Autoritățile ungare au anihilat Ungaria Scită pe care o acuză că intenționa să dea o lovitură de stat

Opt persoane, acuzate de faptul că voiau să preia controlul asupra Ungariei, au fost dezarmate de către Poliţia şi Armata ungare, scrie Biroul Naţional ungar de Investigaţii al Poliţiei Antirevoltă (KR NNI) pe site, care anunţă că a destructurat această organizaţie.

În Noiembrie, o înregistrare video a fost postată pe portaluri de partajare video, în care membri ai unei întreprinderi anunţau înfiinţarea Ungariei Scite şi începerea înarmării unei armate libere.

Ei anunţau arestarea unor foşti şi actuali membri ai Guvernului, dezarmarea Poliţiei ungare şi o redesfăşurare a Armatei, în cazul în care aceasta ar opune rezistenţă.

Cazul a fost instrumentat de către Departamentul împotriva infracţiunilor violente al NNI, în urma unor acuzaţii de schimbare violentă a schimbării ordinii constituţionale.

Biroul anunţă că a reuşit să identifice membrii organizaţiei şi că i-a arestat Marţi dimineaţa.

Raidurile au fost coordonate de Centru de combaterea terorismului (TEK), deoarece membrii organizaţiei erau consideraţi înarmaţi cu arme de foc.

Au avut loc descinderi în mai multe locuri, în comitatele Veszprém, Pest, Zala, Bács-Kiskun şi Budapesta, iar aproximativ 150 de poliţişti au procedat simultan la arestări şi percheziţii în zece localităţi, potrivit aceleiaşi surse.

În total, 11 persoane au fost reţinute, dintre care opt – şapte bărbaţi şi o femeie – au fost interogaţi ca suspecţi.

Trei bărbaţi, în vîrstă de 53, 68 şi 88 de ani, din Murakeresztúr, Veszprém şi, respectiv, Vác au fost arestaţi.

Anchetatorii au confiscat, în mai multe locuri, arme de mînă, muniţie, puşti de asalt de tip Kalaşnikov, arme cu gaze şi de alarmă, gloanţe de cauciuc şi arme cu aer comprimat, potrivit aceleiași surse.

Între alte obiecte confiscate, Poliţia Antirevoltă citează diverse documente care neagă existenţa statului ungar şi legate de organizaţia Ungaria Scită.

Poliţia a găsit, de asemenea, documente trimise de organizaţie membrilor săi – cărţi de identitate, certificate de înregistrare şi documente de imunitate diplomatică.

Forţele de ordine au confiscat material informatic şi date electronice ale membrilor organizaţiei, în vederea obţinerii altor elemente de probă.

Viaceslav Volodin acuză Ucraina că a doborît avionul cu prizonieri ucraineni la bord

Preşedintele Dumei de Stat ruse (Camera inferioară a Parlamentului), Viaceslav Volodin, a acuzat, Miercuri, Kievul că a doborît avionul care s-a prăbuşit în regiunea rusă Belgorod, cu 65 de prizonieri ucraineni la bord, relatează AFP.

"Şi-au ucis în aer propriii soldaţi. Mamele lor, copiii lor îi aşteptau", a declarat Volodin în Parlament.

"Ne-au doborît piloţii care efectuau o misiune umanitară (...) cu rachete americane şi germane", le-a spus Volodin deputaţilor ruşi.

Un alt deputat, preşedintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, a formulat şi el aceste acuzaţii.

"Liderii ucraineni erau la curent cu acest schimb de prizonieri şi au fost informaţi despre modul în care vor fi aduşi prizonierii", a declarat Andrei Kartapolov, citat de presa rusă.

"Însă avionul Il-76 a fost doborît de trei rachete dintr-un sistem de rachete sol-aer Patriot sau IRIS-T, fabricat în Germania, experţii vor lămuri lucrurile", a mai spus el.

Viaceslav Volodin le-a cerut imediat colegilor săi deputaţi să voteze o rezoluţie adresată Statelor Unite şi Germaniei, în condiţiile în care aceste ţări au furnizat sisteme de rachete sol-aer Ucrainei.

În Iulie 2022, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea unei închisori cu prizonieri ucraineni din Olenivka, un sat din Estul Ucrainei ocupat de Rusia.

Regiunea rusă Belgorod este vizată cu regularitate de rachete şi drone ucrainene din cauza poziţiei sale în apropiere de graniţă. Rusia bombardează fără oprire Ucraina după invazia lansată în Februarie 2022.

Premierul Ungariei i-a garantat lui Stoltenberg sprijinul său pentru aderarea Suediei la NATO

Premierul Ungariei, Viktor Orban, şi-a reafirmat, Miercuri, ”sprijinul” pentru aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică, într-o convorbire telefonică purtată cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la o zi după votul Turciei şi invitaţia Budapestei făcută premierului suedez, informează AFP.

"I-am reiterat sprijinul Guvernului ungar pentru cererea Suediei", a declarat Orban, pe X (fostul Twitter), adăugînd că "va continua să facă apel la Parlament pentru a finaliza ratificarea cît mai curînd posibil".

"O bună discuţie telefonică cu Viktor Orban", a comentat, la rîndul său, secretarul general al NATO, salutînd "sprijinul clar" al responsabilului ungar. "Aşteptăm cu nerăbdare ratificarea de îndată ce Parlamentul îşi va relua activitatea", a afirmat Stoltenberg.
Deputaţii urmează să se reunească din nou la mijlocul lunii Februarie. Dar problema nu se află pe ordinea de zi în acest stadiu.

Parlamentul turc a ratificat, Marţi, intrarea Suediei în Alianţa Nord-Atlantică, marcînd astfel sfîrşitul a 20 de luni de negocieri. Astfel, Ungaria rămîne singura ţară care nu a ratificat aderarea Suediei la NATO.

Budapesta, care şi-a dat sprijinul de principiu, dar care trenează de luni de zile ratificarea, cere Stockholmului sa înceteze politica de "denigrare" la adresa Guvernului ungar, acuzat de derivă autoritaristă, potrivit AFP.

"În cadrul summitului de la Madrid de anul trecut, Ungaria a acordat Suediei statutul de invitat", în vederea unei aderări la NATO, fără nici o rezervă.

Comisia Europeană susţine proiecte de mobilitate militară în valoare de 807 milioane de euro

Comisia Europeană va finanţa 38 de proiecte suplimentare în favoarea mobilităţii militare în scopul sprijinirii transportului de trupe şi echipamente de-a lungul reţelei transeuropene de transport (TEN-T), scrie trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu.
Dotate cu un buget de 807 milioane de euro, aceste proiecte vor permite modernizarea infrastructurilor de transport esenţiale în Uniunea Europeană pentru ca ele să permită o dublă utilizare, atît pentru transporturi civile, cît şi pentru cele militare. Este vorba despre al treilea şi ultimul apel la propuneri în favoarea mobilităţii militare în cadrul Mecanismului de interconectare în Europa ”Transporturi” (MIE Transporturi) pentru perioada 2021-2027.

În total, Executivul UE susţine 95 de proiecte de mobilitate militară în valoare de 1,74 miliarde de euro în 21 de state membre ale Uniunii Europene.

Conform Planului de acţiune privind mobilitatea militară 2.0, proiectele vor ajuta statele membre şi partenere să dezvolte o reţea de mobilitate militară bine conectată şi sigură.

Pot fi amintite, de exemplu, construirea şi modernizarea infrastructurilor feroviare în Danemarca, Germania, Franţa, Italia, Letonia, Ungaria, Olanda, Polonia, Finlanda şi Suedia. Aceste proiecte vor ameliora infrastructurile cu dublă utilizare în porturile maritime din Belgia şi Suedia, în aeroporturile din Letonia şi Lituania şi pe căile navigabile interne din Franţa.

''Rezultatele celui de-al treilea şi ultim apel privind mobilitatea militară în cadrul MIE Transporturi arată că este necesar, în mod clar, ca statele membre să-şi îmbunătăţească dubla utilizare a sistemului nostru de transport. Noi am primit 112 propuneri şi am selecţionat proiecte provenind din 18 state membre. Toate proiectele finanţate vor contribui la ameliorarea infrastructurilor europene şi vor completa verigile lipsă, atît în scopuri militare, cît şi civile'', a declarat comisarul european pentru transporturi Adina Vălean.

Graţie celor trei apeluri realizate în 2021, 2022 şi 2023, un pachet de 1,69 miliarde de euro prevăzut pentru mobilitatea militară în cadrul MIE 2021-2027 a fost utilizat. Avînd în vedere războiul de agresiune dus de Rusia contra Ucrainei, ţările membre UE au decis să anticipeze pachetul bugetar pentru mobilitate militară în scopul accelerării şi maximizării sprijinului pentru astfel de proiecte infrastructurale de transport atît cu utilizare civilă, cît şi militară.

Prim-ministrul Ucrainei a discutat cu omologul său slovac despre dezacordurile asupra invaziei ruse

Premierul ucrainean, Denis Şmîhal, l-a primit, Miercuri, la Ujhorod, pe omologul său slovac, Robert Fico, pentru a discuta despre "dezacordurile" lor cu privire la invazia rusă şi continuarea ajutorului occidental acordat Ucrainei, relatează AFP.

Semn al tensiunilor, premierul slovac declarase cu o zi înaintea acestei întîlniri din Vestul Ucrainei că viaţa era "normală" la Kiev, în momentul în care un nou val de lovituri ruseşti a lovit capitala Ucrainei şi alte oraşe din întreaga ţară, făcînd 18 morţi şi peste 130 de răniţi.

"În pofida dezacordurilor noastre, intenţionăm să urmărim o politică pragmatică cu Guvernul slovac, care va aduce beneficii ambelor ţări", a scris Denis Şmîhal pe reţelele sociale.

Oficialul ucrainean s-a declarat "convins" că întîlnirea cu Robert Fico, prima după alegerea liderului slovac în Octombrie 2023, va face posibilă "deschiderea unei noi pagini" în relaţiile Kiev-Bratislava.

Mai devreme Miercuri, Denis Şmîhal afirmase că "aşteaptă cu nerăbdare un dialog constructiv", însoţind primul său mesaj cu două scurte înregistrări video în care cei doi oficiali îşi strîng mîna în faţa fotografilor.

"Sunt multe subiecte pe care trebuie să le discutam", a spus Robert Fico, adăugînd că "sunt probleme asupra cărora putem avea opinii diferite. Asta e viaţa".

”Însă ne dorim cu adevărat ca lucrurile să avanseze. Veţi vedea că vrem cu adevărat să vă ajutam", a adăugat premierul slovac.

Relaţiile dintre Slovacia şi Ucraina s-au deteriorat în urma unei serii de comentarii incendiare făcute de Robert Fico, care a pus sub semnul întrebării suveranitatea Ucrainei şi a îndemnat la un compromis cu Rusia.

Contrabandă prin Europa de Est spre Rusia cu echipament tehnologic de sute de mii de euro

Raiduri coordonate în cinci ţări – Germania, Letonia, Lituania, Olanda şi Canada – au condus la arestarea a trei persoane suspectate de trafic de mărfuri către Rusia susceptibile să fie folosite în scopuri militare, anunţă Agenţia judiciară europeană EUROJUST, cu sediul la Haga, relatează AFP.

Autorităţile din Germania, Letonia, Lituania, Canada şi Olanda au efectuat o anchetă comună cu privire la un export de echipament tehnologic şi de laborator care încalcă sancţiuni impuse de Uniunea Europeană Moscovei, după invazia Ucrainei.

Poliţia olandeză a deschis o anchetă, la sfîrşitul anului trecut, care a permis descoperirea ”unei reţele de întreprinderi folosită în ocolirea interdicţiei de export în Rusia”, precizează Eurojust.

Serviciul olandez de informaţii şi anchete fiscale (FIOD) a anunţat că doi bărbaţi, în vîrstă de 56 şi 57 de ani, au fost arestaţi, suspectaţi de faptul că sunt directorii unei întreprinderi olandeze care expediază mărfuri către Rusia prin Europa de Est.

O femeie în vîrstă de 54 de ani a fost arestată, suspectată de participare la această operaţiune.

Potrivit radiodifuzorului public olandez NOS, aceste mărfuri introduse prin contrabandă valorează sute de mii de euro.

Uniunea Europeană a impus Rusiei 12 serii de sancţiuni fără precedent, după invazia Ucrainei, la 24 Februarie 2022.

Un oficial european declara, săptămîna trecută, că Bruxellesul vrea să impună o nouă serie de sancţiuni Rusiei, în Februarie, la marcarea a doi ani de la invazia rusă a Ucrainei.

Fără să-și fi făcut campanie şi fără să apară pe buletinele de vot, Biden obţine o victorie în New Hampshire

Preşedintele american Joe Biden a obţinut o victorie în alegerile primare din New Hampshire, în care nu a făcut deloc campanie şi în care numele nu i-a apărut pe buletinele scrutinului de Marţi, scrie presa americană.

”În pofida absenţei preşedintelui Biden pe buletinele de vot, locuitorii din Granite State s-au dus în masă la secţiile de votare pentru a susţine munca incredibilă a Administraţiei Biden-Harris”, anunţă liderul Partidului Democrat în New Hampshire Ray Buckley.

Joe Biden a boicotat alegerile primare democrate din acest stat, din cauza unui conflict cu filiala partidului.

El cerea o schimbare a ordinii statelor care organizează primarele, în contextul în care New Hampshire este, de 123 de ani, ”first-in-the-nation primary”.

Preşedintele democrat pleda ca primul scrutin al primarelor democrate să aibă loc în South Carolina, cu o populaţie mai diversă, ceea ce le-ar fi permis afroamericanilor, mai favorabili lui Joe Biden, să se exprime mai devreme.

Pînă la urmă, New Hampshire a refuzat să-şi cedeze locul, iar Joe Biden a decis să boicoteze alegerile primare şi să apară pe buletinele de vot pentru prima oară în South Carolina, la 3 Februarie.

Partidul Democrat a prevăzut ca alegătorii să scrie pe buletine numele lui Joe Biden – ”write-in” –, deoarece unul dintre contracandidaţi – Marianne Williamson sau Dean Phillips – ar fi putut obţine o victorie.

Joe Biden vrea să se concentreze asupra alegerilor generale din Noiembrie, în care urmează să-l înfrunte, mai puţin în cazul vreunei surprize, predecesorul său Donald Trump.

Joe Biden, care candidează la al doilea mandat, a fost întrerupt în mai multe rînduri, Marţi, de către manifestanţi care şi-au exprimat gălăgios susţinerea faţă de palestinieni în Războiul din Fîşia Gaza, în timpul unui discurs de campanie pe tema dreptului la avort, la Manassas, în Virginia.

”Va dura un moment. Au prevăzut totul”, a reacţionat democratul în vîrstă de 81 de ani, care s-a oprit în mai multe rînduri, în timp ce publicul scanda ”Încă patru ani!” sau ”Hai Joe!” pentru a acoperi manifestanţii.

Rușii au adoptat o rezoluţie prin care denunţă prezenţa unor ”mercenari” francezi în războiul din Ucraina

Deputaţii ruşi au adoptat, Miercuri, o rezoluţie prin care denunţă o presupusă prezenţă a unor ”mercenari” francezi care luptă în favoarea Kievului în Ucraina, o acuzaţie respinsă de Paris, care denunţă o campanie de dezinformare a Kremlinului, relatează AFP.

Aceste acuzaţii de ”mercenariat” intervin în contextul în care Franţa şi-a multiplicat, în ultimele săptămîni, promisiuni de înarmare a Ucrainei şi se pregăteşte să încheie un acord în domeniul securităţii cu Kievul.

Franţa nu dezminte prezenţa unor francezi în rîndul Armatei ucrainene, ci respinge sugestia rusă potrivit căreia Parisul este implicat în recrutarea lor.

”Este regretabil că autorităţile franceze, care au fost odinioară, împreună cu ţara noastră, unii dintre iniţiatorii unei destinderi politico-militare în Europa, prelungesc, prin acţiunile lor, agonia regimului nazist de la Kiev”, denunţă deputaţii ruşi în această rezoluţie transmisă Adunării Naţionale franceze.

Textul, care reia versiunea Kremlinului ce prezintă Războiul din Ucraina drept o prelungire a războiului împotriva lui Adolf Hilter, a fost publicată pe site-ul Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

”Cu cine avem de-a face atunci cînd vorbim despre Franţa şi francezi? Cu moştenitorii ideologici ai legendarului preşedinte francez şi general de Gaulle (...)? Sau cu susţinători ai colaboratorului şi criminalului mareşal Pétain (...)?”, se arată în text.

La 17 Ianuarie, Armata rusă a anunţat că a distrus o clădire din Harkov (Nord-Est) în care erau desfăşuraţi ”mercenari din care majoritatea erau cetăţeni francezi”.

În total 60 de combatanţi au fost ”eliminaţi”, iar alţi 20 răniţi, dădea asigurări atunci Moscova.

O asociaţie franceză prorusă – SOS Donbass – a difuzat apoi o listă cu numele a 13 ”mercenari francezi” prezenţi la Harkov la momentul atacului.

Altă listă cu 30 de nume circulă pe Telegram.

”Insistăm asupra faptului că avem informaţii fiabile care arată că (...) mercenari francezi se află în Ucraina”, a declarat, Miercuri, un purtător de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

El cere autorităţilor franceze să ”aibă grijă” de cetăţenii lor.

Imediat după anunţul Armatei ruse, Ministerul francez de Externe a dezminţit şi denunţat ”o nouă manipulare grosolană rusă”, subliniind că Franţa nu dispune ”de «mercenari» nici în Ucraina şi nici în altă parte”.

Vama din portul Sankt Petersburg a confiscate peste o tonă de cocaină provenind din Belgia

Peste o tonă de cocaină – a cărei valoare este estimată la 135 de milioane de euro – a fost confiscată în portul rus Sankt Petersburg, la inspecţia unor saci de cafea din Belgia, a anunţat, Miercuri, Vama locală, relatează AFP.

”Peste 1.200 de kilograme de droguri, a căror valoare depăşeşte pe piaţa neagră 13 miliarde de ruble (aproximativ 135 de milioane de euro) au fost confiscate în marele port Sankt Petersburg”, în Nord-Vestul Rusiei, anunţă într-un comunicat Vama.

Pachete de cocaină erau ascunse în saci de cafea provenind de la Antwerpen, în Belgia, precizează Vama.

O anchetă cu privire la trafic de droguri la scară mare a fost deschisă, se arată în comunicat.

Aceasta este cea de a doua confiscare de asemenea amploare la Sankt Petersburg în mai puţin de o lună.

La începutul lui Ianuarie, peste o tonă de cocaină a fost descoperită într-un container transportat în Rusia din Nicaragua, potrivit Serviciului Vamal rus.

Lituania intenționează să achiziționeze un batalion de tancuri de tip Leopard 2 din Germania

Lituania anunţă că vrea să cumpere un batalion de tancuri germane de tip Leopard 2, în cadrul unei consolidări a capacităţilor sale militare, în contextul Războiului din Ucraina, relatează AFP.

Lituania, un stat membru NATO şi un susţinător loial al Kievului, care se învecinează cu enclava rusă Kaliningrad şi Belarusul, aliatul Moscovei, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de securitatea sa de la invazia Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape doi ani.

”Consiliul de Securitate de Stat a estimat că cel mai bun tanc de asalt este tancul german Leopard 2”, a anunţat un consilier în domeniul securităţii al Preşedinţiei lituaniene, Kestutis Budrys.

Ministerul lituanian al Apărării a fost însărcinat că negocieze cu Berlinul achiziţionarea unui batalion de tancuri, a anunţat el, fără să precizeze numărul exact al blindatelor.

Kestutis Budrys anunţa, anul trecut, că Lituania preconiza să aloce acestei vînzări un buget de două miliarde de euro.

Acest proiect arată o consolidare a relaţiilor Vilniusului cu Berlinul.

Germania vrea să instaleze una dintre brigăzile sale – aproximativ 5.000 de militari şi civili – în Lituania, pînă în 2027.

Vilniusul a cumpărat alte echipamente militare din Germania, inclusiv vehicule de luptă de infanterie de tip Boxer şi obuziere automotoare de 155 de milimetri.