Bulgaria a aprobat livrarea de vehicule blindate de transport pentru Ucraina

Adunarea Naţională din Bulgaria a ratificat, în cadrul şedinţei ordinare de Miercuri, un acord între Ministerul bulgar de Interne şi Ministerul ucrainean al Apărării privind furnizarea către Ucraina de vehicule blindate de transport şi de armament şi piese de schimb corespunzătoare. Acordul a fost semnat la Sofia la 8 August şi la Kiev la 13 Noiembrie.
Vehiculele în cauză nu mai sunt necesare pentru Ministerul de Interne, se arată într-un raport al Comisiei parlamentare pentru apărare. Deputaţii au aprobat acordul cu 131 de voturi pentru, 49 împotrivă şi o abţinere. Ratificarea a fost precedată de aproape două ore de dezbateri.

Parlamentul European a respins legislaţia privind diminuarea folosirii pesticidelor în UE

Parlamentul European a respins, Miercuri, un proiect legislativ care ar fi impus diminuarea folosirii pesticidelor în UE, îngropînd astfel, de facto, această iniţiativă, întrucît este improbabil ca în timpul scurt rămas pînă la alegerile europarlamentare din Iunie 2024 Comisia Europeană să mai prezinte o nouă versiune a textului, relatează AFP, scrie Agerpres.

Element crucial al Pactului Verde european, această legislaţie propusă de Comisia Europeană în Iunie 2022 prevedea reducerea la jumătate pînă în anul 2030, faţă de perioada 2015-2017, a folosirii produselor fitosanitare chimice în UE şi a riscurilor ce rezultă din acestea. Partidul Popular European (PPE), care s-a împotrivit cel mai mult proiectului, a reuşit să includă în el amendamente ce urmau să slăbească semnificativ textul, care în cele din urmă a fost oricum respins de eurodeputaţi, cu 299 de voturi împotrivă, 207 pentru şi 121 de abţineri.

Mai mult, eurodeputaţii au respins retrimiterea textului către Comisia de mediu a Parlamentului European, aşadar nu mai există nici un viitor pentru proiectul legislativ ce a divizat şi statele membre.

Eurodeputaţii grupului PPE s-au opus cu înverşunare textului, la fel şi organizaţia sindicatelor agricole Copa-Cogeca şi, de asemenea, unele state membre, mai preocupate de randamentele agricole decît de mediu, în contextul rezistenţei crescînde faţă de reglementările ecologiste tot mai restrictive.

Prim-ministrul Bulgariei solicită Parlamentului European intrarea ţării sale în Schengen

Premierul bulgar, Nikolai Denkov, a cerut, Miercuri, într-un discurs în plenul Parlamentului European, intrarea ţării sale în spaţiul Schengen şi a susţinut că, odată cu aderarea Bulgariei la acest spaţiu european de liberă circulaţie, frontierele UE vor fi "mai bine protejate", relatează agenţia EFE. "Bulgaria a îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la spaţiul Schengen. Orice nouă amînare a aderării noastre este inacceptabilă şi nu poate fi înţeleasă de poporul bulgar", a indicat Denkov.

La Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE, desfăşurat în Decembrie anul trecut, Austria s-a opus prin veto aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, invocînd controlul insuficient al frontierei externe a UE care a permis în anul 2022 intrarea pe teritoriul austriac a circa 75.000 de migranţi care nu au fost înregistraţi anterior în nici o altă ţară din UE prin care au trecut, potrivit Guvernului austriac. Olanda s-a opus, de asemenea, aderării Bulgariei, acuzînd corupţia din această ţară. Aderarea celor două ţări la Consiliul JAI se află acum pe ordinea de zi provizorie a Consiliului JAI care se va desfăşura pe 4 şi 5 Decembrie.

"Nu există argumente pentru neacceptarea Bulgariei în spaţiul Schengen. Cu Bulgaria în Schengen, frontierele europene vor fi mai bine protejate şi Europa va fi mai puternică", a insistat premierul bulgar în discursul său în faţa europarlamentarilor.

Pe de altă parte, Denkov a mai spus că Europa "trebuie să fie puternică" şi "unită" într-o "lume foarte instabilă" şi a cerut să nu fie ignorate "provocările geopolitice", precum războiul din Ucraina, cel dintre Israel şi Hamas şi impactul regional al acestuia, tensiunile între China şi Taiwan sau conflictele armate din Africa.

În ce priveşte migraţia, premierul bulgar a spus că "trebuie făcută o clară distincţie între refugiaţii de război şi migranţii economici", astfel încît primii să fie integraţi, iar cei din urmă repatriaţi.

Ungaria vrea să forţeze o dezbatere în UE cu privire la politica faţă de Ucraina

Premierul ungar, Viktor Orban, ameninţă din nou cu dreptul de veto pentru a forţa o dezbatere de fond privind politica Uniunii Europene faţă de Ucraina, scrie DPA miercuri, potrivit Agerpres. Atît timp cît nu se ajunge la un consens cu privire la această politică, nu se pot lua decizii la nivelul liderilor UE cu privire la un sprijin financiar suplimentar, garanţii de securitate sau procesul de extindere a UE, a scris Orban într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului European, Charles Michel.

De asemenea, un acord privind noi sancţiuni împotriva Rusiei nu este posibil pînă cînd nu se ajunge la un consens, a adăugat premierul ungar.

Scrisoarea lui Orban provoacă agitaţie la Bruxelles, deoarece o mare majoritate a statelor UE doreşte să ia decizii de anvergură în favoarea Ucrainei în cadrul summitului care va avea loc la 14 şi 15 Decembrie. Printre acestea se numără o decizie de a începe negocierile de aderare la UE cu Ucraina şi un sprijin financiar suplimentar de miliarde de euro pînă la sfîrşitul anului 2027, dar o decizie trebuie să fie unanimă. Orban se întreabă dacă cea mai recentă declaraţie a UE cu privire la Ucraina, adoptată în Octombrie şi care se bazează pe ipoteza că strategia UE funcţionează, reflectă de fapt situaţia actuală. El se întreabă dacă nu cumva obiectivele trebuie să fie ajustate.

Unii diplomaţi au recunoscut că întrebările lui Orban sunt importante şi justificate, dar s-au întrebat dacă liderul ungar, care s-a întîlnit recent cu preşedintele rus Vladimir Putin, se află sub influenţa Rusiei. De asemenea, obiectivul lui Orban este de a debloca peste 13 miliarde de euro din fondurile UE îngheţate pentru ţara sa. Comisia Europeană a transmis în urmă cu aproximativ un an că va debloca fondurile doar după ce Guvernul naţionalist de dreapta al lui Orban va pune în aplicare în totalitate promisiunile de a respecta statul de drept. Orban consideră că Ungaria a îndeplinit aceste condiţii.

Elveția interzice gruparea teroristă Hamas

Guvernul federal elveţian a anunţat, Miercuri, că a decis să interzică mişcarea islamistă palestiniană Hamas printr-un proiect de lege înaintat Parlamentului, relatează AFP. Consiliul Federal (Guvernul) "a decis să elaboreze o lege care vizează interzicerea Hamas. El consideră că această opţiune este cea mai bună soluţie pentru a răspunde situaţiei create după 7 Octombrie în Orientul Mijlociu" şi atacurilor fără precedent ale mişcării islamiste pe teritoriul israelian.

La patru zile după acest atac care s-a soldat cu peste 1.200 de morţi, majoritatea civili, de partea israeliană şi luarea a circa 240 de ostatici, Consiliul Federal "a estimat că Hamas ar trebui desemnată organizaţie teroristă". "Această lege le va oferi autorităţilor federale instrumentele adecvate pentru a lupta împotriva posibilelor activităţi ale Hamas sau de sprijin a organizaţiei în Elveţia", a explicat Guvernul în comunicat.
Hamas este clasificată deja drept organizaţie teroristă de Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Forțele israeliene spun că au interceptat o rachetă de croazieră care se îndrepta spre Sudul ţării

Armata israeliană a afirmat, Miercuri, că a interceptat, cu un avion de vînătoare, o "rachetă de croazieră" care se îndrepta spre Sudul ţării, în plin război împotriva grupării islamiste Hamas în Fîşia Gaza, relatează AFP. "Un avion de vînătoare al Armatei israeliene a interceptat cu succes o rachetă de croazieră care fusese lansată spre Israel", precizează comunicatul Armatei, după informaţii despre o intruziune în spaţiul aerian în apropiere de Eilat (Sud), împotriva căruia rebelii houthi din Yemen au lansat anterior rachete, dintre care nici una nu a atins teritoriul israelian.

"Nici o infiltrare în teritoriul israelian nu a fost identificată", mai precizează comunicatul.

Președintele turc laudă Spania pentru că e singura ţară occidentală ce condamnă "crimele împotriva umanităţii"

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a descris, Miercuri, Spania ca fiind singura ţară occidentală care nu rămîne "tăcută" în faţa a ceea ce el a calificat drept "crimele împotriva umanităţii" comise de Israel în războiul cu gruparea islamistă palestiniană Hamas în Fîşia Gaza, relatează agenţia EFE. "Ţările occidentale, cu excepţia uneia, din nefericire nu se ocupă de această chestiune. Aproape toate ţările europene rămîn tăcute pe acest subiect. Nu există iniţiative pentru a pune capăt masacrelor. Doar Spania are o abordare pozitivă", a declarat Erdogan presei în avionul cu care revenea în Turcia din vizita oficială efectuată în Algeria.

Preşedintele turc a adăugat că va avea săptămîna viitoare o întrevedere cu premierul spaniol Pedro Sanchez, pentru a discuta iniţiative internaţionale de sprijin pentru Palestina.
Surse diplomatice au declarat agenţiei spaniole de presă că Erdogan s-a referit probabil la o întrevedere telefonică cu Sanchez, întrucît cel puţin pînă în acest moment nu a fost confirmată vreo întîlnire în tete-a-tete a celor doi lideri. Vorbind Miercuri la summitul online al liderilor din ţările grupului G20, premierul spaniol a pledat pentru recunoaşterea Palestinei ca stat.

Erdogan a insistat din nou că "terorismul de stat şi de ocupaţie pe care Israelul îl aplică în Gaza şi în alte oraşe palestiniene este o crimă împotriva umanităţii şi un genocid".
Preşedintele turc a susţinut, de asemenea, că în Israel creşte opoziţia în stradă împotriva premierului Benjamin Netanyahu şi că diplomaţi străini consideră că "trebuie să ne debarasăm de el". "Sper că, foarte curînd, Netanyahu îşi va face bagajele şi va pleca", a mărturisit Erdogan.

Guvernul britanic alocă 7 milioane de lire sterline pentru lupta împotriva antisemitismului

Ministrul britanic de Finanţe, Jeremy Hunt, a anunţat că va debloca 7 milioane de lire sterline pentru următorii trei ani pentru a finanţa organizaţiile care luptă împotriva antisemitismului în şcoli şi universităţi, relatează AFP, scrie Agerpres. "Sunt profund îngrijorat de creşterea antisemitismului în ţara noastră", a declarat Jeremy Hunt, în cadrul unei prezentări a bugetului în Parlament.

De la atacul sîngeros din 7 Octombrie al mişcării islamiste palestiniene Hamas împotriva Israelului, care a ripostat bombardînd masiv Fîşia Gaza, Marea Britanie a cunoscut, la fel ca alte ţări, o creştere a actelor antisemite şi islamofobe.

"Anunţ deblocarea a 7 milioane de lire sterline (8,05 milioane de euro) pentru următorii trei ani pentru organizaţii precum Holocaust Educational Trust, pentru a lupta împotriva antisemitismului în şcoli şi universităţi", a mai spus el. "Reînnoiesc majorarea cu 3 milioane de lire sterline a fondului pentru Community Security Trust", organizaţia responsabilă de protejarea securităţii comunităţii evreieşti. "Nu trebuie să permitem niciodată să facem un pas înapoi" în privinţa "antisemitismului şi a tuturor formelor de rasism", a mai spus Jeremy Hunt.

Community Security Trust a declarat că a înregistrat "cel puţin 1.324 de incidente antisemite" între 7 Octombrie şi 15 Noiembrie în Regatul Unit. Este vorba despre "cel mai mare" număr înregistrat vreodată în 40 de zile, conform acestei organizaţii care înregistrează actele antisemite începînd din 1984. În aceeaşi perioada din 2022, organizaţia a raportat 217 "incidente antisemite". Dintre cele 1.324 de incidente înregistrate, potrivit acestei organizaţii, se numără 64 de agresiuni, 92 de distrugeri şi profanări de bunuri aparţinînd evreilor, 1.045 de comportamente abuzive, inclusiv agresiuni şi mesaje de ură.

Fundaţia Soros acuză o campanie de antisemitism din partea Guvernului Ungariei

O campanie politică a Guvernului Ungariei care îi denigrează pe şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi pe fiul filantropului american George Soros, Alexander, constituie o "propagandă profund contaminată de antisemitism", a declarat, Miercuri, un purtător de cuvînt al Fundaţiei Soros, citat de Reuters.

Un purtător de cuvînt al Executivului de la Budapesta a reacţionat, afirmînd că acuzaţiile de antisemitism la adresa campaniei sunt "nefondate". Guvernul premierului naţionalist Viktor Orban a afişat Luni panouri publicitare care o defăimează pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, fiind pentru prima oară cînd face din aceasta o ţintă personală într-o campanie politică.

Panourile, care fac parte din campania lui Orban pentru alegerile europarlamentare din 2024, o înfăţişează pe Von der Leyen alături de fiul lui Soros, Alexander, care prezidează Open Society Foundations, şi conţin mesajul: "Să nu dansăm pe muzica lor!". "Banii contribuabililor ungari sunt din nou folosiţi pentru a plăti o propagandă politică profund contaminată de antisemitism", a declarat un purtător de cuvînt al Open Society Foundations într-un răspuns la întrebările Reuters. "Aceasta este o tactică uzitată de Guvernul ungar prin crearea unei ameninţări externe vagi şi imaginare pentru a distrage atenţia alegătorilor de la problemele interne reale", a afirmat el.

Orban a declarat că în Ungaria există toleranţă zero faţă de antisemitism, dar, în acelaşi timp, l-a prezentat în mod repetat pe Soros, născut în Ungaria, drept un păpuşar care complotează pentru a-i submina puterea, inclusiv prin sprijinirea imigraţiei în masă. Viktor Orban susţine că Ungaria este cea mai sigură ţară din Europa pentru evrei datorită poziţiei ferme a Guvernului său faţă de migraţia ilegală.

În 2018, Universitatea Central Europeană, fondată de Soros în 1991, şi-a transferat cea mai mare parte a cursurilor din Ungaria la Viena, în urma unei lupte îndelungate între Soros şi Guvernul condus de Viktor Orban.