Începînd de Luni, Serghei Lavrov va participa la discuţiile din Consiliul de Securitate al ONU despre Ucraina şi Orientul Mijlociu

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, va participa, începînd de Luni, la New York, la şedinţele Consiliului de Securitate al ONU, pentru a lua parte la dezbaterile despre Ucraina şi Orientul Mijlociu, a anunţat Miercuri purtătoarea sa de cuvînt, Maria Zaharova, potrivit agenţiilor DPA şi EFE.

Aceste dezbateri sunt programate pe parcursul a trei zile, de Luni pînă Miercuri. "Lavrov are prevăzută participarea la dezbaterile deschise trimestriale din Consiliul de Securitate al ONU asupra situaţiei din Orientul Mijlociu, inclusiv tema palestiniană, şi la sesiunea din Consiliu asupra temei ucrainene solicitate de noi", a declarat Zaharova.

În ce priveşte Orientul Mijlociu, ministrul rus va discuta despre modalităţile de încheiere a crizei severe provocate de conflictul dintre Israel şi palestinieni, a indicat reprezentanta MAE rus.

Cît despre Ucraina, a adăugat ea, Lavrov doreşte să prezinte punctul de vedere al Rusiei şi găsirea unei soluţii politice care să încheie conflictul armat în desfăşurare, dar care "să ia în calcul interesele de securitate legitime ale Rusiei".

Prin interese de securitate legitime Rusia face referire în principal la dezarmarea Ucrainei şi la stabilirea unui statut de neutralitate pentru această ţară, din care a anexat peninsula Crimeea şi patru provincii estice, pe acestea din urmă controlîndu-le pe teren doar parţial.

Armata rusă a atacat infrastructura agricolă din Odesa cu rachete supersonice Onyx

Forţele ruse au atacat Miercuri infrastructuri agricole din regiunea Odesa, în Sudul Ucrainei, cu rachete supersonice Onyx, potrivit şefului Administraţiei militare din zonă, Oleg Kiper, citat de EFE, potrivit Agerpres.

Onyx este una dintre rachetele de fabricaţie rusă cel mai greu de interceptat, întrucît zboară cu mare viteză la o altitudine mică.

"După atacul masiv cu drone din cursul nopţii trecute asupra Odesei, teroriştii au lovit regiunea cu rachete în cursul dimineţii", a indicat Kiper pe contul său de Telegram.
Rusia a lansat în noaptea de Marţi spre Miercuri aproximativ 20 de drone iraniene Shahed care au fost aproape în totalitate doborîte de Ucraina în Sudul ţării, a anunţat Kievul.
Agenţia de presă Unian a transmis că peste 50 de imobile de locuit au rămas fără încălzire în urma atacului cu drone.

Şeful Administraţiei militare din regiune, Oleg Kiper, a precizat ulterior că 58 de imobile de locuit din Odesa nu au deloc agent termic din cauza unei avarii survenite la reţeaua de termoficare în urma atacului. El a comunicat despre un bloc cu cinci etaje avariat şi trei civili răniţi, între care un bărbat spitalizat.

Lîngă această clădire nu se află nici un fel de obiectiv militar, a afirmat responsabilul ucrainean, subliniind că inamicul "terorizează populaţia civilă".

În acelaşi timp, Oleg Kiper a explicat, fără a preciza numărul de Onyx utilizate în atacul din cursul dimineţii, că ţinta rachetelor au fost întreprinderi agricole din două districte diferite din regiunea Odesa.

Regiunea Odesa a fost vizată aproape zilnic în Vară de atacuri ruseşti, care au ţintit infrastructuri agricole şi porturilor sale, unde cerealele figurează printre principalele exporturi.

Anul trecut, autoritățile din Bulgaria au oprit la graniţele sudice circa 180.000 de intrări ale migranţilor

Poliţia de frontieră bulgară a împiedicat în anul 2023 circa 180.000 de intrări ilegale ale migranţilor, marea majoritate venind dinspre Turcia, o creştere cu 8% faţă de anul anterior, potrivit datelor Ministerului de Interne bulgar, prezentate de agenţia EFE.

Au fost reţinuţi anul trecut 1.729 de migranţi ilegali, dintre care 920 de cetăţeni sirieni şi 249 de irakieni, care au încercat să pătrundă în Bulgaria venind dinspre Turcia.
În timp ce la frontiera Bulgariei cu Turcia s-a înregistrat o înmulţire cu 10% a intrărilor migranţilor ilegali faţă de anul 2022, la frontiera cu Grecia s-a înregistrat o scădere de 85%. La frontiera greacă, Poliţia bulgară a reţinut 39 dintr-un total de 500 de migranţi ilegali care au încercat să intre în Bulgaria.

De asemenea, s-a înregistrat o creştere de 85% a reţinerilor de migranţi, majoritatea afgani şi sirieni, care au încercat să iasă din Bulgaria către Serbia, cu intenţia ca de acolo să-şi continue drumul spre Ungaria şi mai departe către ţări Vest-europene.

Publicarea unor astfel de statistici privind migraţia face parte din strategia Guvernului bulgar de a obţine intrarea în spaţiul Schengen, blocată anul trecut de Austria, care a motivat că Bulgaria şi România nu combat suficient migraţia clandestină, şi Olanda, care a acuzat nivelul ridicat al criminalităţii organizate în Bulgaria.

Olanda a renunţat ulterior la aceste obiecţii, în timp ce Austria a acceptat să-şi ridice veto-ul asupra aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, dar a cerut în schimb consolidarea protecţiei frontierelor externe ale UE pentru a combate valul de migranţi, inclusiv prin alocarea în acest scop de finanţări europene suplimentare, şi preluarea de către România şi Bulgaria a solicitanţilor de azil sosiţi în Austria, în special afgani şi sirieni.

Blinken are îndoieli privitoare la posibilitatea unei încetări a focului în Ucraina

Secretarul de stat american Antony Blinken şi-a exprimat Miercuri îndoiala cu privire la posibilitatea unei încetări a focului în Ucraina, subliniind că Rusia nu şi-a arătat în nici un fel dorinţa de a "negocia cu bună-credinţă", la aproape doi ani de la începutul invaziei, relatează AFP.

"Nu vedem asta", a declarat Blinken la Forumul Economic Mondial de la Davos, în legătură cu posibilitatea unei încetări a focului.

"Suntem mereu deschişi şi atenţi, pentru că poporul ucrainean doreşte încetarea focului mai mult decît oricine altcineva", a adăugat el.

"Însă Rusia trebuie să aibă dorinţa de a se angaja, de a negocia cu bună-credinţă, pe baza principiilor fundamentale care au fost puse sub semnul întrebării de agresiunea sa – integritatea teritorială, suveranitatea, independenţa", a subliniat şeful diplomaţiei americane.
"Dacă şi cînd Rusia va fi pregătită să negocieze pe această bază, ea va găsi ucraineni care vor să facă acest lucru şi cu siguranţă va găsi sprijinul Statelor Unite", a dat asigurări Blinken.

Marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, deşi favorabil organizării unui summit de pace, a insistat asupra faptului că orice reglementare trebuie să prevadă ca Rusia să părăsească teritoriul ucrainean.

Blinken a avertizat în legătură cu intenţiile reale ale preşedintelui rus Vladimir Putin, subliniind că Statele Unite au discutat cu Rusia înainte de invazia din Februarie 2022 despre ceea ce Kremlinul a prezentat drept îngrijorări legate de securitate în ceea ce priveşte Ucraina.

La acea vreme, Vladimir Putin a menţionat drept motiv de îngrijorare posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO.

"Nu trebuie să mă credeţi. Este suficient să citiţi ce spune preşedintele Putin. Nu a fost niciodată cu adevărat vorba despre asta. Întotdeauna a fost vorba despre această mare viziune de a recrea o Rusie mare", a adăugat Blinken.

Prim-ministrul Regatului Belgiei este favorabil unui mecanism pentru confiscarea unor active ruseşti de 280 de milioane de euro

Belgia nu se opune confiscării unor active ruseşti în valoare de 280 de milioane de euro, însă este nevoie de un mecanism clar, cum ar fi utilizarea ca garanţii pentru Ucraina, a declarat Miercuri agenţiei Reuters premierul belgian Alexander De Croo.

După ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, Statele Unite şi aliaţii lor au interzis tranzacţiile cu banca centrală a Rusiei şi cu Ministerul de Finanţe de la Moscova, blocînd în Occident active ruseşti în valoare de circa 300 de milioane de dolari. Ţările democratice avansate economic din G7 discută posibilitatea de a confisca activele blocate, deşi unii membri ai grupului sunt îngrijoraţi de crearea unui precedent.

De Croo a afirmat că Belgia este gata să discute destinaţia activelor ruseşti blocate, precum şi a dobînzilor la acestea. "Nu spunem nu unei confiscări a activelor. Dar trebuie să lucrăm la un mecanism. De exemplu, pot fi utilizate ca garanţii pentru strîngerea de fonduri pentru Ucraina", a spus el, adăugînd: "Suntem deschişi pentru discuţii în continuare şi dorim să participăm la o soluţie de identificare a unei baze legale pentru transferuri către Ucraina, fără a destabiliza sistemul financiar internaţional".
Potrivit prim-ministrului belgian, există riscul de subminare a stabilităţii financiare, deoarece băncile centrale depozitează frecvent active unele la altele.

Cea mai mare parte din activele Rusiei – titluri în care a investit banca centrală a Rusiei – sunt blocate în Euroclear, un depozit bancar din Bruxelles. Unele din acestea ajung la maturitate şi sunt transformate în lichidităţi, iar tranzacţiile respective sunt impozitate cu 25%, a arătat De Croo.

"Dacă există venituri impozabile, le vom izola pentru a putea fi date Ucrainei", a susţinut oficialul, precizînd că impozitele pe activele blocate se ridicau la 1,3 miliarde de euro în 2023 şi vor ajunge anul acesta la 1,7 miliarde de euro.

Janet Yellen, şefa Trezoreriei Statelor Unite, şi-a exprimat anul trecut îngrijorarea privind orice obstacole legale semnificative pentru confiscarea activelor ruseşti blocate, însă mai recent a fost de acord să ia în considerare ideea unui mediu de finanţare mai strict.

Legea care interzice dezinformarea şi declaraţiile înşelătoare despre produse a primit acordul final din partea PE

Parlamentul European (PE) şi-a dat, Miercuri, acordul final privind o directivă care va îmbunătăţi etichetarea produselor şi va interzice utilizarea declaraţiilor de mediu înşelătoare, scrie Agerpres.

Directiva, adoptată cu 593 voturi pentru, 21 împotrivă şi 14 abţineri, urmăreşte să protejeze consumatorii de practicile de marketing înşelătoare şi să îi ajute să facă alegeri mai bune atunci cînd cumpără diverse bunuri, informează un comunicat al Legislativului comunitar.

În acest scop, lista UE cu practicile comerciale interzise va fi completată cu mai multe obiceiuri de marketing problematice legate de dezinformarea ecologică (cunoscută şi ca "greenwashing") şi de uzura prematură a bunurilor.

Noile norme urmăresc, în principal, să îmbunătăţească fiabilitatea şi claritatea etichetelor produselor prin interzicerea utilizării unor declaraţii de mediu înşelătoare, cum ar fi "ecologic", "natural", "biodegradabil", "neutru din punct de vedere climatic" sau "eco", atunci cînd nu sunt însoţite de dovezi.

Folosirea etichetelor de sustenabilitate va fi şi ea reglementată, avînd în vedere confuzia cauzată de proliferarea lor şi faptul că nu folosesc date comparative. În viitor, în UE vor fi autorizate doar etichetele de sustenabilitate bazate pe sisteme oficiale de certificare sau stabilite de autorităţile publice.

În plus, directiva va interzice afirmaţiile bazate pe schemele de compensare a emisiilor potrivit cărora un produs ar avea un impact neutru, redus sau pozitiv asupra mediului.
Un alt obiectiv important al noii legi este ca producătorii şi consumatorii să se concentreze mai mult asupra durabilităţii produselor. În viitor, informaţiile privind garanţia produselor vor trebui să fie mai vizibile. Se va crea, de asemenea, o etichetă armonizată, care va conferi mai multă vizibilitate produselor cu o garanţie extinsă.

Noile reguli vor interzice şi afirmaţiile nefondate privind durabilitatea, cum ar fi, de exemplu, afirmaţia potrivit căreia o maşină de spălat va rezista la 5.000 de cicluri de spălare, dacă acest lucru nu este adevărat în condiţii normale, îndemnurile la înlocuirea consumabilelor mai devreme decît este strict necesar şi prezentarea bunurilor ca fiind reparabile atunci cînd nu este cazul.

"Această lege va schimba viaţa de zi cu zi a tuturor europenilor. Ne vom îndepărta de obiceiul de a arunca foarte repede produsele, vom face marketingul mai transparent şi vom combate obsolescenţa prematură a bunurilor. Oamenii vor putea alege produse mai durabile, reparabile şi sustenabile datorită etichetelor şi reclamelor fiabile", a declarat raportoarea croată Biljana Borzan, din grupul S&D.

"Cel mai important, companiile nu mai pot păcăli oamenii spunînd că sticlele de plastic sunt bune pentru că au plantat copaci undeva sau nu vor mai putea afirma că un produs este sustenabil fără a aduce dovezi. Aceasta este o mare victorie pentru noi toţi!", a adăugat ea.

Directiva mai trebuie acum să primească aprobarea finală din partea Consiliului, după care va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE, iar statele membre vor avea la dispoziţie 24 de luni pentru a o transpune în legislaţia naţională.

În 2024, obiectivul major al Ucrainei este obţinerea supremaţiei aeriene faţă de Rusia

Ucraina a comunicat Miercuri că obiectivul său pentru acest an este obţinerea supremaţiei aeriene în războiul cu Rusia, dar a avertizat că pentru victorie mai este nevoie de timp şi de ajutor occidental, transmite AFP.

La Forumul Economic de la Davos, ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a afirmat că "în 2024 prioritatea este să alungăm Rusia de pe cer, fiindcă cine controlează cerul va stabili cînd şi cum se va încheia războiul". "I-am învins (pe ruşi) în 2022 pe pămînt, i-am învins în 2023 pe mare şi ne concentrăm să îi învingem în 2024 în aer", a mai susţinut el.

Rusia nu a reuşit să cucerească Kievul, iar ulterior forţele ruse au fost respinse din Nord, Nord-Est şi parţial din Sud. Anul trecut, prin atacuri cu drone maritime şi cu rachete, ucrainenii au reuşit să spargă blocada impusă de ruşi unor porturi de la Marea Neagră şi să îşi reia o parte din exporturi, în special cele de cereale.

Kuleba a insistat că pentru supremaţia aeriană ţara sa are nevoie de avioane din Occident. Anul acesta, urmează să primească aparate F-16, reaminteşte AFP. De asemenea, Ucraina cere rachete cu rază lungă de acţiune, iar pînă acum Statele Unite şi aliaţii europeni au furnizat un număr mic de astfel de arme, pentru a nu provoca Rusia. Ministrul a adăugat, într-un grup de dezbateri de la evenimentul din Elveţia, că Ucraina şi-a mărit "semnificativ" producţia de drone.

În prezent, ruşii atacă aproape în fiecare noapte teritoriul ucrainean cu drone şi rachete lansate de pe teren, de pe mare sau din aer. Sistemele defensive primite din Occident le permit ucrainenilor să doboare majoritatea acestor arme, însă Kievul a avertizat că va rămîne fără muniţii dacă nu primeşte mai multe din America şi Europa.
AFP apreciază că europenii şi americanii tergiversează în continuare înarmarea Ucrainei, în contextul propriilor disensiuni politice interne.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a repetat, Marţi, că este în joc însăşi existenţa statului ucrainean, după ce contraofensiva ucraineană din 2023 nu a reuşit să elibereze teritoriile ocupate de Rusia. "Nu doar că a dat greş contraofensiva lor, ci iniţiativa este în întregime în mîinile forţelor armate ruse. Dacă merge tot aşa, statutul statului ucrainean ar putea suferi o lovitură ireparabilă şi foarte gravă", a ameninţat liderul de la Kremlin. 

Ministrul iranian de Externe a declarat că atacurile asupra Israelului se vor opri dacă războiul din Gaza se încheie

Ministrul iranian de Externe, Hossein Amir-Abdollahian, a declarat că atacurile împotriva Israelului şi intereselor acestuia din partea "Axei Rezistenţei" se vor opri dacă războiul din Gaza se încheie, avertizînd că acest conflict ar putea accentua tensiunile în Orientul Mijlociu, informează Reuters.

Republica Islamică Iran sprijină gruparea islamistă palestiniană Hamas în războiul său cu Israelul, care a devastat Gaza într-o ofensivă aeriană şi terestră, iar Teheranul acuză Statele Unite că susţin ceea ce numeşte crime israeliene în Gaza.

"Încetarea genocidului din Gaza va duce la oprirea acţiunilor militare şi a crizelor din regiune", a declarat Hossein Amir-Abdollahian la Forumul Economic Mondial de la Davos. "Securitatea Mării Roşii este legată de evoluţiile din Gaza şi toată lumea va suferi dacă crimele Israelului în Gaza nu se opresc (...). Toate fronturile (de rezistenţă) vor rămîne active", a adăugat el.

Amir-Abdollahian a adăugat că Teheranul a împărtăşit informaţii cu Irakul despre ceea ce a spus că sunt activităţi ale agenţiei de informaţii israeliene Mossad în regiunea semiautonomă kurdă a Irakului.

Teheranul a anunţat că Gărzile Revoluţionare iraniene au atacat Luni "Cartierul General de spionaj" al Israelului din Irak, în oraşul Erbil. Irakul a negat ulterior că ar exista un astfel de centru de spionaj în ţară.

Ministrul ungar de Externe desființează acuzaţia că Israelul comite un genocid în Fîşia Gaza

Acuzaţiile de genocid împotriva Israelului sunt un "nonsens", a declarat, Miercuri, la Ierusalim, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, care a promis Israelului sprijinul deplin din partea Ungariei în toate forumurile unde este atacat pentru operaţiunea antiteroristă lansată după atacul "infernal" executat de mişcarea palestiniană Hamas pe 7 Octombrie, relatează agenţiile MTI şi EFE.

"Trebuie să recunoaştem dreptul Israelului la autoapărare şi trebuie să vedem clar că succesul operaţiunilor antiteroriste nu este doar de interes israelian, ci global", a susţinut ministrul ungar într-un mesaj video postat pe Facebook după întîlnirea cu omologul său israelian, Israel Katz.

El a remarcat faptul că, în timp ce persoane neimplicate aflate "la sute sau mii de kilometri depărtare" ar putea vedea în acţiunile Israelului o chestiune geopolitică sau un conflict armat ce are nevoie de soluţionare, pentru aceia care sunt foarte apropiaţi de conflict este clar că acesta este făcut din "mii de tragedii umane".

Peter Szijjarto a apreciat că, pentru a preveni escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu, trebuie revenit la ”Acordurile Abraham” de normalizare a relaţiilor dintre Israel şi statele arabe, încheiate cînd Donald Trump era preşedinte al SUA şi care "au oferit pentru prima dată speranţa de a se putea trăi în condiţii de securitate normale".

În opinia ministrului ungar, "unul din obiectivele atacurilor contra Israelului sunt oprirea proceselor de normalizare a relaţiilor şi înveninarea şi mai mult a relaţiilor în Orientul Mijlociu", iar pentru a preveni extinderea conflictului către alte ţări este nevoie ca gruparea şiită Hezbollah să se retragă din apropierea frontierei între Liban şi Israel.

Ministrul francez de Externe: ”A acuza statul israelian de genocid înseamnă a depăşi un prag moral”

Franţa a refuzat, Miercuri, să susţină acuzaţiile de genocid asupra poporului palestinian în Fîşia Gaza, aduse de Africa de Sud la adresa Israelului în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), denunţînd depăşirea unui "prag moral", relatează AFP.
"A acuza statul israelian de genocid înseamnă depăşirea unui prag moral. Nu se poate exploata noţiunea de genocid în scopuri politice", a declarat ministrul francez de Externe, Stephane Sejourne, într-o intervenţie în Parlament.

De la 11 Ianuarie, se desfăşoară o audiere în faţa celei mai înalte instanţe judecătoreşti a Naţiunilor Unite, al cărei sediu se află la Haga, la sesizarea de luna trecută a Pretoriei, care susţine că Israelul încalcă Convenţia ONU asupra genocidului, semnată în 1948 în urma Holocaustului.

Africa de Sud doreşte ca instanţa de la Haga să ceară Israelului să oprească "imediat" campania militară declanşată în Fîşia Gaza după atacul fără precedent al Hamas pe teritoriul israelian în 7 Octombrie, soldat cu circa 1.140 de morţi, potrivit unui bilanţ actualizat al AFP pe baza datelor autorităţilor israeliene.

Drept represalii, Israelul a jurat să "elimine" Hamas aflat la putere în Fîşia Gaza şi a lansat o ofensivă în acest teritoriu palestinian, care a făcut cel puţin 24.448 morţi, în majoritate femei, adolescenţi şi copii, conform ultimului bilanţ al Ministerului Sănătăţii, controlat de Hamas.

"Le spunem ferm israelienilor: Respectarea dreptului se impune tuturor, loviturile sistematice în Gaza trebuie să înceteze, dar cuvintele au un sens", a adăugat Sejourne.

Guvernul german respinsese, de asemenea, Vineri, acuzaţia de "genocid" adusă împotriva Israelului, văzînd în aceasta o "instrumentalizare politică" a dreptului şi considerînd că ea este "lipsită de orice fundament".