Kamala Harris și Donald Trump –  ”procuroarea împotriva inculpatului”

Democraţii au o strategie de atac gata pregătită, care arată ca titlul unui film, pentru a lansa campania Kamalei Harris, care este pe cale să se confrunte cu Donald Trump la alegerile prezidenţiale din Noiembrie: "procuroarea împotriva inculpatului", comentează AFP. Hillary Clinton a fost una dintre primele care au făcut comparaţia. "O cunosc pe Kamala Harris de mult timp. Această procuroare strălucită va şti ce argumente să aducă împotriva lui Donald Trump, care a fost condamnat penal", a postat pe X fosta Primă Doamnă şi secretar de stat democrat.

"Înainte de a fi aleasă vicepreşedinte, înainte de a fi aleasă senator al Statelor Unite, am fost aleasă procuroare generală a Californiei", a spus Kamala Harris. "Înainte de asta, am fost procuroare în instanţă", a adăugat democrata în vîrstă de 59 de ani. "În aceste roluri, am atacat tot felul de agresori", a subliniat ea, precizînd: "Prădători care au abuzat femei. Fraudatori care au fraudat consumatorii. Trişori care au încălcat regulile în favoarea lor". "Prin urmare, credeţi-mă cînd spun că văd ce fel de tip este Donald Trump", a spus candidata. Ea a invocat condamnarea lui Trump la plata unor daune de 88 de milioane de dolari pentru agresiune sexuală în anii 1990, un "viol" în cuvintele judecătorului, asupra scriitoarei E. Jean Carroll, şi apoi pentru defăimarea acesteia.

În ceea ce priveşte defuncta Universitate Trump, "am atacat una dintre cele mai mari instituţii de învăţămînt superior cu scop lucrativ din ţară şi am scos-o din acţiune", a spus Harris. Donald Trump a ajuns la o înţelegere extrajudiciară cu studenţii fraudaţi de Universitatea Trump şi a fost de acord să le plătească despăgubiri de 25 de milioane de dolari. Ambele cazuri au fost civile. Donald Trump este primul fost preşedinte al Statelor Unite care a fost condamnat penal, în luna Mai, pentru falsificarea de documente contabile pentru a ascunde plăţile către starul de filme porno Stormy Daniels. El urmează să îşi afle sentinţa pe 18 Septembrie, cu mai puţin de două luni înainte de scrutinul de la 5 Noiembrie, și ar putea fi chiar încarcerat. Trump ar fi trebuit să fie judecat şi pentru presupusa încercare de a răsturna rezultatul alegerilor din 2020, cîştigate de Joe Biden, dar este foarte puţin probabil ca el să fie judecat pînă în Noiembrie. El este, de asemenea, acuzat că a compromis securitatea naţională prin păstrarea de documente secrete în casa sa, dar judecătorul, pe care el l-a numit, a anulat acuzaţiile. Procurorul special a contestat această decizie.

Pentru tabăra democrată, faptul de a o avea pe Kamala Harris în frunte ar trebui să permită recentrarea dezbaterii asupra problemelor juridice ale lui Donald Trump şi renunţarea la discuţiile despre vîrsta lui Joe Biden. 

Tînărul care a vrut să-l ucidă pe Trump se documentase despre asasinarea lui Kennedy

Tînărul care a încercat, în ziua de 13 Iulie, să îl ucidă pe candidatul republican la Preşedinţia SUA, Donald Trump, căutase recent pe internet informaţii despre asasinarea preşedintelui american John F. Kennedy, a dezvăluit directorul FBI (Biroul Federal de Investigaţii) Christopher Wray, citat de Reuters. Analiza laptopului lui Thomas Crooks, bărbatul în vîrstă de 20 de ani care a tras asupra lui Trump, a stabilit că el încercase să afle pe Google "cît de departe se afla Oswald de Kennedy". Căutarea a avut loc în 6 Iulie, chiar în ziua în care Crooks se înregistrase ca participant la mitingul electoral din Butler, în statul Pennsylvania, unde a comis ulterior atentatul, a precizat Wray în faţa Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA.

Harvey Lee Oswald este cel care l-a asasinat pe Kennedy în 22 Noiembrie 1963, la Dallas, în statul Texas. Spre deosebire de Oswald, care a reuşit pe moment să scape după atentat, Crooks a fost doborît de Secret Service, instituţia care asigură protecţia demnitarilor americani, după ce apucase să tragă opt focuri de armă. Crooks a folosit o puşcă automată AR-15 cu pat rabatabil, ceea ce, potrivit lui Wren, a contribuit la faptul că nu a fost observat înainte de a-i răni pe Trump şi pe doi participanţi la miting şi de a-l împuşca mortal pe altul.

Directorul FBI le-a mai declarat parlamentarilor că Crooks a pilotat o dronă la circa 180 de metri de scena de pe care urma să vorbească Trump la miting şi a transmis în direct imagini timp de circa 11 minute, cu aproximativ două ore înainte de eveniment. În automobilul şi locuinţa lui Crooks au fost găsite dispozitive explozive rudimentare, proiectate pentru detonarea de la distanţă. El avea un transmiţător în momentul în care a tras asupra lui Trump, dar FBI consideră că nu ar fi reuşit să detoneze dispozitivele.

Condiția Poloniei pentru aderarea Ucrainei la UE: Soluţionarea diferendului istoric asupra masacrului de la Volînia

Vicepremierul polonez Wladislaw Kosiniak-Kamysz a declarat că Ucraina nu va putea fi primită în Uniunea Europeană atît timp cît Varşovia şi Kievul nu soluţionează diferendul lor istoric legat de masacrul de la Volînia comis de naţionaliştii ucraineni în Al Doilea Război Mondial, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
Vicepremierul, care este, de asemenea, ministru al Apărării în Guvernul premierului Donald Tusk, a subliniat la postul PolSat că "nu vor exista frontiere deschise şi nici schimburi comerciale la nivelul actual cu Ucraina dacă nu este soluţionată chestiunea Volîniei". "Daţi-mi voie să o spun clar: Ucraina nu se va alătura UE dacă nu este soluţionată chestiunea Volîniei", a insistat el, fără a preciza cum. Deşi Polonia "doreşte ca Ucraina să se dezvolte, nu poate lăsa netratată o rană care nu s-a cicatrizat", a mai spus Kosiniak-Kamysz, care a calificat masacrul de la Volînia drept "genocid".
"Masacrul de la Volînia", cum este cunoscut în Polonia, se referă la execuţia a aproximativ 120.000 de civili polonezi între anii 1943 şi 1945 în regiunea istorică Galiţia (în prezent parte a Ucrainei) de către naţionaliştii ucraineni conduşi de Stepan Bandera, considerat erou naţional în Ucraina şi criminal de război în Polonia. Cele două ţări au interpretări diferite asupra acestui episod istoric ce încă le afectează relaţiile bilaterale, în ciuda alianţei lor actuale în războiul cu Rusia în care Varşovia s-a evidenţiat ca un susţinător militar ferm al Kievului.

Recent, pe data de 11 Iulie, declarată în Polonia zi naţională în memoria victimelor de la Volînia, a fost inaugurat în localitatea Domostawa, din Sudul Poloniei, un monument ce ilustrează copii polonezi traşi în ţeapă de un trident, simbol naţional al Ucrainei, alături de numele localităţilor unde a fost comis masacrul. În aceeaşi zi, preşedintele polonez, Andrzej Duda, a dispus proiectarea numelui Volînia pe faţada palatului său prezidenţial şi a dat publicităţii un mesaj în care afirmă că "viitorul trebuie construit pe adevăr". "Polonezii vor cere mereu o comemorare demnă (...) şi să fie realizate exhumările necesare", se arată în acelaşi mesaj.

Guvernele de la Kiev şi Varşovia au ajuns, în 2022, la un acord ce permitea Poloniei să reia exhumările din gropile comune din Vestul Ucrainei, dar iniţiativa nu a mai fost implementată în contextul războiului declanşat prin invazia rusă. 

În urma exploziei unei maşini-capcană la Moscova, Turcia a anunțat arestarea unui suspect la Bodrum

Turcia a anunţat, Miercuri, arestarea unei persoane suspectate de implicare în explozia unei maşini-capcană la Moscova, incident soldat cu doi răniţi şi considerat ''în mod special important'' de autorităţile ruse, care însă nu au comunicat numele victimelor sau mobilul atentatului, transmite AFP, scrie Agerpres.

''Autorul terorist al unui atac cu bombă în Rusia a fost arestat la Bodrum'', a scris pe X ministrul turc de Interne, Ali Yerlikava. Acesta a difuzat un video cu arestarea unui bărbat la bordul unui automobil alb de către agenţi înarmaţi şi îmbrăcaţi în civil. Potrivit lui, autorităţile ruse au informat Turcia, în cursul dimineţii, că ''un individ numit Evgheni Serebriakov, de naţionalitate rusă, autor al unui atentat terorist cu maşină-capcană la Moscova'' sosise în oraşul din Sud-Vestul Turciei.

Cu puţin timp înainte, şeful serviciilor de securitate ruse (FSB), Aleksandr Bortnikov, a indicat în presa rusă că un suspect părăsise Rusia cu destinaţia Turcia şi că Moscova cooperează cu Ankara în acest caz. Ministerul de Interne rus a anunţat că două persoane au fost rănite Miercuri dimineaţă în explozia unei maşini în Nordul Moscovei. Potrivit Ministerului citat, explozia a fost cauzată de detonarea unui obiect neidentificat.
Agenţia de presă TASS a relatat că un automobil Toyota Land Cruiser a explodat la scurt timp după ce un ofiţer şi soţia sa s-au urcat în maşină. Picioarele bărbatului au fost spulberate, potrivit TASS. Alte cinci maşini au fost avariate de explozie, a transmis agenţia oficială de presă rusă. Cotidianul economic rus Kommersant a relatat, citînd surse anonime, că bărbatul rănit în explozie este ofiţer GRU, serviciul de informaţii al Armatei ruse. 

Statele membre ale UE au decis să vireze Ucrainei 4,2 miliarde euro pentru reconstrucția țării

Ambasadorii statelor membre pe lîngă Uniunea Europeană (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi, COREPER) au convenit, Miercuri, alocarea a 4,2 miliarde de euro pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei, ţară invadată de Rusia în Februarie 2022, informează DPA. Decizia a fost anunţată pe platforma X de Guvernul Ungariei, ţară care asigură în prezent Preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Banii vor fi îndreptaţi spre scopuri civile, precum reconstruirea infrastructurii, şi provin dintr-un program UE de sprijin multianual propus iniţial de Comisia Europeană, care a recomandat alocarea fondurilor cu puţin timp înaintea deciziei COREPER. Întrucît decizia a fost luată la nivel diplomatic, în principiu încă este nevoie de aprobarea la nivel politic din partea miniştrilor. Programul UE de sprijin prevede un ajutor financiar de 50 de miliarde euro eşalonat pe patru ani. Aproximativ 33 de miliarde de euro din acest program vor fi credite, iar restul vor fi granturi, fonduri ce nu trebuie să fie rambursate. În afară de reconstrucţia infrastructurii (linii de înaltă tensiune, şosele, poduri), banii vor contribui şi la menţinerea plăţii salariilor şi pensiilor, la funcţionarea spitalelor şi şcolilor şi la cazarea persoanelor strămutate din cauza războiului.

Rheinmetall din Germania urmează să construiască o fabrică de muniţii în Ucraina

Producătorul german de armament Rheinmetall a confirmat că va construi o fabrică de muniţii în Ucraina, în urma unei comenzi primite din partea Guvernului de la Kiev, relatează agenţiile DPA şi EFE, citate de Agerpres. Proiectul a fost anunţat iniţial în Februarie şi va avea o valoare de sute de milioane de euro.

Producţia de muniţii va începe în această fabrică în aproximativ doi ani. Vor fi produse acolo în special obuze de calibrul 155 mm, cele mai solicitate în războiul aflat în desfăşurare între Ucraina şi Rusia şi din care aliaţii occidentali ai Ucrainei nu reuşesc să furnizeze volumele de care Armata ucraineană are nevoie în prezent. Este avută în vedere producerea şi altor tipuri de muniţii la viitoarea fabrică Rheinmetall din Ucraina. Producătorul german nu a precizat volumul producţiei de obuze la această fabrică, menţionînd doar că va fi un număr anual de obuze cu "şase cifre".

Fabrica de muniţii va funcţiona ca o societate mixtă pe care Rheinmetall o va înfiinţa împreună cu companie ucraineană din sectorul apărării. Rheinmetall este cel mai mare producător german din acest sector şi unul dintre principalii furnizori de arme şi muniţii cuprinse în ajutorul militar occidental oferit Ucrainei în războiul cu Rusia. Armata germană a plasat luna trecută o comandă record de peste 8,5 miliarde de euro către grupul Rheinmetall pentru achiziţia de muniţii pentru artilerie, în vederea reconstituirii stocurilor proprii diminuate de ajutorul furnizat Kievului. Pentru a face faţă cererii în creştere, nu doar din partea Germaniei, Rheinmetall şi-a planificat să producă anul viitor pînă la 700.000 de obuze de artilerie, faţă de 400.000-500.000 anul acesta. Înaintea războiului din Ucraina, această companie fabrica doar aproximativ 70.000 de obuze pe an.

Polonia a fost avertizată de Consiliul Europei din cauza expulzării migranţilor de la frontiera cu Belarusul

Consiliul Europei a avertizat Polonia în legătură cu respingerea fără proceduri a migranţilor care încearcă să treacă frontiera din Belarus, informează AFP. Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului, Michael O'Flaherty, a publicat Miercuri, într-un comunicat, o scrisoare trimisă în 17 Iulie premierului polonez Donald Tusk, în care îi comunica acestuia că este "îngrijorat de informaţiile despre continuarea practicii de returnare sumară a persoanelor la frontiera dintre Polonia şi Belarus, în contradicţie cu obligaţiile Poloniei conform legislaţiei internaţionale" privind drepturile omului.

Tusk a acuzat, în Mai, Rusia că organizează şi coordonează traficul de migranţi din Africa prin Belarus.

O'Flaherty i-a scris şi preşedintei Senatului polonez, Malgorzata Kidawa-Blonska, criticînd un proiect de lege care "propune exonerarea de răspunderea penală a anumitor agenţi ai statului desfăşuraţi în zonele de frontieră, care în anumite condiţii şi situaţii de urgenţă utilizează forţa directă sau armamentul cu încălcarea regulilor aplicabile". Comisarul le cere senatorilor polonezi să nu adopte proiectul de lege în forma adoptată în 12 Iulie de deputaţii din Camera inferioară a Parlamentului de la Varşovia.
Polonia a încercat să facă faţă presiunii migratorii construind în 2022 un zid din oţel la frontiera cu Belarusul, unde a desfăşurat mii de militari. Măsuri similare au fost luate şi la frontiera cu enclava rusă Kaliningrad. Tusk a anunţat recent întărirea dispozitivului respectiv în cadrul unui proiect în valoare de 2,3 miliarde de euro. Grănicerii polonezi afirmă că de la începutul anului au încercat să treacă frontiera, dinspre Belarus, peste 17.000 de migranţi. În Iunie, unul dintre aceştia, rămas neidentificat, l-a înjunghiat mortal pe un soldat polonez prin grilajul de la frontieră.

Conform Ministerului de Interne de la Varşovia, soldaţii polonezi au tras peste 700 de focuri de avertisment pentru a-i descuraja pe migranţi, în Mai. În Noiembrie anul trecut, un soldat a rănit cu un foc de armă un migrant sirian. Mai multe organizaţii umanitare acuză Polonia că practică în continuare returnarea ilegală a migranţilor, menţionează AFP. Consiliul Europei, din care fac parte 46 de state, are rolul de a promova aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

În raportul său anual privind statul de drept în UE, Comisia Europeană critică din nou Ungaria

Ungaria continuă să încalce masiv principiile statului de drept şi trebuie să-şi îmbunătăţească sistemul judiciar şi să-şi crească eficienţa combaterii corupţiei şi independenţa presei, a avertizat Comisia Europeană în raportul său anual privind statul de drept în cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, relatează AFP şi DPA. ''Ungaria este o adevărată problemă sistemică pentru Comisie în materie de stat de drept'', a afirmat comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, într-o conferinţă de presă.

Referitor la funcţionarea Justiţiei, ''influenţa politică asupra Parchetului continuă, cu riscul de ingerinţe în afacerile individuale'', notează raportul. ''Libertatea de exprimare a judecătorilor rămîne sub presiune şi campaniile de defăimare la adresa lor continuă în media. Absenţa de rezultate solide în anchetele pentru corupţie referitoare la înalţi responsabili şi la anturajul lor rămîne o îngrijorare serioasă'', mai arată raportul Comisiei Europene. Printre altele, ''ameninţările grele asupra pluralismului media rămîn fără răspuns'', deplînge executivul UE. ''Nici o măsură nu a fost adoptată sau nu este prevăzută pentru a garanta independenţa autorităţii de reglementare a media şi pentru a asigura independenţa editorială şi financiară a media care reprezintă un serviciu public'', subliniază raportul.

Comisia Europeană a suspendat alocarea unor fonduri UE pentru Budapesta întrucît aceasta a încălcat standardele europene privind statul de drept. În prezent, peste 20 de miliarde euro destinate Ungariei sunt îngheţate de Uniunea Europeană în cadrul diverselor proceduri, a amintit comisarul european Didier Reynders.

După interzicerea unui centru islamic din Hamburg, Ministerul de Externe iranian l-a convocat pe ambasadorul german

Iranul l-a convocat Miercuri pe ambasadorul german, după ce Germania a interzis o asociaţie islamică stabilită în oraşul Hamburg şi care este acuzată de sprijin pentru mişcarea libaneză pro-iraniană Hezbollah şi de propagandă pentru o ideologie antidemocratică, transmite AFP. Respectiva asociaţie, care deţine o importantă moschee şiită, a fost interzisă prin decizia de Miercuri pe întreg teritoriul german.

"În urma acţiunii Poliţiei germane, care a închis un anumit număr de centre islamice, ambasadorul german a fost chemat astăzi la Ministerul Afacerilor Externe" la Teheran, a anunţat diplomaţia iraniană într-un comunicat.

Centrul Islamic din Hamburg (IZH), creat de imigranţi iranieni în anul 1953, administrează în acest oraş din Nordul Germaniei în special moscheea Imam Ali, cunoscută şi sub numele de Moscheea Albastră. Ministerul iranian a declarat că a "protestat energic" pe lîngă diplomatul german faţă de "acţiunea ostilă" şi "contrară principiilor fundamentale ale drepturilor omului". Moscheea Imam Ali din Hamburg este un loc emblematic pentru islamul şiit în Europa, dar apelurile s-au înmulţit în ultimii ani pentru ca autorităţile să o închidă din cauza presupuselor sale legături cu Iranul. 

Marea Britanie și Germania au semnat o declaraţie comună în domeniul apărării

Germania şi Regatul Unit au semnat, Miercuri, o declaraţie comună în domeniul apărării, în care se angajează să lucreze împreună pentru a consolida industria apărării, a întări securitatea europeană şi a susţine Ucraina în faţa forţelor ruse invadatoare, transmite Reuters. Declaraţia a fost semnată la Berlin de ministrul Apărării german Boris Pistorius şi de noul său omolog britanic John Healey.

Vizita lui Healey la Berlin face parte dintr-un turneu care mai include Franţa, Polonia şi Estonia. Noul Executiv de la Londra a promis să dezvolte relaţiile în domeniul apărării cu ţările aliate din Uniunea Europeană. ''Aceste vizite trimit un mesaj clar - acela că securitatea europeană va fi principala prioritate a acestui Guvern în domeniul politicii externe şi apărării'', a afirmat John Healey.

''Noua noastră declaraţie privind apărarea între Regatul Unit şi Germania va lansa o nouă relaţie, profundă, în domeniul apărării, construită pe valorile comune ale naţiunilor noastre'', a adăugat ministrul britanic.

Ministerul Apărării britanic a declarat că cele două ţări vor conlucra pentru a combate provocările de securitate, cum sunt cele din spaţiul cibernetic.

Noul premier britanic, Keir Starmer, a anunţat că vrea ca Londra să-şi dezvolte cooperarea cu aliaţii europeni în domeniul apărării şi al securităţii pentru a sprijini mai bine Ucraina, un mesaj pe care l-a reiterat la summitul de săptămîna trecută al Comunităţii Politice Europene.