Germania promite ajutor ”azi, mine și poimîine, pentru reconstrucția Ucrainei”

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock (foto), a anunţat Miercuri, la Londra, o „ofensivă a reconstrucţiei” în Ucraina, ca o contrapondere la agresiunea Rusiei, informează dpa, potrivit agerpres.

Conform unui comunicat al Ministerului britanic de Externe, la scurt timp înaintea începerii Conferinţei pentru Refacerea Ucrainei, Baerbock a apreciat că reconstrucţia acestei ţări va fi „o problemă enormă”.

„Doar în 2022, Ucraina a pierdut 29% din Produsul Intern Brut, cu o inflaţie care s-a ridicat la 27%”, a spus reprezentanta Guvernului de la Berlin.

Banca Mondială estimează că reconstrucţia Ucrainei va costa peste 400 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

În prezent, Germania oferă „noi ajutoare umanitare uriaşe familiilor afectate cel mai grav de distrugeri, inundaţii şi strămutări”, a spus ministrul, adăugînd că, pe termen mediu, obiectivul este sprijinul pentru asigurarea finanţării, iar pe termen lung procesul de aderare a Ucrainei la UE va pune bazele unei economii ucrainene durabile şi prospere.

„Ajutorul Germaniei este de nezdruncinat azi, mîine şi poimîine. Deoarece pentru o pace durabilă nu este suficient ca Ucraina să cîştige războiul – dorim să devină o parte a proiectului de pace şi prosperitate în Europa”, a mai declarat Baerbock.

Regatul Unit, care găzduieşte alături de Ucraina conferinţa de anul acesta, contează mult pe promovarea investiţiilor private, pe lîngă ajutorul direct. Conform Guvernului britanic, sute de companii internaţionale şi-au făcut deja cunoscute intenţiile de a participa la reconstrucţia Ucrainei.

Printre acestea se numără şi multe firme germane, care sunt încă active în Ucraina, în ciuda războiului, a arătat ministrul german de Externe. Baerbock a explicat că ţara sa sprijină aceste eforturi prin garanţii pentru investiţii la nivel naţional.

Premierul britanic, Rishi Sunak, a anunţat că, la conferinţa de la Londra, se va crea un cadru pentru asigurarea împotriva riscului de război, acoperit de ţările G7 – grupul celor mai importante economic democraţii din lume – care să ofere companiilor private mai multă securitate. 

Deja e timpul ca Parlamentul Turciei să demareze procesul de ratificare a aderării Suediei la NATO

Suedia şi-a îndeplinit obligaţiile din acordul cu Turcia privitor la aderarea ţării nordice la NATO şi a venit vremea ca Parlamentul turc să înceapă procesul de ratificare, a declarat ministrul de Externe suedez Tobias Billstrom, potrivit Reuters şi agerpres.

”Considerăm că am făcut ceea ce se aştepta de la noi, acum este timpul ca Parlamentul Turciei să înceapă procesul de ratificare”, a declarat Billstrom, după o întîlnire cu parlamentarii suedezi.

Finlanda şi Suedia au solicitat, anul trecut, să adere la NATO, ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, dar procesul a fost ţinut în loc de Turcia şi Ungaria.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, blochează din Mai 2022 intrarea Suediei în NATO.

Ankara a acuzat Suedia de pasivitate în faţa ”teroriştilor” kurzi refugiaţi în această ţară, cerînd extrădări asupra cărora, totuşi, Guvernul suedez nu are ultimul cuvînt.

Incendierea unui exemplar din Coran de către un extremist în Capitala suedeză, în luna Ianuarie, a determinat suspendarea convorbirilor între Ankara, Helsinki şi Stockholm.

Un nou pachet european de sancţiuni împotriva Rusiei

Statele membre ale UE au convenit asupra unui al unsprezecelea pachet de măsuri restrictive împotriva Rusiei, menit, în special, să evite eludarea sancţiunilor deja în vigoare, au declarat surse oficiale, potrivit AFP, scrie agerpres.  

Aceste măsuri, adoptate de ambasadorii Celor 27 la Bruxelles, includ atît sancţiuni individuale, cît şi „măsuri de combatere a eludării”, a transmis Suedia, care deţine Preşedinţia rotativă a Consiliului UE.

Scopul este de a împiedica posibilitatea ca mărfurile interzise pentru export în Rusia să găsească o modalitate de a aproviziona complexul militar rus.

Propunerea iniţială a Comisiei a identificat, în special, opt firme chineze acuzate de reexportul de bunuri sensibile în Rusia. După discuţii cu Beijingul, cinci dintre ele au fost eliminate de pe listă, dar trei firme cu sediul în Hong Kong rămîn vizate pentru că sunt ruseşti, a declarat o sursă diplomatică.

O companie iraniană, două companii din Emiratele Arabe Unite, două firme cu sediul în Uzbekistan, una în Armenia şi una în Siria sunt, de asemenea, vizate.

UE încearcă să descurajeze firmele străine şi ţările terţe să ajute Moscova prin reexportul către Rusia a unor bunuri care pot fi utilizate de complexul militar-industrial rus, inclusiv semiconductori şi circuite integrate.

Cel de-al 11-lea pachet vizează frigiderele, imprimantele, calculatoarele electronice şi alte produse care „contribuie la consolidarea militară şi tehnologică a Rusiei sau la dezvoltarea sectorului său de apărare şi securitate”. Lista are 155 de pagini.

Europenii au interzis, de asemenea, accesul în porturi şi ecluze pe teritoriul UE pentru navele suspectate de încălcarea interdicţiei privind importul de ţiţei şi produse petroliere ruseşti pe cale maritimă.

Statele europene au prelungit, de asemenea, suspendarea licenţelor de emisie în UE pentru cinci organe de presă ruseşti aflate sub controlul permanent al conducerii ruse, precum şi interdicţia de difuzare a conţinutului acestora.

De asemenea, au adăugat pe lista lor neagră 71 de persoane şi 33 de entităţi implicate în deportarea copiilor ucraineni în Rusia.

Acordul la care au ajuns ambasadorii la UE nu a fost încă aprobat în mod oficial. Identităţile persoanelor şi entităţilor sancţionate vor fi apoi publicate în Jurnalul Oficial al UE, iar măsurile vor intra în vigoare.

Dintr-o eroare contabilă, asistenţa militară a SUA pentru Ucraina a fost supraevaluată cu peste 6 miliarde dolari

Statele Unite au supraestimat cu peste 6 miliarde de dolari valoarea echipamentelor militare trimise Ucrainei, a anunţat Departamentului Apărării american, potrivit DPA şi Reuters, transmite agerpres.

În timpul unui audit, au fost descoperite ”neconcordanţe” în evaluarea echipamentelor trimise din SUA de la începerea invaziei ruse în Ucraina, în 24 Februarie 2022, a declarat secretarul adjunct pentru presă al Pentagonului, Sabrina Singh.

”Într-un număr semnificativ de cazuri, serviciile noastre au folosit costurile pentru înlocuire în loc de valoarea netă de catalog, supraevaluînd astfel echipamentul retras din stocurile SUA şi furnizat Ucrainei”, a explicat reprezentanta Pentagonului.

Aceasta a spus că pentru anul fiscal 2022 ajutorul militar american pentru Kiev a fost supraevaluat cu 2,6 miliarde de dolari, iar pentru anul fiscal 2023 cu 3,6 miliarde de dolari.

Sabrina Singh a subliniat că ”erorile de evaluare” nu limitează ”furnizarea de sprijin pentru Ucraina” din partea SUA.

Valoarea totală a ajutorului militar furnizat Ucrainei de către SUA era estimată la începutul lunii Mai la 37,6 miliarde de dolari, care acum trebuie să fie revizuită în scădere cu 6,2 miliarde de dolari.

SUA sunt considerate cel mai important aliat al Ucrainei în lupta acesteia împotriva invaziei ruse.

Forțele rusești îşi consolidează poziţiile defensive în Crimeea

Rusia şi-a extins în continuare instalaţiile defensive în teritoriile ocupate din Ucraina, arată serviciile britanice de informaţii, conform raportului cotidian prezentat Miercuri de Ministerul Apărării de la Londra, preluat de dpa, potrivit agerpres.

Ruşii au făcut eforturi semnificative, în special în vecinătatea peninsulei Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, afirmă sursa citată.

„Asta include o zonă extensivă de dispozitive defensive de 9 km lungime, la 3,5 km la Nord de oraşul Armiansk, pe istmul care leagă Crimeea de regiunea Herson”, a precizat Ministerul.

Britanicii apreciază că poziţiile defensive sofisticate evidenţiază estimarea Rusiei conform căreia forţele ucrainene sunt capabile să atace Crimeea. ”Rusia continuă să considere că menţinerea controlului peninsulei este o prioritate politică maximă”, afirmă Ministerul Apărării.

Raportul mai consemnează că în Sudul Ucrainei se dau lupte grele pe mai multe secţiuni ale frontului.

Pentru a continua înarmarea Ucrainei, statele UE alocă 3,5 miliarde de euro

Ţările UE au convenit Miercuri să contribuie cu o nouă donaţie, de 3,5 miliarde de euro, la Instrumentul European pentru Pace (FEP), fond utilizat pentru finanţarea livrărilor de arme către Ucraina şi a misiunilor militare în străinătate, relatează AFP, potrivit agerpres. 

Ambasadorii celor 27 de state membre au ajuns la un acord la Bruxelles, a anunţat Suedia, care deţine Preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Înţelegerea va trebui să fie aprobată în mod oficial de miniştrii de Externe în cadrul reuniunii lor din 25 Iunie de la Luxemburg.

„Această decizie reafirmă angajamentul UE de a-şi sprijini partenerii în domeniul securităţii şi apărării”, a subliniat Preşedinţia suedeză.

Suma iniţială de 5,7 miliarde de euro alocată pentru şapte ani acestui fond creat de statele membre în afara bugetului european a fost epuizată într-un an de conflictul din Ucraina. Statele membre au folosit banii pentru a finanţa armele şi muniţiile preluate din arsenalele lor şi trimise Kievului.

Mecanismul este alimentat de contribuţii din partea statelor membre, iar 66 % din finanţarea sa este asigurată de Germania, Franţa, Italia şi Spania.

Este necesară unanimitatea pentru a aproba utilizarea fondurilor Instrumentului European pentru Pace pentru a le rambursa statelor membre 40% din valoarea armamentului livrat Ucrainei şi pentru a instrui personalul militar ucrainean.

Noua alocare de 3,5 miliarde de euro nu va fi utilizată exclusiv pentru înarmarea Ucrainei. O parte din fonduri vor fi utilizate pentru alte misiuni militare şi civile ale UE în străinătate, în special în Balcanii de Vest şi în regiunea Sahel.

Se cere triplarea, pînă în 2030, a investiţiilor în energii curate

Investiţiile în energii curate în ţările în curs de dezvoltare şi în economiile emergente ar trebui să se tripleze pînă în 2030, pentru a fi în linie cu obiectivele internaţionale de limitare a schimbărilor climatice, relatează agenţia EFFE, potrivit agerpres.

Într-un raport, Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC, entitate a Băncii Mondiale) estimează că ar trebui să se treacă de la investiţii de 770 miliarde milioane dolari în 2022 la cel puţin 2.800 miliarde anual la începutul deceniului 2030.

În plus, IEA şi IFC subliniază că doar fondurile publice nu vor fi suficiente pentru a oferi un acces universal la energie în aceste ţări şi pentru a face faţă schimbărilor climatice.

În realitate, finanţarea privată va trebui să se multiplice cu un factor net superior şi să depăşească cele 135 miliarde de dolari din prezent, pentru a ajunge la cel puţin 1.100 miliarde dolari anual, la începutul următorului deceniu.

Autorii studiului cred că forma de mobilizare a banilor privaţi este împreună cu o asociaţie de finanţare publică ce trebuie să ajute la reducerea riscului proiectelor.

În total, două treimi din banii pentru energiile curate ar trebui să vină din surse private.

Directorul executiv al IEA, Fatih Birol, subliniază că domeniul energiei în prezent „se mişcă rapid, dar există un mare risc ca multe ţări să rămînă în urmă”.

„Investiţia necesară este mult peste capacitatea de finanţare publică, singură, ceea ce face să fie urgentă o creştere rapidă a unei mai mari finanţări private pentru proiecte de energie curată în economiile emergente şi în curs de dezvoltare”, a spus Birol.

SUA acordă încă 1,3 miliarde de dolari pentru economia Ucrainei

SUA vor furniza un ajutor suplimentar în valoare de 1,3 miliarde de dolari pentru economia ucraineană, în special pentru infrastructura sa esenţială, a anunţat Miercuri secretarul de stat american Antony Blinken în cadrul Conferinţei internaţionale privind reconstrucţia Ucrainei de la Londra, transmit Reuters şi AFP, potrivit agerpres.

”Atît timp cît Rusia va continua să distrugă, noi vom fi acolo pentru a ajuta la reconstruirea Ucrainei: reconstruirea vieţilor, reconstruirea ţării sale, reconstruirea viitorului”, a declarat Antony Blinken.

”Puţin mai mult de jumătate din acest nou sprijin american (520 de milioane de dolari) va fi destinat în special reconstruirii infrastructurii energetice a ţării, în timp ce 657 de milioane de dolari vor fi mobilizaţi pentru a moderniza căile ferate, porturile, frontierele şi toate infrastructurile esenţiale care conectează ţara cu Europa”, a adăugat demnitarul american.

”Restul fondurilor vor susţine companiile ucrainene şi vor contribui la finanţarea mijloacelor de digitalizare a Administraţiei ucrainene, în special pentru a suprima corupţia”, a adăugat el, un mesaj clar adresat liderilor de la Kiev.

De la începutul invaziei ruse, Statele Unite au alocat deja peste 20 de miliarde de dolari pentru a susţine economia şi dezvoltarea Ucrainei şi peste 40 de miliarde de dolari pentru sprijinirea Armatei.

La fel ca alţi participanţi la conferinţa de la Londra, precum premierul britanic Rishi Sunak sau preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul de stat american a lansat un apel la implicare adresat sectorului privat.

”În timp ce Guvernele şi instituţiile financiare au un rol important de jucat în reconstruirea Ucrainei, doar sectorul privat poate mobiliza nivelul de investiţii necesar pentru a satisface nevoile masive ale ţării”, a insistat Antony Blinken.

De asemenea, el a accentuat faptul că Rusia va trebui să plătească pentru pagubele cauzate de agresiunea sa neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei.

BCE solicită o gestionare mai riguroasă a riscurilor în creştere provocate de băncile din umbră

Băncile din umbră cresc rapid în zona euro şi reprezintă un risc sporit la adresa întregului sistem financiar, astfel încît creditorii trebuie să fie mai restrictivi cînd au de-a face cu astfel de entităţi, a avertizat Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul BCE, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Băncile din umbră, cum ar fi fondurile de investiţii sau firmele de asigurări, au acum active de 31.000 miliarde de euro, egale cu 80% din sectorul bancar supervizat, dar reglementarea este mult mai relaxată şi deseori îşi asumă riscuri mai mari.

„Riscurile în rîndul intermediarilor financiari non-bancari (NBFI) s-ar putea intensifica în următoarele luni, în contextul actualelor politici monetare menite să readucă inflaţia la ţinta băncii centrale”, susţine Enria, argumentînd că riscurile au crescut „profund”.

Gradul de îndatorare în sectorul bancar din umbră a crescut semnificativ, existînd dovezi ale unei pregătiri insuficiente pentru a face faţă cererii sporite de lichidităţi, a avertizat oficialul BCE.

Temerile sunt accentuate de faptul că băncile din umbră sunt în mare măsură nereglementate, iar riscurile pot creşte deoarece nu se fac verificări, a apreciat Enria.

Dar băncile din umbră sunt strîns conectate cu sectorul bancar reglementat şi turbulenţele s-ar putea extinde către creditorii tradiţionali, astfel încît băncile trebuie să gestioneze în mod activ riscurile cu care se confruntă clienţii.

De asemenea, băncile din umbră tind să facă afaceri cu un mic grup din băncile de importanţă sistemică, iar în acest fel problemele lor vor afecta şi principalele bănci din Europa.

Deşi ar fi ideale noi reglementări, acestea necesită timp pentru a fi negociate şi implementare, iar băncile rămîn vulnerabile pe termen scurt. Pînă acum, cea mai importantă protecţie pentru bănci este să conştientizeze riscurile şi să le gestioneze activ cînd au de-a face cu sectorul bancar din umbră, a explicat Enria.

Băncile de importanţă sistemică globală din zona euro sunt: BNP Paribas, Deutsche Bank, BPCE, Credit Agricole, ING, Santander, Societe Generale şi UniCredit.

Ursula von der Leyen: ”UE are o responsabilitate specială faţă de Ucraina”

Uniunea Europeană are o „responsabilitate specială” faţă de Ucraina pe termen lung, a anunţat, Miercuri, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la conferinţa pentru reconstrucţia Ucrainei de la Londra, potrivit Reuters şi agerpres.

„Acest lucru este pentru nevoile imediate ale Ucrainei. Dar să vorbim despre viitor! Cred că Uniunea Europeană are o responsabilitate specială”, a declarat Ursula von der Leyen, în discursul susţinut la Londra.

„Ucrainenii ne spun că, atunci cînd îşi imaginează viitorul, văd steagul Europei fluturînd deasupra oraşelor lor. Şi nu am nici o îndoială că Ucraina va fi parte din Uniunea noastră”, a adăugat ea.

La rîndul său, ministrul de Externe german, Annalena Baerbock, a subliniat, în intervenţia ei, necesitatea de a lega reconstrucţia Ucrainei de procesul de aderare la Uniunea Europeană.

„Sunt convinsă că trebuie să legăm în continuare reconstrucţia Ucrainei şi procesul de aderare la UE. Scopul nostru este să ajutăm la reconstrucţia unei Ucraine care este pregătită pentru UE”, a afirmat şefa diplomaţiei germane la eveniment.