În urma războiului declanşat de Rusia, au murit circa 30.000 de soldaţi ucraineni

Un grup civic ucrainean a declarat că, pe baza unor surse deschise, pînă în prezent, s-a confirmat decesul unui număr de aproape 25.000 de soldaţi ucraineni de la începerea invaziei ruse în Februarie 2022, bilanţul total depăşind 30.000, transmite Reuters.
Kievul tratează informaţiile despre pierderile sale în război drept secrete de stat şi oficialităţile ucrainene afirmă că dezvăluirea cifrelor ar putea afecta eforturile Armatei. O relatare din luna August a cotidianului The New York Times, care cita oficialităţi americane sub rezerva anonimatului, avansa un bilanţ de 70.000 de morţi în rîndul ucrainenilor.

În cotidianul Tijden, istoricul Iaroslav Tincenko şi voluntarul Herman Şapovalenko au afirmat că proiectul Book of Memory, al lui Şapovalenko, a confirmat 24.500 de victime în timpul luptelor şi în afara lor. Bilanţul real ar putea fi însă mai ridicat întrucît mulţi dintre cei 15.000 de soldaţi daţi dispăruţi sunt probabil morţi. Reuters nu a putut verifica din surse independente aceste cifre. Aplicînd o proporţie de 1:3, autorii studiului au estimat numărul răniţilor la aproximativ 100.000.

În ceea ce o priveşte, Rusia nu a dezvăluit pierderile din rîndurile forţelor sale armate. 

Comisia Europeană vrea interzicerea importurilor de diamante rusești

Comisia Europeană a propus interzicerea importurilor de diamante provenite din Rusia, în cadrul unui nou pachet de sancţiuni legate de războiul din Ucraina, potrivit textului propunerii consultat Miercuri de AFP.

Acest text, care trebuie să fie aprobat în unanimitate de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, propune includerea unor măsuri pentru a ameliora eficacitatea sancţiunilor referitoare la petrolul rusesc. Această propunere a Comisiei Europene, care ar face parte din al 12-lea set de sancţiuni contra Rusiei, va fi dezbătută începînd de Vineri de ambasadorii statelor membre UE.

Moscova este acuzată că îşi finanţează o parte a campaniei sale militare împotriva Ucrainei graţie comerţului său profitabil cu diamante, care reprezintă o cifră de afaceri de 4-5 miliarde de dolari pe an.

Interdicţia UE se referă la diamantele naturale sau sintetice şi la bijuterii, începînd din Ianuarie 2024, şi la diamantele ruseşti tăiate în alte ţări, începînd din Septembrie.

Uniunea Europeană caută de asemenea să îmbunătăţească eficacitatea sancţiunilor luate cu privire la petrolul rus. Comisia Europeană propune extinderea acestor sancţiuni şi la gaz petrol lichefiat (GPL), butan şi propan, utilizate mai ales pentru încălzire. (AGERPRES)

Bolnavi de cancer din Fîşia Gaza transferați în Turcia

Un grup de bolnavi de cancer care au putut trece din Fîşia Gaza în Egipt vor fi transferaţi în Turcia, a anunţat, Miercuri seara, ministrul Sănătăţii turc, informează AFP.
"Douăzeci şi şase de pacienţi bolnavi de cancer din Gaza au trecut postul de frontieră de la Rafah. Noi am prevăzut să-i aducem pe aceşti 26 de pacienţi în Turcia astăzi", a afirmat ministrul turc al Sănătăţii, Fahrettin Koca, care s-a deplasat în Egipt pentru discuţii asupra transportului de ajutor umanitar în Gaza.

În total, 39 de persoane, dintre care 13 însoţitori ai pacienţilor, vor fi transferate în Turcia datorită "unei coordonări între Turcia, Egipt şi Israel", a afirmat ministrul.

Rafah, aflat sub controlul Egiptului, este principalul punct de acces în enclava palestiniană bombardată de trei săptămîni de Armata israeliană.

Ankara aşteaptă undă verde din partea Egiptului pentru a-şi deschide spitalele de campanie la Rafah, la frontiera egipteană a Fîşiei Gaza, pentru a trata acolo răniţi şi pacienţi palestinieni.

Norvegia a decis cea mai mare investiţie în apărarea sa aeriană din ultimii 30 de ani

Cele 12,5 miliarde de coroane (1,15 miliarde dolari) reprezintă cea mai mare investiţie în apărarea aeriană norvegiană din ultimii 30 de ani, a declarat premierul Jonas Gahr Store pe postul NRK. Banii vor fi folosiţi la achiziţia de rachete NASAMS cu baza la sol cu rază scurtă, medie şi lungă, precum şi de lansatoare şi centre de control al tragerii. Ministrul norvegian al Apărării, Bjorn Arild Gram, a afirmat că Norvegia are nevoie urgentă de un sistem de apărare aeriană modern, dar a notat că cererea pe plan internaţional de astfel de sisteme este foarte mare.
(AGERPRES)

Comisia Europeană a inițiat crearea unui portal cu locurile de muncă vacante accesibile şi lucrătorilor din statele terţe

Comisia Europeană a propus, Miercuri, crearea unei platforme online unde să fie introduse ofertele de locuri de muncă în sectoarele cu deficit de forţă de muncă în statele UE, pentru care pot fi angajaţi şi lucrători proveniţi din statele terţe, relatează agenţiile DPA şi EFE.

Propunerea este inclusă într-un pachet de măsuri, în care mai regăsim, printre altele, şi o recomandare asupra recunoaşterii calificărilor cetăţenilor statelor terţe. Punctul de plecare al pachetului, prezentat la o conferinţă de presă de vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, de comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, şi de comisarul european pentru inovaţie, ştiinţă şi tehnologie, Iliana Ivanova, are în vedere acoperirea deficitară cu forţă de muncă în cazul multor sectoare.

De exemplu, afirmă Margaritis Schinas, UE va avea nevoie, în anul 2030, de circa 20 de milioane de persoane care să lucreze în sectorul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, iar în prezent există în blocul comunitar numai 9 milioane de angajaţi în acest sector, aşadar "mai avem nevoie de alţi 11 milioane". Vicepreşedintele Comisiei Europene a sesizat că UE se află în concurenţă cu ţări precum SUA, Canada, Australia şi Noua Zeelandă în atragerea de noi talente.

Comisia Europeană a identificat 42 de sectoare cu deficit de forţă de muncă în UE şi care vor fi incluse în proiectul de regulament ce va conţine propunerea privind noul portal şi celelalte măsuri din pachetul prezentat. Participarea la acest sistem va fi voluntară pentru fiecare stat membru al UE.

Platforma online propusă acum va fi asemănătoare cu EURES, reţeaua de agenţii de forţă de muncă din UE pe care sunt înscrise în prezent peste 4 milioane de posturi vacante. Ideea de bază este de a conecta persoanele din afara UE aflate în căutarea unui loc de muncă cu posturile pentru care nu există suficienţi solicitanţi din rîndul cetăţenilor statelor membre. 

Noua majoritate parlamentară poloneză a demarat schimbările în Justiţie

Parlamentul polonez a numit, Miercuri, cu voturile noii majorităţi pro-UE, patru membri ai Consiliului General al Puterii Judiciare (CGPJ), care vor înlocui tot atîţia membri numiţi de fosta majoritate conservatoare a Legislativului precedent, relatează agenţia EFE.

Aceasta este prima decizie prin care coaliţia din trei partide aşteptată să preia şi puterea executivă ca să întoarcă reforma judiciară desfăşurată de Guvernul în exerciţiu condus de partidul Lege şi Justiţie (PiS), reformă care a atras critici şi sancţiuni din partea Bruxellesului.

Votul, impus de noua majoritate chiar în sesiunea inaugurală a noului legislativ, a fost precedat de o dezbatere furtunoasă, cu jigniri reciproce între reprezentanţii celor două tabere politice, cea conservatoare a Guvernului încă în funcţie şi noua coaliţie condusă de fostul premier şi preşedinte al Consiliului European Donald Tusk.

Această coaliţie afirmă că, odată ajunsă la putere, va "elibera Tribunalele de influenţa politică, va aplica sentinţele Curţii de Justiţie a UE şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului şi va garanta independenţa judecătorilor".

Benjamin Netanyahu: ”Nu există nici un loc în Gaza unde Israelul să nu ajungă”

Nu există nici un loc, nici o ascunzătoare şi nici un refugiu în Gaza în care Israelul să nu ajungă, a avertizat premierul israelian Benjamin Netanyahu, în contextul în care Armata israeliană acţiona Miercuri în cel mai mare spital din Fîşia Gaza, transmite AFP.
''Vom elimina Hamas şi vom elibera ostaticii'', două ''misiuni sacre'', a declarat şeful Guvernului izraelian, în timpul unei vizite la o bază militară din Israel. ''Nu există adăpost pentru asasinii din Hamas'', a adăugat Netanyahu. Armata israeliană a intrat Miercuri în spitalul Al-Shifa din Gaza, pe care îl consideră o bază strategică a mişcării teroriste palestiniene Hamas. Această operaţiune suscită îngrijorare în special pentru miile de civili palestinieni strămutaţi care şi-au găsit refugiu în incinta spitalului.
''Ni s-a cerut să nu intrăm în Gaza? Ei bine, totuşi am intrat acolo. Ni s-a spus că nu vom ajunge la intrarea în oraşul Gaza, am ajuns acolo. Ni s-a transmis că nu vom putea intra în spitalul Al-Shifa, suntem deja acolo'', a subliniat Benjamin Netanyahu.
Acest spital reprezintă un obiectiv major pentru Israel, care a promis ''că va nimici'' mişcarea islamistă Hamas, după atacul terorist violent lansat de aceasta asupra sudului Israelului pe 7 Octombrie. (AGERPRES)

Rușii au recunoscut că Ucraina ocupă poziţii pe malul stîng al Niprului

Ucraina a reuşit să ocupe poziţii pe malul stîng al Niprului, controlat de forţele ruse, a recunoscut, Miercuri, şeful autorităţilor instalate de Moscova în regiunea ucraineană Herson, transmite AFP.Agenţia arată că o străpungere a liniilor ruse în sectorul respectiv ar reprezenta un succes important pentru ucraineni, a căror contraofensivă începută în Iunie nu a dat rezultatele aşteptate în alte zone.

Vladimir Saldo, liderul părţii din regiunea Herson ocupată de Rusia, a scris, pe Telegram, că între podul feroviar şi satul Krinki se află "aproximativ o companie şi jumătate" de ucraineni, "împărţiţi în grupuri mici". Conform terminologiei utilizate de agenţia de presă rusă TASS, o companie poate avea zeci sau sute de soldaţi.

Este pentru prima dată cînd un oficial rus recunoaşte că ucrainenii au reuşit să treacă Niprul, unde se află linia frontului din Sudul Ucrainei, după ce ruşii s-au retras din oraşul Herson, în Noiembrie, anul trecut. Situaţia a fost deja semnalată de bloggeri militari ruşi şi ucraineni, care au folosit informaţii din surse deschise: Ucraina a reuşit să stabilească poziţii pe malul stîng al fluviului la sfîrşitul lui Octombrie.

Saldo a încercat să minimalizeze importanţa progreselor ucrainenilor, afirmînd că ruşii au desfăşurat întăriri, iar "adversarul este blocat la Krinki, într-un iad de foc: asupra sa cad bombe, rachete, muniţii de sisteme termobarice, artilerie, drone". El a susţinut că forţele ucrainene suferă pierderi mari, însă nu a menţionat nimic despre pierderile ruşilor. Kievul păstrează secretul operaţiunilor în zonă, iar Moscova nu a comentat pînă acum situaţia din sectorul de front respectiv.

Zelenski atenționează că Rusia reprezintă o ameninţare şi pentru vecinii Ucrainei

Rusia reprezintă o ameninţare nu numai pentru Ucraina, ci şi pentru vecinii acesteia, a susţinut, Miercuri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei conferinţe privind parteneriatul germano-ucrainean la nivel urban, desfăşurată la Leipzig, transmite DPA.Şeful statului ucrainean a spus că oraşele din Germania şi Ucraina au o atitudine europeană faţă de oameni, adăugînd că această relaţie protejează vieţile oamenilor.

''Este foarte important ca noi nu doar să folosim instrumentele de care dispune statul'', a afirmat liderul ucrainean. Oraşele Leipzig şi Kiev sunt înfrăţite de 62 de ani, acesta fiind cel mai vechi parteneriat între oraşe din Germania şi Ucraina. Primarul Kievului, fostul pugilist profesionist Vitali Kliciko, s-a aflat printre invitaţii la conferinţă. El a opinat că sprijinul german este vital pentru Ucraina. ''Împreună suntem mult mai puternici'', a afirmat Kliciko (52 de ani). Acesta a adăugat că Ucraina luptă pentru valori democratice şi pentru viitorul său democratic.

Ministrul german al Dezvoltării, Svenja Schulze, a insistat că angajamentul manifestat de oraşe şi comunităţi încă este copleşitor. ''Autorităţile locale vor juca un rol decisiv în reconstrucţia Ucrainei'', a afirmat politiciana social-democrată, care a promis că ţara sa va ajuta Kievul atît timp cît va fi necesar.