UNRWA afirmă că, zilnic, zece copii îşi pierd un picior sau ambele în Gaza

În Fîşia Gaza, zilnic zece copii, în medie, îşi pierd un picior sau ambele prin amputare, a afirmat şeful Agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA), Philippe Lazzarini, transmite AFP.

”În mare, avem zilnic, în medie, 10 copii care îşi pierd un picior sau pe amîndouă”, a declarat şeful UNRWA, într-o conferinţă de presă la Geneva, precizînd că această cifră nu se referă şi la copiii care îşi pierd un braţ sau o mînă. Lazzarini a menţionat că se bazează pe cifrele UNICEF. ”Zece pe zi, aceasta înseamnă în jur de 2.000 de copii după peste 260 de zile din acest război brutal”, a calculat el. ”Ştim, de asemenea, că, în majoritatea timpului, amputările se petrec în condiţii oribile şi uneori fără nici un fel de anestezie, iar acest lucru li se aplică şi copiilor”, a subliniat el.
Lazzarini a evocat, de asemenea, un raport publicat Luni de ONG-ul Save the Children, care estimează că, de la începutul războiului actual, pînă la 21.000 de copii sunt daţi dispăruţi în Fîşia Gaza, pentru că sunt îngropaţi sub dărîmături, prizonieri, înhumaţi în gropi anonime sau au pierdut legătura cu familia şi apropiaţii. Chiar dacă cifrele sunt greu de colectat şi verificat, cel puţin 17.000 de copii sunt neînsoţiţi şi în jur de 4.000 sunt probabil daţi dispăruţi sub dărîmături, a indicat organizaţia. Potrivit lui Lazzarini, UNRWA mai dispune de fondurile necesare pentru operaţiunile sale pînă la sfîrşitul lunii August, iar pînă la finalul anului mai sunt necesare 140 milioane de dolari.

UNRWA, care joacă un rol crucial în ajutorarea populaţiei din Gaza, şi-a văzut tăiată o parte importantă din finanţări după ce Israelul a acuzat în jur de 12 din cei 13.000 de angajaţi ai agenţiei în enclavă că ar fi participat la atacul Hamas pe teritoriul israelian pe 7 Octombrie. SUA şi Marea Britanie sunt singurele care nu au reluat plăţile. UNRWA a făcut apel şi la donaţii private, prin care s-au strîns pînă acum în jur de 125 milioane de dolari, o sumă excepţională pentru agenţie, a punctat Lazzarini. O anchetă internă a ONU cu privire la angajaţii UNRWA este în desfăşurare cu privire la 14 cazuri.

Rușii au preluat metodele Hamasului

Acțiunile ucrainene din ultima vreme determină măsuri disperate. Din cauza acțiunilor frecvente și extrem de eficiente ale forțelor armate ale Ucrainei în Crimeea ocupată temporar, Rusia recurge la diverse măsuri pentru a-și proteja armamentul, informează defence-ua.com. Pentru ruși, aceasta este o practică obișnuită, care implică amplasarea deliberată de obiecte militare în apropierea zonelor civile pentru a descuraja loviturile ucrainene, informează Centrul Național de Rezistență al Ucrainei.

Partea rusă încalcă sistematic normele dreptului internațional umanitar, care prevăd că "comandamentul militar trebuie să evite amplasarea obiectivelor militare în zonele dens populate sau în vecinătatea acestora". Cu toate acestea, utilizarea populației civile drept acoperire este tipică pentru Rusia. De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, trupele ruse au amplasat echipamente militare în zonele civile din Crimeea. Această practică se extinde la toate teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei, inclusiv amplasarea militarilor lor în școli, spitale și alte facilități publice.

Aproape jumătate dintre români au WC-ul tot în fundul curții

Doar 11,4 milioane de români, adică puțin peste 60%, din populația totală a țării, aveau locuințele conectate la sistemele de canalizare anul trecut, arată noi date publicate de Institutul Național de Statistică, relatează Agerpres. Potrivit INS, acest lucru reprezintă, mai exact, 60,1% din populaţia rezidentă a României, cu 174.369 persoane mai mult decît în anul 2022. De asemenea, populaţia conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare a fost de 11.176.443 persoane, reprezentînd 58,7% din populaţia rezidentă a ţării, cu 114.011 persoane mai mult decît în anul 2022.

Creșterea a avut loc datorită rețelelor de canalizare nou construite, cît și a punerii în funcțiune a unor noi stații de epurare a apelor uzate. Deși cifrele sunt mai mari, statisticile arată însă că aproape jumătate din populația rezidentă a țării încă nu are acces la sistemele de canalizare. Diferența între mediul urban și mediul rural este în continuare una astronomică. În anul 2023, în mediul urban, 9.828.927 persoane erau conectate la canalizare, adică 98,9% din populaţia rezidentă urbană a României. Asta în timp ce, în mediul rural, un număr de doar 1.622.102 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, adică 17,8% din populaţia rezidentă rurală a României.

Oficial, Miercuri, NATO l-a desemnat pe Mark Rutte în postul de secretar general al Alianţei

Cele 32 de state membre ale NATO l-au numit, Miercuri, pe prim-ministrul interimar olandez Mark Rutte în postul de secretar general al Alianţei, pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat oficial difuzat în urma unei reuniuni a Consiliului Atlanticului de Nord, transmit agenţiile internaţionale de presă.

Numirea lui Rutte devenise o formalitate după ce singurul său rival pentru acest post, preşedintele României, Klaus Iohannis, îşi anunţase săptămîna trecută retragerea candidaturii, în lipsa unei susţineri suficiente, notează Reuters. ”Consiliul Atlanticului de Nord a decis numirea prim-ministrului olandez Mark Rutte ca viitorul secretar general al NATO, pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg”, se spune în comunicat. ”Dl Rutte îşi va asuma funcţia de secretar general începînd de la 1 Octombrie, cînd expiră mandatul dlui Stoltenberg, după zece ani în fruntea Alianţei”, adaugă textul convenit de ambasadorii statelor aliate.

Rutte, care va părăsi scena politică din ţara sa după aproape 14 ani ca prim-ministru, este un critic puternic al preşedintelui rus Vladimir Putin şi un aliat ferm al Ucrainei. El va avea în faţă provocarea de a asigura continuarea sprijinului aliaţilor pentru Kiev, în acelaşi timp cu a evita atragerea NATO într-un război direct cu Rusia. Viitorul secretar general va trebui să se confrunte, de asemenea, cu o posibilă revenire a ”NATO-scepticul” Donald Trump la Casa Albă, după alegerile prezidenţiale americane din Noiembrie, adaugă Reuters.

La iniţiativa cehă de furnizare de obuze către Ucraina, Slovacia va contribui cu industria sa de apărare

Preşedintele slovac, Peter Pellegrini, a anunţat, Miercuri, în timpul unei vizite în Republica Cehă, că iniţiativa gestionată de aceasta din urmă pentru achiziţia de obuze destinate Ucrainei va beneficia şi de implicarea industriei militare slovace, deşi Slovacia a sistat ajutorul militar pentru Ucraina şi pledează pentru negocieri de pace cu Rusia, consemnează agenţiile EFE şi TASR.

Iniţiativa gestionată de Republica Cehă urmăreşte achiziţia a circa 500.000 de obuze de calibrul 155 mm şi a aproximativ 300.000 de obuze de calibrul 122 mm care să fie livrate Ucrainei. Circa 15 state membre ale UE şi NATO finanţează această acţiune, iar primul transport de obuze în cadrul iniţiativei a fost expediat Kievului luna aceasta.

Slovacia, cu capacităţile sale de producţie, va contribui semnificativ la succesul iniţiativei gestionate de Republica Cehă, a declarat, la Praga, preşedintele slovac Peter Pellegrini, după o întrevedere cu omologul său ceh Petr Pavel, un fost general care a activat în cadrul NATO şi este în prezent unul dintre politicienii europeni cei mai activi în susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia.

"Slovacia şi-a sporit producţia în fabricile sale, unde muniţia de calibrele solicitate este produsă sau recondiţionată", a precizat Pellegrini, adăugînd că o proporţie semnificativă din muniţiile de artilerie care vor fi furnizate Ucrainei urmează să fie recondiţionate în fabrici din Slovacia.

Noul Guvern naţionalist din Macedonia de Nord este avertizat de către Grecia să nu folosească vechiul nume al ţării

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a avertizat conducerea politică a Macedoniei de Nord, referindu-se, de asemenea, la noul premier naţionalist de dreapta Hristijan Mickoski, să nu folosească vechiul nume de Republica Macedonia, transmite agenţia DPA. Într-un discurs susţinut în faţa Parlamentului de la Atena, Mitsotakis a spus că noul Guvern de la Skopje "nu a început bine", reproşîndu-i acestuia că a încălcat obligaţiile asumate în acordurile internaţionale referitoare la aspiraţiile Macedoniei de Nord de a adera la UE.

În anul 2018, Guvernul de la Skopje, condus atunci de social-democraţi, a acceptat, într-un acord convenit cu Grecia, să adauge numelui Macedonia indicaţia geografică "de Nord", pentru a o distinge de provincia greacă Macedonia. Acel acord a pus capăt unei vechi dispute cu Grecia, care din acest motiv s-a opus pînă atunci aderării vecinului său din Nord la NATO şi, de asemenea, i-a blocat lansarea negocierilor de aderare la UE.

Partidul naţionalist VMRO-DPMNE a cîştigat, în luna Mai, alegerile legislative şi a format acum o coaliţie care pune capăt celor şapte ani de guvernare social-democrată, ceea ce preocupă Grecia. Dar chiar şi înaintea formării acestei coaliţii vechiul nume al ţării a fost pronunţat de mai multe ori de politicieni de rang înalt de la Skopje, cum a fost cazul noii preşedinte Gordana Siljanovska-Davkova, care, în jurămîntul de învestire, în luna Mai, a menţionat funcţia de preşedintă a "Macedoniei". În textul oficial cu depunerea jurămîntului, pe care, în mod normal, ea ar fi trebuit să-l repete, era totuşi menţionat numele oficial al ţării, Macedonia de Nord.

Decizia noii preşedinte Nord-macedonene, care a candidat în alegeri din partea formaţiunii naţionaliste de dreapta VMRO-DPMNE, de a nu pronunţa numele constituţional al ţării a provocat o reacţie virulentă din partea Guvernului grec, iar ambasadoarea Greciei la Skopje a părăsit ceremonia, în semn de protest.

UE a ajuns la un acord de principiu în privința noilor sancţiuni pentru Belarus

Uniunea Europeană a ajuns la un acord de principiu asupra unui nou pachet de sancţiuni la adresa Belarusului, cu scopul de a consolida restricţiile impuse Rusiei pentru războiul său împotriva Ucrainei şi pentru a o împiedica să le eludeze, informează EFE, potrivit Agerpres. Preşedinţia belgiană a Consiliului UE a informat că s-a ajuns la acest acord de principiu în cadrul reuniunii de Miercuri a Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai Guvernelor statelor membre pe lîngă Uniunea Europeană.
Acest pachet, care era blocat din Ianuarie 2023, "va consolida măsurile noastre ca răspuns la invazia rusă în Ucraina, inclusiv lupta împotriva eludării sancţiunilor", a informat Preşedinţia belgiană pe reţeaua de socializare X "Cu acest pachet, tocmai am închis cea mai mare lacună în regimul nostru de sancţiuni", a declarat un purtător de cuvînt al Preşedinţiei belgiene, referindu-se la faptul că Rusia şi Belarus au o uniune vamală.

Luni, UE a aprobat oficial al 14-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei în Februarie 2022. Acesta a inclus primele măsuri restrictive europene împotriva gazului natural lichefiat (GNL) rusesc, precum şi împotriva principalei companii maritime ruse pentru contribuţia sa la eforturile de război, dar şi acţiuni de prevenire a eludării măsurilor deja impuse.

Surse comunitare au afirmat că, în ultimele luni, "a devenit foarte clar că sancţiunile sunt în mare măsură evitate prin Belarus" şi au remarcat faptul că, în pofida adoptării celui de-al 14-le pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, fără a ţinti Belarusul continua să existe "o uşă din dos ce trebuia închisă". Din acest motiv, în ultimele zile Comisia Europeană şi Preşedinţia belgiană au lucrat intens la o nouă rundă de măsuri restrictive împotriva Belarusului, care să fie aliniată cu sancţiunile deja aprobate împotriva Rusiei. 

Străinii care îşi manifestă aprobarea faţă de actele de terorism vor fi expulzați prin proceduri simplificate din Germania

Guvernul german a avizat un proiect de lege care facilitează expulzarea străinilor ce aprobă terorismul, inclusiv pe reţelele de socializare, fenomen în plină expansiune după atacul Hamas asupra Israelului, transmite AFP, consemnează Agerpres. Potrivit acestui text, care modifică legea dreptului de şedere, aprobarea sau promovarea unui singur act terorist va fi suficientă în viitor pentru a îndeplini condiţiile expulzării, în timp ce în prezent este necesară exprimarea expresă a declaraţiilor de susţinere asupra mai multor fapte.

"De acum înainte, un singur comentariu care glorifică şi aprobă o crimă de terorism pe reţelele de socializare poate constitui un motiv serios de expulzare", explică Ministerul de Interne. "Este o mare realizare şi o putere pentru ţara noastră că oamenii persecutaţi pot găsi protecţie în Germania, dar cei care încalcă ordinea de bază liberală aplaudînd terorismul, celebrînd crime oribile, îşi pierd dreptul de a rămîne", a declarat vicecancelarul Robert Habeck într-un comunicat.

Aceste glorificări pe internet alimentează un climat de violenţă de natură să incite extremiştii sau persoane potenţial periculoase la comiterea de acte teroriste, subliniază Guvernul în acest text care trebuie totuşi aprobat şi de către deputaţi. "Agitatorii islamişti, care trăiesc mental încă în epoca de piatră, nu au ce căuta în ţara noastră", a adăugat, Miercuri, ministrul de Interne Nancy Faeser, în ziarele grupului media Funke.

Moscova avertizează că alegerea lui Rutte la conducerea NATO nu va schimba politica "alianţei inamice"

Kremlinul a declarat că alegerea prim-ministrului în exerciţiu al Ţărilor de Jos, Mark Rutte, în funcţia de secretar general al NATO nu va atrage după sine schimbări în politica Alianţei Nord-Atlantice, care urmăreşte să "reprime în mod strategic" Rusia, informează EFE. "Este puţin probabil ca această alegere să poată schimba ceva în linia generală a NATO şi a membrilor Alianţei Atlantice...", a spus purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică.

El a denunţat faptul că, sub conducerea Statelor Unite, NATO, în ansamblu, şi membrii săi, individual, urmăresc obiectivul "reprimării strategice" a Federaţiei Ruse.

"În acest moment este o alianţă inamică pentru noi", a subliniat Peskov.

Consiliul Atlanticului de Nord, principalul organism decizional al NATO, a decis să îl numească pe Mark Rutte în funcţia de secretar general al organizaţiei. Olandezul îi succede norvegianului Jens Stoltenberg, care a ocupat această funcţie timp de zece ani.

Kremlinul ia în calcul un răspuns militar la atacul ucrainean soldat cu victime pe o plajă din Crimeea 

Moscova nu exclude un răspuns militar la un atac cu rachete al Ucrainei care a lovit o plajă din Crimeea cu rachete ATACMS furnizate de SUA, a declarat, Miercuri, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, citat de Reuters, însă responsabili ucraineni au declarat că au fost vizate doar ţinte militare în cursul acestui atac, iar fragmentele căzute pe plajă sunt o consecinţă a activităţii sistemului antiaerian rus.

Rusia a atribuit Duminică SUA responsabilitatea pentru atacul ucrainean asupra peninsulei Crimeea, anexată de Moscova, soldat cu patru morţi, inclusiv doi copii, şi alţi 151 de răniţi, ameninţînd Washingtonul cu represalii, întrucît rachetele le-au fost furnizate ucrainenilor de către Statele Unite, potrivit AFP. Conform Armatei ruse, cinci rachete ATACMS au fost lansate de forţele ucrainene Duminică, iar patru au fost distruse în zbor în apropierea oraşului-port Sevastopol, baza flotei ruse din Marea Neagră. Guvernatorul local a indicat că fragmente ale proiectilelor interceptate au căzut "pe zonele de coastă".

Luni, diplomaţia rusă a convocat-o pe ambasadoarea SUA la Moscova, Lynne Tracy, pentru a-i transmite avertismentul că Rusia prevede "măsuri de retorsiune", întrucît consideră că "SUA au devenit parte a conflictului" în Ucraina.

Pentru Ucraina, obiectivele militare din Crimeea şi de pe teritoriul Rusiei sunt ţinte legitime, mai ales într-un moment în care forţele ucrainene, care suferă de un deficit de personal şi de arme, se confruntă cu o presiune sporită din partea Armatei ruse pe front. "Crimeea este o vastă tabără militară rusă şi un depozit cu sute de ţinte militare directe", a explicat un consilier al Preşedinţiei ucrainene, Mihailo Podoliak.