IISS: Războiul din Ucraina a slăbit Armata rusă și a consolidat NATO

Rusia a înregistrat o pierdere importantă a puterii sale militare, printre care o bună parte a celor mai moderne echipamente ale sale, Ucraina este în plină modernizare şi China s-a angajat într-o creştere inedită a cheltuielilor pentru apărare, indică bilanţul anual al Institutului Internaţionale pentru Studii Strategice (IISS), informează AFP.
Pentru Armata rusă, pierderile umane din prima fază a invaziei au fost compensate de mobilizarea parţială anunţată în Septembrie, dar se traduce printr-un aflux de soldaţi mai puţin experimentaţi, subliniază IISS. Institutul remarcă o schimbare în componenţa flotei de blindate ruse. Aproximativ jumătate din tancurile sale T-72B3 şi T-72B3M şi numeroase tancuri T-80 au fost pierdute în luptă, iar Armata rusă a fost nevoită să recurgă la echipamente mai vechi pentru a acoperi aceste pierderi.

Potrivit IISS, Rusia a pierdut 6-8% din avioanele sale de luptă tactice, dar proporţia pierderilor este de 10-15% în cazul altor tipuri de avioane. Pe de altă parte, IISS evidenţiază că Ucraina dispune de mai puţine avioane de luptă şi suferă pierderi proporţional mai importante, Kievul pierzînd în jur de jumătate dintre avioanele sale de luptă tactice.

Între altele, aproximativ 20 de ţări au anunţat creşteri imediate sau pe termen mai lung ale cheltuielilor lor în materie de apărare, în timp ce NATO se vede consolidată.
În acelaşi timp, modernizarea Armatei chineze reprezintă pentru Statele Unite ''principala zonă de îngrijorare'', adaugă IISS, care accentuează că majorarea cu 7% a bugetului Apărării Chinei în 2022 în raport cu anul precedent este cea mai mare în valoare absolută.

Lavrov: ”SUA şi sateliţii lor duc un război hibrid total contra noastră pe care l-au pregătit timp de mulţi ani”

Noua politică externă a Rusiei se va concentra pe încheierea ”monopolului” occidental asupra afacerilor globale, a anunţat ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, potrivit Reuters şi agerpres.

”Conceptul reînnoit al politicii noastre externe se va concentra pe nevoia de a pune capăt monopolului Occidentului asupra modelării cadrului vieţii internaţionale”, a spus Lavrov, într-o intervenţie în Duma de Stat.

”Astăzi, Statele Unite şi sateliţii lor duc un război hibrid total contra noastră pe care l-au pregătit timp de mulţi ani, folosindu-se de extremiştii naţionalişti ucraineni”, a adăugat înaltul demnitar rus.

Acesta a propus parteneriatul cu China drept alternativă la axa occidentală.

”Împreună cu prietenii noştri chinezi, lucrăm pentru a ne consolida cooperarea strategică bilaterală, care a ajuns la un nivel de încredere fără precedent în istorie. Legătura între politicile externe ale Moscovei şi Beijingului stabileşte fundamentele arhitecturii multilaterale emergente şi serveşte ca factor de echilibru şi stabilitate în afacerile mondiale”, a spus şeful diplomaţiei ruse.

De asemenea, el a transmis dorinţa Moscovei de a dezvolta ”relaţii de cooperare strategică privilegiate cu India”.

Serghei Lavrov a subliniat că Federaţia Rusă întreţine legături strînse şi cu Brazilia, Iran, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Turcia, Arabia Saudită, Africa de Sud şi alte ”state prietene de pe toate continentele” şi regiunile, printre care America Latină. 

Stoltenberg a invocat două mari greşeli ale lui Putin

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Vladimir Putin a făcut două greşeli strategice cînd a invadat Ucraina: a subestimat puterea şi curajul poporului Ucrainei şi a forţelor sale armate şi a subestimat hotărîrea şi unitatea Alianţei, relatează The Guardian, scrie news.ro. 

„Aliaţii NATO oferă Ucrainei un sprijin fără precedent. Vom discuta despre sprijinul nostru continuu, care este esenţial pentru a ajuta Ucraina să prevaleze ca stat suveran independent şi pentru a menţine ordinea internaţională bazată pe reguli. Preşedintele Putin a făcut două greşeli strategice – a subestimat puterea şi curajul poporului Ucrainei şi a forţelor sale armate şi a subestimat hotărîrea şi unitatea NATO şi a partenerilor noştri”, a declarat Stoltenberg, la reuniunea miniştrilor Apărării de la Bruxelles.

La întîlnire a participat şi secretarul american al Apărării Lloyd Austin şi ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov.

Germania vrea ca ţările din NATO să aloce cel puţin 2% din PIB pentru Apărare

Ţările din NATO trebuie să aloce cel puţin 2% din produsul intern brut pentru cheltuielile militare, a declarat Miercuri ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, înaintea întîlnirii cu omologii săi din alianţă, la Bruxelles, potrivit agerpres.

„Doar cheltuielile de două procente nu vor fi suficiente. Acestea trebuie să fie baza pentru tot ce urmează. Guvernul german dezbate asta chiar acum şi va ajunge în curînd la un acord”, a spus el, conform agenţiei Reuters.

La începutul lui Decembrie anul trecut, Guvernul de la Berlin estima că va atinge obiectivul de 2% din PIB pentru apărare abia în 2025 şi susţinea că unul din impedimente este capacitatea industriei de armament.

Pe 22 Februarie, au fost convocate reuniuni extraordinare ale Legislativului rus

Camerele inferioară şi superioară ale Parlamentului rus (Adunarea Federală) vor avea reuniuni extraordinare pe 22 Februarie, a anunţat agenţia RIA Novosti, preluată de Reuters, potrivit agerpres.

Viaceslav Timcenko, preşedinte al unei Comisii din Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului, a precizat, pentru RIA, că reuniunile se vor concentra asupra adoptării de legi cu privire la integrarea a patru regiuni în Federaţia Rusă.

Anul trecut, Moscova a început anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, condamnată ca ilegală de majoritatea statelor ONU.

Surse citate de RIA au menţionat că Duma de Stat, Camera inferioară, se va reuni în dimineaţa zilei de 22 Februarie, iar Consiliul Federaţiei de la orele 12:00.

Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să-şi rostească discursul anual în faţa Camerelor reunite ale Legislativului în ziua precedentă, pe 21 Februarie.

Pentru Germania, nu este o prioritate livrarea de avioane de luptă Ucrainei

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că livrarea de avioane de luptă Ucrainei nu este o prioritate în acest moment, precizînd că acest aspect va fi discutat cu siguranţă, relatează Reuters, potrivit agerpres.

Securizarea spaţiului aerian al Ucrainei este prioritatea, a declarat el la canalul de televiziune german ARD.

„Doar atunci cînd cerul de deasupra Ucrainei va fi sigur în următoarele trei, patru luni, atunci se poate vorbi de următorii paşi”, a afirmat, de asemenea, ministrul german.

Problema livrării de avioane de luptă Ucrainei nu e acum cea mai urgentă, deşi e o discuţie care se poartă între aliaţi, urgent e să se livreze ce s-a promis deja, precum vehicule blindate şi tancuri, a declarat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Oligarhii ruşi din Elveţia au obținut o victorie însemnată

Elveţia a îngheţat active financiare în valoare de 7,5 miliarde de franci elveţieni (8,13 miliarde de dolari), în cadrul sancţiunilor împotriva ruşilor pentru a pedepsi Moscova pentru invazia sa în Ucraina, a anunţat, în Decembrie, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice.

Un grup de lucru înfiinţat de Oficiul Federal de Justiţie (Ministerul de Justiţie) a ajuns la concluzia că exproprierea activelor private de origine legală fără despăgubiri nu este permisă de legislaţia elveţiană, iar confiscarea bunurilor private îngheţate "este incompatibilă cu Constituţia federală şi cu ordinea juridică în vigoare şi încalcă angajamentele internaţionale ale Elveţiei", se arată într-un comunicat al Guvernului de la Berna.

Băncile elveţiene s-au opus, de asemenea, confiscării. "Nu există niciun temei juridic pentru confiscare în prezent", a declarat luna trecută Asociaţia elveţiană a bancherilor.

"Sprijinul pentru Ucraina va continua, independent de discuţiile privind activele îngheţate", a dat asigurări Consiliul Federal Elveţian (Guvernul) după ce a anunţat că nu poate confisca bunurile oligarhilor ruşi.

Fondurile ruseşti îngheţate trebuie destinate reconstruirii Ucrainei

Uniunea Europeană a însărcinat un grup ad-hoc pentru a investiga modul în care miliardele de dolari din fondurile ruseşti îngheţate, inclusiv rezervele Băncii Centrale, pot fi folosite pentru lucrările de reconstrucţie din Ucraina, a declarat Guvernul suedez, transmite Reuters.

"Mandatul este de a contribui la cartografierea fondurilor care au fost îngheţate în Uniunea Europeană şi, în al doilea rînd, la modul în care se poate proceda legal pentru a accesa aceste fonduri", a declarat premierul suedez Ulf Kristersson. ”Nu există nici un model anterior privind modul de gestionare a activelor ruseşti, iar UE trebuie să se asigure că sunt stabilite proceduri legale adecvate”, a spus el. "Contribuabilii ruşi, nu toţi ceilalţi contribuabili, sunt cei care trebuie să suporte costul lucrărilor de reconstrucţie necesare", a adăugat Kristersson.

Suedia deţine în prezent Preşedinţia rotativă a UE.

Grupul ad-hoc va fi condus de Anders Ahnlid, şeful Oficiului Naţional de Comerţ din Suedia, o agenţie guvernamentală. Printre activele cheie se vor număra fondurile Băncii Centrale ruseşti, care se aşteaptă să se ridice la zeci de miliarde de dolari, a declarat Ahnlid.

"UE nu a mai folosit niciodată pînă acum fonduri îngheţate pentru reconstrucţia unei ţări devastate de război, aşa că, într-un anumit sens, păşim pe un teritoriu nou", a adăugat Ahnlid.

Justiția din Italia, ca și-n  Moldova: După șase ani de procese, Berlusconi a fost achitat

Fostul premier italian Silvio Berlusconi a fost achitat Miercuri de acuzația de corupție în acte judiciare în procesul „Ruby ter”. Tribunalul din Milano i-a achitat pe toți cei 29 de inculpați din proces, relatează ANSA și Mediafax. În afară de Silvio Berlusconi, achitările i-au vizat, printre alții, pe Karima el Mahroug și cei 20 de tineri foști invitați la seratele de la Arcore. La aproape 6 ani de la începerea procesului și la mai bine de 10 ani de la mărturiile presupus false ale invitaților seratelor de „bunga bunga” de la Arcore, Miercuri s-a încheiat primul grad al procesului, un caz judiciar născut din procesele verbale ale procesului Karima El Mahroug, cunoscut sub numele de „Ruby”.

Karima este o femeie în vîrstă de 30 de ani, la vremea respectivă o tînără abia majoră, care l-a acuzat pe premierul de atunci, Silvio Berlusconi, de avansuri sexuale la "cine elegante" la vila San Martino. O situație jenantă pe care fostul prim-ministru, potrivit rechizitoriului Parchetului din Milano, ar fi încercat să o reducă la tăcere, plătind mărturii false din partea participanților. ”Ruby a fost o invenție, numele meu rămîne Karima și acum un coșmar s-a terminat”, a declarat Karima el Mahroug, după ce a fost achitată la Milano: ”Sunt fericită pentru că, în sfîrșit, o parte din adevăr a ieșit la iveală”.

Proces, supranumit „Ruby-ter”, este un nou capitol din scandalul „Rubygate" şi al faimoaselor petreceri „bunga-bunga" pe care Silvio Berlusconi le organiza şi la care participau tinere plătite pentru serviciile lor, în vila sa luxoasă din împrejurimile oraşului Milano. În acest dosar, Berlusconi şi alte 28 de persoane erau urmărite penal pentru incitarea martorilor la declaraţii false şi mărturie falsă.

Și Japonia acuză că a fost spionată de baloanele chineze

O nouă analiză a obiectelor zburătoare neidentificate care au survolat spaţiul aerian japonez în ultimii ani sugerează „puternic” că este vorba de baloane spion chineze, potrivit Ministerului japonez al Apărării, relatează AFP, potrivit agerpres.

„După o analiză mai aprofundată a unor obiecte zburătoare specifice, în formă de balon, identificate anterior în spaţiul aerian japonez, între care cele din Noiembrie 2019, Iunie 2020 şi Septembrie 2021, am ajuns la concluzia că există o mare probabilitate să fie baloane de recunoaştere fără pilot trimise de China”, potrivit unui comunicat.

De asemenea, Tokio ”a cerut ferm Guvernului chinez să confirme faptele incidentului şi ca o astfel de situaţie să nu se mai repete”.

”Încălcările spaţiului aerian de către baloane de recunoaştere fără pilot străine şi alte mijloace sunt total inacceptabile”, se arată în comunicat.

Japonia a declarat, săptămîna trecută, că reexaminează o serie de incidente care au implicat obiecte zburătoare neidentificate după ce un balon spion chinez a survolat teritoriul american, fiind ulterior doborît.