SVR îl apără pe ”aliatul” Fico, punînd împuşcarea lui pe seama elitei liberale globale

Serviciul de informaţii externe al Rusiei (SVR) a transmis că "elitele globaliste totalitar-liberale" s-ar afla în spatele tentativei eşuate de asasinare a premierului slovac Robert Fico (foto) în această lună, a relatat agenţia de presă de stat RIA Novosti, citată de Reuters.

SVR susţine că această acţiune a fost menită să-i intimideze pe cei care au opinii diferite şi acţionează în interesul naţiunilor lor, iar Occidentul încearcă acum să muşamalizeze crima dînd vina pe un trăgător singuratic.

"Tentativa de asasinare a premierului slovac Robert Fico arată că elitele globaliste totalitar-liberale trec la o teroare politică deschisă împotriva oponenţilor lor", susţine biroul de presă al SVR, într-un comentariu postat Miercuri pe pagina de internet a RIA Novosti.

Premierul slovac, considerat un politician populist, apropiat de Rusia, a fost împuşcat de un bărbat de 71 de ani, identificat de presa de la Bratislava drept poetul Juraj Cintula, care a fost deja "inculpat pentru tentativă de omor", potrivit agenţiilor internaţionale de presă.

Ministrul slovac de interne, Matus Sutaj Estok, a declarat, la data de 16 Mai, că atacatorul a acţionat de unul singur şi că nu a avut complici, dar a adăugat că atacul a avut la origine "considerente politice". Cancelariile occidentale au condamnat cu fermitate atacul, conform AFP şi Reuters.

Jocuri diplomatice sensibile: Norvegia, Irlanda şi Spania anunţă că vor recunoaşte oficial statul Palestina

Norvegia, Irlanda şi Spania şi-au anunţat deciziile coordonate de a recunoaşte oficial Palestina de la 28 Mai, în speranţa de a determina şi alte ţări să procedeze la fel, într-un moment în care soluţia a două state este "în pericol" în plin război în Fîşia Gaza, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Prim-ministrul norvegian, Jonas Gahr Store, a fost primul care a anunţat recunoaşterea Palestinei de la 28 Mai, lansînd cu acest prilej "un apel puternic" la alte ţări să procedeze la fel.

Salutînd o "zi istorică", omologul său irlandez Simon Harris a urmat la puţin timp după aceea, precizînd că "fiecare dintre noi va face paşii naţionali care sunt necesari pentru a da efect acestei decizii". Ca şi Norvegia şi Spania, Irlanda va recunoaşte Palestina de la 28 Mai, a precizat ministrul de Externe Micheal Martin.

Premierul spaniol, Pedro Sanchez, una dintre vocile cele mai critice faţă de operaţiunea militară lansată de Israel în Fîşia Gaza drept represalii la atacul fără precedent lansat de Hamas pe teritoriul Israelului la 7 Octombrie, a fost ultimul din seria celor trei premieri care a oficializat demersul.

"Premierul Netanyahu nu are un plan de pace pentru Palestina", a spus în faţa deputaţilor liderul socialist spaniol. "Să lupţi împotriva grupării teroriste Hamas este legitim şi necesar după 7 Octombrie, dar Netanyahu provoacă atîta durere, distrugere şi resentiment în Gaza şi în restul Palestinei că soluţia celor două state este în pericol", a mai spus el. Recunoaşterea statului Palestina de către Madrid va interveni, de asemenea, pe 28 Mai, data viitorului Consiliu de Miniştri, a precizat Sanchez.

Potrivit evidenţei Autorităţii palestiniene, 142 de ţări din cele 193 de state membre ONU au anunțat pînă în prezent că recunosc acest stat. Iniţiativei comune a Spaniei, Irlandei şi Norvegiei li s-ar putea alătura curînd şi alte ţări europene.

Parisul consideră că nu este un tabu pentru Franța recunoaștere statului Palestina, dar că acum nu este momentul potrivit

Recunoaşterea unui stat Palestina nu este un tabu pentru Franţa, însă Parisul consideră că, în prezent, nu sunt întrunite condiţiile pentru ca această decizie să aibă un impact real asupra procesului vizînd soluţia cu două state, a afirmat, Miercuri, ministrul de Externe Stéphane Séjourné, potrivit unei declaraţii citate de AFP şi Reuters.
”Această decizie poate fi utilă, adică să permită un progres decisiv pe plan politic”, a afirmat ministrul, într-o declaraţie scrisă. ”În această perspectivă, ea trebuie să intervină la momentul potrivit”, a adăugat el. Ministrul francez, care l-a primit Miercuri dimineaţă la Paris pe omologul său israelian Israel Katz, consideră că ”nu este vorba doar despre o chestiune simbolică sau despre o miză de poziţionare politică, ci despre un instrument diplomatic în slujba soluţiei cu două state care să trăiască unul lîngă celălalt, în pace şi securitate”.

”Franţa nu consideră că sunt întrunite condiţiile pentru ca această decizie să aibă un impact real în acest proces'” a adăugat Séjourné.

După o întrevedere în Senatul francez, Katz a spus că ”nu este nici locul, nici momentul de a recunoaşte unilateral statul Palestina, iar acest gen de decizii aduce atingere suveranităţii şi securităţii israeliene”.

Slovenia este gata să se alăture în curînd demersului altor state de recunoaştere a Palestinei

Guvernul Sloveniei, ţară membră a NATO şi a UE, a anunţat, Miercuri, că se va alătura în curînd recunoaşterii statului palestinian pe care Spania, Irlanda şi Norvegia o vor oficializa la data de 28 Mai, informează EFE, potrivit Agerpres.

"În următoarele zile voi fi cu numeroşi colegi din statele membre care nu au recunoscut încă Palestina, sperînd să se alăture şi ei procesului nostru de recunoaştere în viitorul apropiat", a declarat premierul liberal Robert Golob, citat de agenţia locală STA, preluată de EFE.

”Cu cît sunt mai multe ţări alături de noi, cu atît influenţa noastră va fi mai puternică asupra celor două părţi (israeliană şi palestiniană), astfel încît să ajungem la o încetare a focului şi la eliberarea ostaticilor israelieni aflaţi în mîinile grupării islamiste palestiniene Hamas”, a adăugat Golob.

Premierul sloven şi-a exprimat convingerea că Palestina are nevoie de mult mai mult decît un simplu gest de recunoaştere şi că Slovenia doreşte "să ajute la reformă şi la consolidarea Guvernului palestinian". Golob a pledat, totodată, pentru formula creării a două state, deoarece "aproape toată lumea o vede ca pe o soluţie pentru o pace durabilă".
Peste 140 de ţări recunosc statul palestinian, opt dintre ele din UE (Bulgaria, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Ungaria, Cipru şi Suedia), precum şi aproape toate ţările arabe sau cele legate istoric de mişcarea ţărilor nealiniate, aminteşte EFE.

Israelul a reacţionat la anunţurile făcute de Irlanda, Norvegia şi Spania, rechemîndu-şi ambasadorii din aceste ţări pentru consultări. 

Crearea unei colonii pentru fiecare ţară care recunoaşte Palestina – asta vrea ministrul israelian al Finanțelor!

Ministrul de Finanţe al Israelului, Bezalel Smotrich, descris de EFE drept colonist de extrema dreaptă, a propus, Miercuri, crearea unei aşezări ilegale în Cisiordania ocupată pentru fiecare ţară care recunoaşte unilateral statul palestinian, după anunţurile în acest sens făcute de Spania, Irlanda şi Norvegia.

Smotrich, al cărui partid, Sionismul religios, a fost cheia formării Guvernului de coaliţie condus de premierul Benjamin Netanyahu, a făcut această propunere într-o scrisoare adresată şefului Executivului israelian, în care a cerut pedepsirea Autorităţii Palestiniene pentru că a căutat să obţină "recunoaşterea unilaterală ca naţiune".

În scrisoarea sa, ministrul israelian a sugerat, de asemenea, că autorităţile palestiniene sunt responsabile pentru recenta decizie a procurorului şef al Curţii Penale Internaţionale, Karim Khan, de a solicita mandate de arestare împotriva lui Netanyahu şi a ministrului Apărării, Yoav Gallant, din cauza războiului din Gaza.

Spania, Irlanda şi Norvegia au anunţat, Miercuri, că vor recunoaşte oficial statul palestinian la 28 Mai, ceea ce a generat un răspuns furios din partea autorităţilor israeliene, care consideră că este o recompensă pentru terorism.

Enervat de anunţ, Smotrich i-a cerut, Miercuri, lui Netanyahu să anuleze un acord recent cu Norvegia pentru ca ţara nordică să fie cea care administrează taxele destinate Autorităţii Palestiniene, colectate de Israel în Cisiordania ocupată.

"Norvegia a fost prima care a recunoscut unilateral un stat palestinian astăzi şi nu poate fi partener în nimic legat de Iudeea şi Samaria (numele pe care Israelul îl foloseşte de obicei atunci cînd se referă la Cisiordania)", a indicat ministrul Smotrich în scrisoarea sa. În plus, el a propus o serie de măsuri punitive la adresa autorităţilor palestiniene, cum ar fi sancţionarea pecuniară a înalţilor funcţionari, consolidarea politicii de colonizare ilegală şi construirea a 10.000 de locuinţe pentru colonişti. Smotrich a avertizat totodată că nu va transfera banii din impozite către Autoritatea Palestiniană "pînă la noi ordine".

După o mediere a Qatarului, rușii au predat şase copii ucraineni rudelor lor

Şase copii ucraineni ce erau reţinuţi în Rusia au fost predaţi, Miercuri, unor rude ale lor, după o mediere a Qatarului, a anunţat agenţia de presă TASS, preluată de AFP, care aminteşte că Moscova este acuzată că a orchestrat deportarea a mii de minori din Ucraina.
Cei şase băieţi cu vîrste cuprinse între 6 şi 17 ani, dintre care doi sunt fraţi, au fost predaţi familiilor lor în incinta Ambasadei Qatarului la Moscova, în prezenţa comisarului prezidenţial rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, care este urmărită de Curtea Penală Internaţională (CPI), la fel ca preşedintele rus Vladimir Putin.

Ucraina cere reîntoarcerea a celor aproape 20.000 de minori "deportaţi sau strămutaţi cu forţa" în Rusia de la declanşarea ofensivei ruse pe 24 Februarie 2022.

Curtea Penală Internaţională a emis, în urmă cu peste un an de zile, un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin şi Mariei Lvova-Belova pentru deportare de copii.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, săptămîna trecută, într-un interviu pentru AFP, că el intenţionează să aducă în prim plan trei dosare prioritare în timpul conferinţei internaţionale pentru pace în Ucraina, prevăzută să aibă loc la mijlocul lui Iunie în Elveţia: cel cu privire la copii deportaţi, cel privind libera navigaţie în Marea Neagră şi cel privind apărarea infrastructurilor civile.

Rusia nu a fost invitată la această mare reuniune la care vor participa zeci de state, iar Kievul speră că acestea, printre care state care au relaţii cu Moscova, vor face apoi presiuni asupra Kremlinului. 

În urma unei operaţiuni internaţionale, Poliția italiană a anihilat o grupare turcă ''cu obiective teroriste''

Poliţia italiană a anunţat, Miercuri, destructurarea unui grup armat turc ''cu obiective teroriste'' şi arestarea a 19 persoane, între care un lider de origine kurdă cu legături cu atacuri recente în Turcia, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Sute de poliţişti au fost mobilizaţi în Italia, Elveţia, Germania şi Turcia pentru a-i aresta pe aceşti cetăţeni turci care fac parte dintr-o presupusă reţea infracţională "vizînd înfiinţarea unei asocieri teroriste pentru a comite atacuri".

Grupul este, de asemenea, suspectat de crime, trafic internaţional de droguri şi ajutor pentru imigraţia ilegală, a precizat Poliţia în comunicatul său, menţionînd că a recurs la o serie "complexă" de interceptări telefonice şi că a beneficiat de asistenţa Interpol.

Baris Boyun, de 39 de ani, liderul unui grup suspectat de crime în Turcia, a fost arestat de poliţiştii italieni şi turci la Viterbe, la Nord de Roma, unde era deja arestat la domiciliu în urma unei prime arestări din August 2022 în baza unui mandat de arestare internaţional. Extrădarea sa în Turcia a fost refuzată de un Tribunal italian.

În Turcia, ministrul de Interne, Ali Yerlikaya, a precizat că 17 persoane arestate aveau cetăţenie turcă, între care Baris Boyun, şi două cetăţenie italiană.

În Februarie, acest grup a avut legături cu un atac asupra unei reuniuni electorale de la Istanbul a unui candidat la Primărie al partidului AKP al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan la alegerile de la 31 Martie.

Ministrul turc de Interne a anunţat, în Martie, o operaţiune de anvergură împotriva acestui grup care a dus la arestarea a 13 persoane în provincia Tekirdag, întrucît acestea erau suspectate că plănuiau asasinate şi atacuri armate.

Alte opt persoane suspectate că fac parte din acelaşi grup au fost reţinute în Aprilie la Izmir, potrivit ministrului.

Potrivit unui comunicat al Parchetului din Milano, grupul infracţional prezent în Italia era "legat de alte grupuri străine, repartizate pe teritoriul european, toate conectate între ele şi capabile să se ajute între ele pe plan logistic, în special prin furnizarea de arme şi oameni". 

Externele ruse resping afirmaţia SUA privind lansarea unei arme anti-satelit

Ministrul de Externe adjunct rus Serghei Riabkov a dezminţit, Miercuri, afirmaţia unui responsabil american în sensul că Rusia a lansat o armă anti-satelit, relatează Reuters. "Nu cred că ar trebui să răspundem la ştirile false de la Washington", a afirmat Riabkov. "Americanii n-au decît să spună ce vor, politica noastră nu se va schimba din asta. Moscova s-a opus permanent desfăşurării de arme de atac pe orbita joasă a Pămîntului", a subliniat el.

Marţi, purtătorul de cuvînt al Pentagonului Pat Ryder a declarat că Rusia a lansat, pe 16 Mai, ceea ce este probabil o armă spaţială capabilă să atace alţi sateliţi pe orbita joasă a Terrei. El a precizat că satelitul rus este acum pe aceeaşi orbită cu un satelit al Guvernului american şi, întrebat dacă satelitul rus ameninţă satelitul american, a spus: "Ei bine, este o armă de apărare spaţială pe aceeaşi orbită cu un satelit al Guvernului american".

Potrivit Comandamentului spaţial american, lansarea din 16 Mai a inclus nava spaţială militară de "inspecţie" COSMOS 2576, despre care oficiali americani afirmă că prezintă un comportament "iresponsabil", pe lîngă mai mulţi sateliţi civili. COSMOS 2576 nu se apropiase, pînă Marţi, de un satelit al SUA, dar analişti apreciază că acesta se află pe aceeaşi orbită cu satelitul de informaţii USA 314 lansat în Aprilie 2021. În Februarie, au existat relatări în SUA care avertizau în privinţa ambiţiilor nucleare ale Rusiei în spaţiu, potrivit cărora potenţialul nuclear al armelor îndreptate împotriva sateliţilor ar putea reprezenta o ameninţare pentru securitatea naţională şi internaţională.

Guvernul SUA a reacţionat şi a acuzat Rusia că dezvoltă capabilităţi militare pe care să le folosească împotriva sateliţilor, preşedintele Joe Biden dînd asigurări că nu există un pericol nuclear pentru americani sau oamenii de oriunde din lume. Preşedintele rus Vladimir Putin a răspuns că Rusia este împotriva desfăşurării de arme nucleare în spaţiu.

Serghei Riabkov a mai menţionat, Miercuri, că programul spaţial rus evoluează conform planului, inclusiv sub aspectul întăririi capacităţilor de apărare, ţinînd să precizeze că "nici asta nu este nici o noutate", şi a atenţionat că SUA au greşit respingînd propuneri ruse de întărire a securităţii activităţilor spaţiale, între care cea referitoare la un tratat de prevenire a cursei înarmării în spaţiu. 

Din pricina unor postări despre moartea preşedintelui Raisi, cel puțin 35 de iranieni se confruntă cu acţiuni în Justiţie

Cel puţin 35 de oameni se confruntă cu acţiuni în Justiţie în Iran pentru ''tulburarea securităţii psihologice a societăţii'', din cauza postărilor pe care le-au făcut online despre moartea preşedintelui Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter, informează EFE, scrie Agerpres.

Şeful Poliţiei cibernetice din Iran (FATA), generalul Vahid Majid, a declarat că s-au luat măsuri legale împotriva a 35 de persoane pentru postările făcute pe pagini web şi reţele de socializare, inclusiv citaţii şi deschiderea de dosare penale, a informat ziarul Khabar.
"Planul operaţional şi de descurajare este aplicat împotriva celor care răspîndesc zvonuri şi perturbă securitatea psihologică a societăţii în legătură cu accidentul aviatic îngrozitor care a provocat moartea preşedintelui Iranului şi a delegaţiei însoţitoare", a spus Majid.

Printre cei afectaţi se numără jurnalista Manijeh Moazen, care a scris Marţi pe platforma X că Parchetul i-a deschis un dosar pentru "modul în care a relatat şi a reacţionat" la moartea preşedintelui Raisi. Moazen a fost arestată în Noiembrie 2023 şi eliberată pe cauţiune 19 zile mai tîrziu, din motive care nu au fost făcute publice.

În timpul mandatului lui Raisi, s-a intensificat represiunea împotriva criticilor, activiştilor şi jurnaliştilor, şi mai ales împotriva femeilor pentru că nu purtau vălul islamic, ceea ce a provocat cele mai mari proteste împotriva Republicii Islamice din ultimii ani şi care s-au soldat cu 500 de morţi.

Rusia spune că nu are intenţia de modificare a frontierei maritime în Marea Baltică şi a retras de pe internet documentul referitor la aceasta

Rusia nu are nici o intenţie de a-şi modifica frontiera maritimă în Marea Baltică, nici zona sa economică exclusivă sau platoul continental, a declarat o sursă "militaro-diplomatică" rusă agenţiilor ruse de presă, citate Miercuri de Reuters, după ce pe portalul juridic al Guvernului de la Moscova a fost publicat un proiect de decret referitor la ajustarea coordonatelor acelei frontiere maritime, document care între timp a fost şters.

Acest document, elaborat de Ministerul rus al Apărării şi apărut Marţi pe portalul juridic guvernamental, propunea actualizarea coordonatelor frontierei maritime ruse în Marea Baltică, mare la care sunt de asemenea riverane Finlanda, Suedia, Danemarca, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia. Proiectul a provocat confuzie şi iritare în aceste ţări, care au toate relaţii tensionate cu Rusia şi nu au înţeles ce presupune concret iniţiativa Ministerului rus al Apărării.

Documentul acestui Minister menţiona totuşi zona de Est a Golfului Finlandei, precum şi apele adiacente porturilor Baltisk şi Zelenogradsk din enclava rusă Kaliningrad (situată între Polonia şi Lituania), adăugînd că, în cazul aprobării propunerii sale, aceasta ar modifica frontiera maritimă a Rusiei şi hărţile de navigaţie, după ultima actualizare a acestora care datează din Ianuarie 1985.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, stabilirea coordonatelor frontierei din 1985 a fost făcută pe baze unor hărţi maritime de la jumătatea secolului al XX-lea şi care nu mai corespund pe deplin coordonatelor topografice din prezent.

Întrebat despre respectivul document, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns că "nu este nimic politic în asta", dar el a admis existenţa unor tensiuni în zona Mării Baltice şi în consecinţă nevoia ca Rusia să ia măsuri pentru a-şi garanta securitatea.

Proiectul acelui decret a fost între timp şters de pe portalul juridic al Guvernului rus. Într-o declaraţie transmisă Reuters înainte ca acest document să fie retras, ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a susţinut că apariţia acestuia ar putea fi o "încercare de a crea confuzie".