În 2023, Ucraina a primit peste 38 de miliarde de euro ajutor financiar internaţional

Ucraina a primit peste 38 de miliarde de euro (42 miliarde de dolari) ajutor internaţional în 2023, în contextul războiului în curs împotriva invadatorilor ruşi, informează dpa, scrie Agerpres.

"Acest ajutor ne-a permis să finanţăm toate cheltuielile necesare", a declarat ministrul ucrainean al Finanţelor, Serhii Marcenko, pentru Forbes.

Majoritatea banilor au mers către apărarea împotriva forţelor Kremlinului, însă o parte au fost folosiţi pentru a finanţa refugiaţii interni, pensiile şi salariile de stat.

Potrivit lui Serhii Marcenko, anul 2023 a fost mai stabil financiar decît 2022, însă fiecare zi de război costă 120 de milioane de euro.

În ceea ce priveşte anul ce urmează, ministrul ucrainean a spus: "Sunt mai puţin îngrijorat de 2024 decît sunt de 2025".

Acest lucru este cauzat în special de incertitudinile privind viitorul sprijin din partea Uniunii Europene şi SUA în 2025, în contextul alegerilor ce vor avea loc în 2024 atît în UE, cît şi în SUA. Pentru anul 2024, Marcenko a afirmat că Ucraina are nevoie de circa 33 de miliarde de euro din străinătate.

Hamas dezminte orice implicare iraniană în atacul său împotriva Israelului

Hamas a dezminţit declaraţiile armatei ideologice a regimului iranian care afirma că atacul mişcării palestiniene în Israel, pe 7 Octombrie, s-a înscris în cadrul unei riposte la asasinarea unui general iranian în 2020, într-un raid american, informează AFP.

În timpul unei conferinţe de presă la Teheran, purtătorul de cuvînt al Gardienilor Revoluţiei, Ramezan Sharif, a afirmat că atacul sîngeros al Hamas, denumit "Potopul al-Aqsa", a fost "una dintre operaţiunile întreprinse pentru a răzbuna asasinarea generalului Qassem Soleimani de către americani şi cu susţinerea sioniştilor (Israelului)".
Qassem Soleimani, la acea vreme şeful Forţei Qods, unitatea de elită a Gardienilor Revoluţiei şi figură-cheie a Republicii Islamice în Orientul Mijlociu, fusese ucis într-un raid american în Irak, pe 3 Ianuarie 2020.

Purtătorul de cuvînt al Gardienilor Revoluţiei a făcut această declaraţie la două zile după moartea, Luni, a unui alt comandant al Forţei Qods, Razi Moussavi, într-o lovitură imputată Israelului în Siria.

Într-un comunicat ce marchează o rară disonanţă cu Teheranul, Hamas "a negat veridicitatea declaraţiilor purtătorului de cuvînt al Gardienilor Revoluţiei islamice, generalul Ramezan Sharif, privind operaţiunea Potopul al-Aqsa şi motivaţiile sale".
Iranul a fost una dintre primele ţări arabe care au salutat "mîndra operaţiune" a Hamas, pe care Teheranul îl apără deschis de mai mulţi ani, chiar dacă relaţiile lor au cunoscut suişuri şi coborîşuri.

În pofida sprijinului său afişat public, Teheranul a dezminţit, pe 9 Octombrie, că a jucat un rol activ în ofensiva Hamas. "Iranul nu intervine în luarea de decizii de către alte naţiuni, inclusiv de către Palestina", a afirmat, la acea dată, purtătorul de cuvînt al diplomaţiei iraniene, Nasser Kanani. El a declarat atunci că "acuzaţiile legate de rolul Iranului" sunt "fondate pe motive politice". 

Rușii au pierdut o cincime din flota de la Marea Neagră în ultimele 4 luni

Flota Rusiei de la Marea Neagră încheie anul într-o notă proastă. ”Nu au observat că, în ultimele 4 luni, 20% din flota rusă de la Marea Neagră a fost distrusă”, a scris secretarul britanic al Apărării, Grant Shapps, pe rețeaua socială X, fostă Twitter.

„Dominația Rusiei în Marea Neagră a fost acum pusă sub semnul întrebării", a comentat Shapps.

Shapps a făcut aceste observații în timp ce republica un videoclip cu un atac ucrainean asupra unei nave rusești de debarcare într-un port de la Marea Neagră care a avut loc Marți.

Ucraina crede că a reușit să avarieze încă o navă odată cu atacul asupra navei de desant Novocerkassk din portul Feodosia, Crimeea.

Primele imagini din satelit ale portului Feodosia, realizate în după-amiaza zilei de 26 Decembrie, confirmă declarațiile purtătorului de cuvînt al forțelor armate ucrainene, Natalia Humenyuk, potrivit cărora, în urma atacului asupra uriașei nave de debarcare Novocherkassk, o altă navă din apropiere a fost avariată și parțial scufundată, potrivit Radio Europa Liberă.

Există informații contradictorii despre numărul victimelor. Serghei Aksyonov, oficialul impus de Moscova în Crimeea, susține că ar fi vorba despre un mort și doi răniți, în timp ce Departamentul local al Ministerului rus pentru Situații de Urgență a raportat un mort și patru răniți,

Mai mulți marinari ruși ar fi dați dispăruți după atacul ucrainean, potrivit unor surse rusești, citate de Meduza.

Potrivit unor informații neoficiale, o parte din echipajul navei se afla la bord în momentul exploziei. Nu se știe dacă vreunul dintre ofițeri și marinari a reușit să părăsească Novocerkassk înainte ca muniția să explodeze. Echipajul navei este format din 98 de persoane.

Canalul de Telegram Astra, citat de Meduza, a relatat, Miercuri dimineață, că la bordul navei se aflau 77 de marinari: 33 dintre ei ar fi fost dați dispăruți și 19 răniți. Nu există o confirmare oficială a acestor cifre. Rusia de obicei nu oferă date exacte despre pierderile suferite.

Record german în exportul de arme în 2023

Guvernul german a stabilit un nou record pentru exporturile de arme în 2023, potrivit datelor oficiale, autorizînd vînzări în valoare de cel puţin 11,71 miliarde de euro (12,9 miliarde de dolari), în principal datorită asistenţei trimise Ucrainei, relatează DPA, scrie Agerpres.

Recordul anterior a fost de 9,35 miliarde de euro, stabilit în 2021. Comparativ cu 2022, creşterea din acest an a fost de 40%, potrivit datelor Ministerului Economiei furnizate ca răspuns la o întrebare parlamentară şi consultate de DPA.

Mai mult de o treime din exporturile pentru 2023, în valoare totală de 4,15 miliarde de euro, au fost destinate Ucrainei pentru campania de apărare împotriva invadatorilor ruşi, scrie sursa citată.

În primul an de război în Ucraina, pentru această ţară, au fost aprobate livrări de arme germane în valoare de 2,24 miliarde de euro, inclusiv sisteme de apărare aeriană şi artilerie grea. În acest an, tancurile de luptă principale Leopard 2 au fost predate după o ezitare iniţială din partea Guvernului german.

Datele se referă la perioada cuprinsă între 1 Ianuarie şi 12 Decembrie, timp în care Germania a aprobat 6,15 miliarde de euro pentru arme şi 5,57 miliarde de euro pentru alte echipamente militare în întreaga lume.

Aproape 90% au fost direcţionate către state ale UE şi NATO, Ucraina şi ţări care sunt tratate în mod similar cu statele NATO în ceea ce priveşte controlul exporturilor de arme, de exemplu Japonia, Australia şi Coreea de Sud.

Pentru aşa-numitele ţări terţe, cum ar fi Israel, Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită, Guvernul german a dat undă verde vînzării de arme şi alte echipamente de apărare produse în Germania în valoare de 1,18 miliarde de euro.

Această cheltuială generală vine după ce coaliţia de centru-stînga aflată la guvernare în Germania a revenit asupra intenţiei sale de a reduce exporturile de arme.

Schimbarea a fost confirmată de cancelarul Olaf Scholz în Februarie 2022, la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina. Noua politică a însemnat, de asemenea, că Germania a renunţat la o interdicţie autoimpusă privind livrările de arme către un conflict în curs de desfăşurare.

Israelul a primit, în acest an, exporturi de arme în valoare de 323,2 milioane de euro din partea Germaniei, de aproximativ 10 ori mai mult decît în tot anul 2022 (cînd valoarea a fost de 32 de milioane de euro).

Rușii aruncă în luptă cele mai noi obuziere fabricate de Rostec

Rusia va desfăşura, în curînd, cele mai noi obuziere împotriva forţelor ucrainene, în cadrul a ceea ce Moscova numeşte "operaţiune militară specială", a anunţat şeful conglomeratului de apărare de stat Rostec.

Anunțul a fost făcut de şeful conglomeratului de apărare de stat Rostec, în remarci publicate Miercuri şi citate de Reuters, potrivit Agerpres.

Testarea noilor unităţi de artilerie autopropulsate Koaliţia-SV a fost finalizată şi producţia lor în masă a început deja, a declarat, într-un interviu, Serghei Cemezov, şeful Rostec, pentru agenţia de presă de stat RIA. Primul lot pilot va fi livrat pînă la sfîrşitul anului 2023, a precizat el.

La începutul lunii Decembrie, agenţia de presă de stat rusă TASS a raportat desfăşurarea deja a unui obuzier Koaliţia-SV către linia frontului în Ucraina.

Obuzierele, cu o rază de acţiune de pînă la 70 de kilometri, sunt echipate cu un tun modern 2A88 de calibrul 152 mm cu o rată de tragere de peste 10 cartuşe pe minut, precum şi un sistem modern de automatizare a proceselor de îndreptare a pistolului, selectare a ţintei şi navigare, potrivit TASS.  

”Ajutorul UE pentru Ucraina va dăuna economiei europene şi nu va schimba rezultatul războiului”, consideră Kremlinul

Kremlinul a apreciat, Miercuri, că orice nou ajutor al Uniunii Europene pentru Ucraina nu va afecta rezultatul conflictului din această ţară şi că astfel de cheltuieli nu ar face decît să afecteze economia europeană, relatează TASS şi Reuters, potrivit Agerpres.

Financial Times a relatat că UE pregăteşte un plan de rezervă de finanţare pentru Kiev în valoare de pînă la 20 de miliarde de euro. Bruxellesul ar urma să folosească o schemă de finanţare prin datorie pentru a trece de Ungaria, care se opune unui astfel de ajutor pentru Ucraina, permiţînd UE să elibereze rapid fondurile către Kiev, se arată în articol.

Solicitat să comenteze aceste informaţii în conferinţa de presă zilnică, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că mai mulţi bani alocaţi de Occident pentru Ucraina nu vor schimba cursul evenimentelor din această ţară şi că ''operaţiunea militară specială" va continua ''pînă la atingerea obiectivelor care se află în faţa noastră".

"Aceşti bani sunt alocaţi în detrimentul economiilor UE, care trec deja prin vremuri grele. Aceşti bani sunt alocaţi în detrimentul industriei din ţările UE şi în detrimentul viitorului ţărilor UE", a mai comentat Peskov. În opinia sa, SUA şi Europa şi-au dat deja seama că o parte semnificativă din aceste fonduri este jefuită.

"Atît europenii, cît şi americanii înţeleg perfect nivelul de corupţie din Ucraina. Ei îşi dau seama că o parte considerabilă din aceşti bani este furată", a spus Peskov. El a susţinut că "liderii ţărilor care alocă banii ştiu şi ei acest lucru" şi, mai important, "acest lucru devine treptat mai clar şi va deveni şi mai clar pentru contribuabilii din aceste ţări".

"Desigur, înţelegem că Uniunea Europeană se confruntă cu contradicţii destul de serioase în interiorul său în ceea ce priveşte problema continuării alocării banilor. Cu atît mai mult cu cît aceşti bani nu sunt destinaţi creaţiei. Aceşti bani sunt alocaţi pentru a menţine războiul şi pentru a susţine un regim care îi cheltuieşte în scopuri necunoscute şi cu o eficienţă necunoscută", a declarat Peskov.

”Opoziţia faţă de Kremlin este importantă pentru a pregăti perioada post-Putin” 

Opoziţia faţă de actualele politici ale Kremlinului rămîne importantă pentru a pregăti perioada ce va urma după preşedintele Vladimir Putin, a declarat într-un interviu, pentru dpa, Oleg Orlov, apărător pentru drepturile omului şi disident rus.

"Atîta vreme cît el (Vladimir Putin) este la putere, nu cred că cineva poate spera la vreo schimbare", a spus Orlov, 70 de ani.

La ora actuală, Oleg Orlov este judecat pentru discreditarea Armatei ruse şi riscă o pedeapsă pe termen lung într-o colonie penitenciară.

"Însă plecarea lui (Vladimir Putin) va duce în mod sigur la schimbare şi la scindare în rîndurile elitei", a continuat Orlov. "Iar opoziţia, precum şi ceea ce a rămas din societatea civilă vor avea un rol enorm în acel moment, pentru a asigura că schimbările nu sunt doar unele cosmetice", a subliniat disidentul rus.

Orlov a fost copreşedintele Memorial, organizaţie din care, în 2022, a fost unul dintre cei trei laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace. Organizaţia Memorial a fost dizolvată în Rusia

"Cînd se va întîmpla aceasta şi dacă Putin va pleca în timpul cursului firesc al evenimentelor, nu ştim", a adăugat Oleg Orlov.

Procedurile juridice împotriva lui Orlov durează de luni de zile. În Octombrie, el fusese condamnat la plata unei amenzi relativ modeste, însă, în Decembrie, acest verdict a fost revocat şi procesul a reînceput. Procurorii cer acum o pedeapsă aspră cu închisoarea. 

Curtea Supremă din Michigan a respins descalificarea lui Trump la prezidenţiale din cauza atacului de la Capitoliu

Curtea Supremă din Michigan a refuzat, Miercuri, să îl descalifice pe fostul preşedinte american Donald Trump (2017-2021) să candideze, anul viitor, la Casa Albă, pentru rolul său în atacul asupra Capitoliului, din 6 Ianuarie 2021, transmit Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

Hotărîrea din Michigan contrastează cu decizia de săptămîna trecută a Curţii Supreme din Colorado, care l-a descalificat pe Trump pentru alegerile din 2024 în acest stat, în baza aceleiaşi premise juridice.

Reclamanţii, cărora Justiţia din Colorado le-a dat dreptate într-o hotărîre fără precedent, au invocat cel de-al 14-lea amendament al Constituţiei SUA, care interzice persoanelor care au participat la o insurecţie să ocupe funcţii alese. Acest amendament a fost adoptat în 1868, după Războiul Civil din Statele Unite, pentru a împiedica venirea la putere a persoanelor asociate cu sudiştii confederaţi.

Spre deosebire de Colorado, în Michigan, judecătorii au susţinut că acest caz a ridicat o problemă politică care nu ar trebui să fie rezolvată de către sistemul judiciar şi au respins procesul fără a organiza măcar un proces.

Deocamdată, aceste hotărîri nu afectează decît Colorado şi Michigan, deoarece în sistemul federal american fiecare stat – şi nu naţiunea – este responsabil de organizarea scrutinului. Instanţele din Montana au respins, de asemenea, un caz similar.
Staff-ul de campanie al lui Trump a anunţat, după decizia din Colorado, intenţia de a face apel la Curtea Supremă a SUA pentru a se asigura că fostul preşedinte se află pe buletinul de vot în fiecare stat din ţară.

În cazul în care Curtea Supremă va accepta apelul, atunci acestei instanţe îi va aparţine decizia finală cu privire la posibilitatea de a folosi cel de-al 14-lea amendament în cazul lui Trump şi dacă acesta poate sau nu să candideze la Preşedinţie în 2024.

Şase din cei nouă membri ai Înaltei Curţi sunt consideraţi conservatori, trei dintre ei fiind nominalizaţi chiar de Trump în timpul mandatului său.

Polonia a decisă să adere la Parchetul European

Polonia va adera la Parchetul European, decizie ce va facilita, între altele, controlul asupra fondurilor europene acordate ţării, a anunţat prim-ministrul polonez Donald Tusk, informează AFP.

Consiliul de Miniştri a dat undă verde "pentru o notificare urgentă" de aderare, a declarat Tusk, la finalul unei reuniuni a Guvernului său.

Această decizie "ar urma să faciliteze obţinerea de fonduri europene, de o manieră mai rapidă, mai transparentă şi cu respectarea regulilor", a declarat Tusk pentru presă.

Aderarea la Parchetul European s-a numărat printre promisiunile electorale ale forţelor pro-europene din Polonia, înainte de alegerile din Octombrie, în urma cărora Guvernul lor a fost format la mijlocul lui Decembrie.

Precedentul Guvern populist naţionalist al Poloniei respingea aderarea la Parchetul European, estimînd că acesta s-ar putea amesteca în competenţele Justiţiei locale şi limita astfel suveranitatea ţării.

În funcţiune din 2021, Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, cu procurori europeni delegaţi în statele membre, este însărcinat să ancheteze asupra infracţiunilor ce aduc atingere intereselor financiare ale UE (fraudă cu TVA, deturnare de fonduri europene, corupţie, spălare de bani).

Pînă la ora actuală, 22 de ţări au aderat la Parchetul European. În afară de Polonia, alte patru ţări europene – Danemarca, Suedia, Ungaria şi Irlanda – refuzau să adere la această instituţie

Rusia a inculpat şase danezi pentru că sunt mercenari care participă la războiul din Ucraina

Şase danezi au fost inculpaţi de Rusia pentru participarea la războiul dintre Rusia şi Ucraina în calitate de mercenari străini, a anunţat, Miercuri, Ambasada rusă din Danemarca, într-un comunicat, transmite Reuters, scrie Agerpres.

Acuzaţiile au fost formulate în urma unei anchete a autorităţilor ruse privind recrutarea şi participarea unor mercenari străini, iar danezii riscă pînă la 15 ani de închisoare, conform Codului Penal al Federaţiei Ruse, a precizat Ambasada.

În total 20 de danezi au fost înregistraţi pentru participarea la războiul dintre Rusia şi Ucraina, potrivit misiunii diplomatice, care a comunicat și a luat legătura cu Ministerul danez de Externe.