alpine vin de la o imigraţie "necontrolată". Însă dreapta radicală are un plan şi vrea să cheme poporul la un referendum pentru a spune "Nu unei Elveţii cu 10 milioane de locuitori", informează AFP.

Uniunea Democrată de Centru (UDC, dreapta populistă) a depus 114.600 de semnături la Cancelaria federală de la Berna, peste cele 100.000 prevăzute de lege şi adunate într-o perioadă de două ori mai mică decît perioada legală.

Prin urmare, elveţienii vor putea vota asupra textului, care merge pînă la denunţarea acordului asupra liberii circulaţii de persoane încheiat cu Uniunea Europeană. Un semnal puternic, în toiul negocierilor asupra unei apropieri între Elveţia şi UE, căreia UDC se opune ferm.

Prin urmare, referendumul propune modificarea Constituţiei, în care să fie stipulat că "populaţia rezidentă permanentă a Elveţiei nu trebuie să depăşească zece milioane de persoane înainte de 2050".

Dacă înainte de 2050 în Elveţia vor trăi 9,5 milioane de persoane, partidul propune ca "persoanele admise temporar să nu mai poată primi permise de stabilire şi nici să fie naturalizate", iar "regruparea familială să fie de asemenea restrînsă". Elveţia ar trebui să introducă clauze de exceptare sau de protejare a acordurilor internaţionale la care ea aderă, dacă acestea contribuie la creşterea demografică. Dacă toate acestea nu vor fi de ajuns pentru a respecta limita, Elveţia va trebui în final să pună capăt acordului asupra liberei circulaţii de persoane cu UE, ca frînă de urgenţă.

Potrivit Oficiului Federal de Statistică (OFS), la sfîrşitul lui 2023, Elveţia număra 9.006.664 de persoane (sunt luaţi în calcul cetăţeni elveţieni, străini în rezidenţă permanentă sau nu, inclusiv solicitanţii de azil). Populaţia rezidentă permanentă de localnici şi străini număra 8.902.308 de persoane. Rezidenţii străini permanenţi reprezintă circa un sfert din populaţia ce locuieşte în Elveţia.

Acord pe zece ani privind cooperarea în domeniul securităţii între Ucraina şi Finlanda

Preşedintele finlandez, Alexander Stubb, şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au semnat Miercuri, la Kiev, un acord privind cooperarea în domeniul securităţii şi sprijinul pe termen lung între Finlanda şi Ucraina, transmite Reuters.

Documentul acoperă o gamă largă de chestiuni, inclusiv susţinerea politică şi sprijinul pentru securitate, reforme şi reconstrucţia Ucrainei. ''Acordul pe zece ani este dovada angajamentului Finlandei pe termen lung faţă de sprijinirea Ucrainei'', a afirmat Administraţia prezidenţială finlandeză. De asemenea, Stubb i-a transmis lui Zelenski că Finlanda va trimite încă un lot de echipament militar estimat la 188 milioane de euro, ceea ce aduce la aproximativ 2 miliarde euro valoarea sprijinului finlandez pentru Kiev începînd din 2022.

Rămînînd neutră în timpul Războiului Rece, Finlanda, mult timp o susţinătoare a dialogului între Occident şi Rusia, a renunţat după trei decenii la nealinierea militară, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina. Ea a devenit membră a Alianţei Nord-Atlantice anul trecut, spre nemulţumirea Rusiei, care a promis că va răspunde cu contramăsuri.

Contribuția tuturor statelor membre ale NATO este esențială pentru sprijinirea Ucrainei

Ministrul leton de Externe, Krisjanis Karins, a declarat, Miercuri, că finanţarea fondului plurianual de 100 de miliarde de euro destinat susţinerii Ucrainei, propus de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ar putea fi asigurată prin contribuţiile statelor membre ale Alianţei, transmite Reuters. Fiecare ţară membră ar urma să contribuie cu un anumit procent din PIB, a precizat ministrul leton înaintea reuniunii ministeriale a NATO la Bruxelles. La rîndul său, ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a anunţat că ţara sa le-a propus celorlalte ţări membre ale NATO să ofere anual 0,25% din PIB-ul lor ca ajutor militar pentru Ucraina.

Miniştrii de Externe din statele membre ale NATO discută la această reuniune modalităţi de a aşeza pe o bază pe termen lung ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, demers în care se înscrie propunerea lui Stoltenberg de constituire a unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanţări pe cinci ani. Potrivit unor diplomaţi, un scop al iniţiativei de creare a acestui fond special este de a preveni orice reducere a ajutorului american pentru Ucraina în eventualitatea în care Donald Trump ar deveni din nou preşedinte al SUA.

Propunerea va fi discutată la reuniunea ministerială, dar este nevoie de un consens în rîndul celor 32 de state membre ale Alianţei. Stoltenberg a mai menţionat că obiectivul este luarea unei decizii la summitul NATO din luna Iulie.

"Vom analiza fezabilitatea acestei propuneri", a declarat presei la sosirea la reuniunea NATO ministrul belgian de Externe Hadja Lahbib, adăugînd şi ea că acum va fi doar o discuţie pregătitoare pentru summitul NATO din Iulie.

Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares Bueno, şi omoloaga sa germană, Annalena Baerbock, au afirmat fiecare că este important să se asigure că nu va exista o suprapunere a eforturilor între NATO şi UE, în condiţiile în care blocul comunitar a creat la rîndul său un fond extrabugetar pentru ajutorul militar destinat Ucrainei. Totuşi, Annalena Baerbock a descris propunerea lui Stoltenberg drept "corectă şi importantă", adăugînd că Ucraina trebuie să primească un ajutor prin intermediul unor "structuri stabile, pe termen lung".

Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a spus că sprijină eforturile lui Stoltenberg, iar omoloaga sa canadiană Melanie Joly a declarat că salută "orice formă de sprijin pe care Ucraina o poate avea". În schimb, ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, "a afirmat clar că Ungaria nu va susţine nici o propunere a NATO care ar putea apropia Alianţa de război sau care o va transforma dintr-o coaliţie defensivă într-una ofensivă", a anunţat pe platforma X purtătorul de cuvînt al Guvernului ungar. 

Japonia sprijină cu fermitate Ucraina

Sprijinul Japoniei pentru Ucraina este ferm, a transmis premierul japonez Fumio Kishida într-o convorbire telefonică avută Miercuri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat Ministerul de Externe de la Tokyo, potrivit agenţiilor de presă Reuters şi Kyodo.

Într-o postare pe platforma X (fosta Twitter), Zelenski a afirmat că i-a prezentat lui Kishida situaţia actuală de pe front şi a subliniat rolul intensificării presiunii sancţiunilor asupra Rusiei şi importanţa creării unui mecanism pentru confiscarea activelor ruseşti îngheţate.

La o conferinţă desfăşurată la Tokyo în Februarie, Fumio Kishida a promis menţinerea sprijinului Guvernului japonez pentru reconstrucţia Ucrainei, în colaborare cu sectorul privat. Cu acel prilej, Japonia a anunţat că îi va furniza Ucrainei 15,8 miliarde yeni (104 milioane dolari) pentru finanţarea operaţiunilor de deminare şi pentru reabilitarea infrastructurii energetice avariate de atacurile ruseşti, inclusiv a reţelei de alimentare cu energie electrică.

Conferinţa respectivă a avut loc cu cîteva zile înainte de împlinirea a doi ani de la începerea agresiunii ruse asupra Ucrainei. Volodimir Zelenski urma să le adreseze participanţilor un mesaj video, dar acest punct de pe agendă a fost anulat, Kievul neoferind explicaţii suplimentare privind motivele acestei decizii. 

Un fost premier aliat al lui Macron și potențial candidat la Președinția Franței este investigat într-un dosar de corupţie

Parchetul Naţional Financiar francez - Parchetul Anticorupţie din Franţa - îl investighează pe fostul premier Edouard Philippe, unul dintre principalii aliaţi ai preşedintelui Emmanuel Macron şi potenţial candidat la preşedinţie în 2027, pentru deturnare de fonduri publice, favoritism şi hărţuire morală în exercitarea actualei sale funcţii de primar al oraşului Le Havre, relatează agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres.
Percheziţii au fost efectuate Miercuri la sediul Primăriei acestui oraş din Nordul Franţei şi la sediul comunităţii urbane de acolo, în cadru anchetei ce priveşte presupuse conflicte de interese legate de o achiziţie publică. Concret, Administraţia locală a încredinţat un contract în valoare de 2,15 milioane de euro unei asociaţii conduse de o consilieră a Primăriei, Stéphanie de Bazelaire, şi ea investigată. Aceasta din urmă s-ar fi aflat astfel într-o situaţie de conflict de interese, asupra căreia avertizaseră juriştii comunităţii urbane, potrivit Le Monde. Edouard Philippe neagă că s-ar fi încălcat regulile privind contractele publice şi a declarat că se pune la dispoziţia autorităţilor pentru "a răspunde la toate întrebările".

Fost membru al partidului de centru-dreapta Republicanii, el este considerat a fi unul dintre cei mai populari politicieni francezi şi un potenţial candidat pentru a-i succeda la Preşedinţie, în 2027, aliatului său Emmanuel Macron, care atunci nu va mai putea candida întrucît îşi va fi încheiat cele două mandate constituţionale. Edouard Philippe conduce în prezent mişcarea Orizonturi, un mic partid creat în 2021 şi aliat cu formaţiunea Renaşterea a lui Macron şi cu partidul centrist Modem. 

Donald Tusk crede că atacul asupra WCK şi reacţia Israelului pun la grea încercare solidaritatea cu această ţară 

Premierul polonez Donald Tusk a declarat că atacul forţelor israeliene în Fîşia Gaza în care au fost ucişi şapte colaboratori ai ONG-ului american World Central Kitchen (WCK), între care şi un polonez, precum şi reacţia Israelului la acest incident, au pus solidaritatea cu această ţară "la grea încercare", relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

"Astăzi, puneţi această solidaritate la grea încercare. Atacul tragic asupra voluntarilor şi reacţia voastră stîrnesc o furie de înţeles", a scris Donald Tusk pe reţeaua socială X, adresîndu-se direct premierului Benjamin Netanyahu şi ambasadorului Israelului la Varşovia. Şeful Guvernului de la Varşovia a subliniat că "marea majoritate a polonezilor şi-au manifestat solidaritatea deplină cu Israelul după atacul Hamas", lansat pe 7 Octombrie 2023 de gruparea palestiniană şi care a declanşat războiul cu Israelul.
Şapte angajaţi ai organizaţiei nonguvernamentale americane World Central Kitchen au fost ucişi într-un atac israelian Luni, a declarat această organizaţie, care a anunţat că îşi suspendă activităţile umanitare în regiune.

Întrebat în legătură cu posibilitatea unei explozii de antisemitism în Polonia, şeful diplomaţiei poloneze Radoslaw Sikorski a afirmat: "Dacă este adevărat că un convoi a fost atacat în mod deliberat pentru că se presupunea că în el s-ar fi aflat un terorist şi că, prin urmare, vieţile civililor au fost sacrificate, nu cunosc vreun sistem în care acest lucru să fie justificat", a spus Sikorski la postul de radio public polonez Trojka. "Dacă acesta a fost cazul, Israelul trebuie să-şi ceara scuze şi să plătească despăgubiri familiilor victimelor", a continuat el. "Am cerut cooperarea deplină cu Parchetul nostru", a adăugat şeful diplomaţiei poloneze. "Nu putem minimiza această chestiune spunînd că se întîmplă în timp de război, aşa cum a spus Netanyahu ieri", a subliniat el.

Klaus Iohannis a declarat că nici nu se retrage și nici nu negociază altceva privind candidatura la șefia NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, Miercuri, că nu intenţionează să se retragă din cursa pentru funcţia de secretar general al NATO, considerînd că şansele sale sunt "rezonabile".
"Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO şi da, sunt cîteva afirmaţii în spaţiul public. În continuare, consider că şansele mele sunt rezonabile", a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, după întîlnirea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

El a fost întrebat dacă ia în calcul să se retragă sau să negocieze pentru o altă funcţie la nivelul UE în contextul în care unele dintre cele mai influente ţări NATO au declarat public că îl susţin pe premierul olandez, Mark Rutte, pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.

Preşedintele Klaus Iohannis a găzduit, Miercuri, la Palatul Cotroceni, împreună cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a Uniunii Europene, la care participă şi premierii Belgiei, Ungariei şi Croaţiei.