Vineri, la Berlin, trilaterala Scholz-Macron-Tusk se întrunește spre a discuta despre Ucraina

Cancelarul german Olaf Scholz se întîlneşte, Vineri, la Berlin, cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul polonez Donald Tusk, pe fondul accentuării diferenţelor franco-germane legate de politica cu privire la Ucraina, transmite miercuri dpa.

Informaţia privind reuniunea celor trei lideri a fost confirmată pentru dpa de surse guvernamentale, după ce a fost publicată Miercuri de portalul de ştiri Politico.

Este prima reuniune la nivel înalt a aşa-zisului Triunghi de la Weimar, după cea din Iunie anul trecut.

Convorbirile dintre cei trei şefi de stat şi de Guvern au loc la aproape trei săptămîni după conferinţa de la Paris, la care peste 20 de lideri de state s-au reunit pentru a discuta despre conflictul din Ucraina şi care s-a încheiat cu intense dezacorduri legate de posibilitatea de a desfăşura trupe în zona conflictului.

Triunghiul de la Weimar a fost creat în August 1991 de miniştrii de Externe de atunci ai Germaniei, Franţei şi Poloniei, Hans-Dietrich Genscher, Roland Dumas şi Krzysztof Skubiszewski, urmărind iniţial să aducă mai aproape Polonia şi alte state Est-europene de Uniunea Europeană şi NATO. Frecvenţa întîlnirilor a crescut din nou după lansarea de către Rusia a invaziei pe scară largă în Ucraina, acum doi ani.

Cei trei lideri s-au mai întîlnit în Februarie 2022 şi în marja Conferinţei de securitate de la Munchen din Februarie 2023. 

Putin a amenințat Occidentul cu o conflagrație nucleară

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat Miercuri Occidentul că Rusia este practic pregătită pentru un război nuclear şi că, dacă SUA trimit trupe în Ucraina, un astfel de demers va fi considerat o escaladare semnificativă a războiului, informează Reuters.
Putin, care a acordat un interviu postului de televiziune Rossia-1 şi agenţiei de presă RIA, cu cîteva zile înainte de alegerile prezidenţiale din 15-17 Martie unde va obţine mai mult ca sigur un nou mandat de şase ani, a declarat că lumea "se îndreaptă rapid" către scenariul unui război nuclear şi că nu consideră că este nevoie de folosirea armelor nucleare în Ucraina.

"Din punct de vedere tehnico-militar, suntem, desigur, pregătiţi", a declarat Putin, în vîrstă de 71 de ani, atunci cînd a fost întrebat dacă Rusia este cu adevărat pregătită pentru un război nuclear.

Putin a afirmat că SUA au înţeles că, dacă desfăşoară trupe americane pe teritoriul rus sau în Ucraina, Rusia va trata demersul drept o intervenţie.

În Statele Unite "sunt suficienţi specialişti în domeniul relaţiilor ruso-americane şi în domeniul reţinerii strategice. Prin urmare, nu cred că aici totul se îndreaptă rapid către aceasta (o confruntare nucleară), dar suntem pregătiţi", a declarat Putin.

ONU urmează să adopte prima rezoluţie privind inteligenţa artificială

Adunarea Generală a ONU va adopta probabil luna aceasta prima rezoluţie privind inteligenţa artificială (AI), transmite dpa, scrie Agerpres.

Un proiect de rezoluţie redactat de Statele Unite subliniază "urgenţa realizării unui consens global privind sistemele de inteligenţă artificială sigure, securizate şi fiabile".

Textul obţinut de dpa afirmă că dezvoltarea rapidă a AI necesită un cadru de reglementare internaţional şi oferă ocazia pentru cooperare în special cu ţările mai sărace.
Proiectul a fost acceptat fără alte propuneri de amendamente după ce a fost negociat cîteva luni de diplomaţii statelor membre ale ONU, ceea ce face posibilă adoptarea în unanimitate de către cei 193 de membri ai Adunării Generale, înainte de sfîrşitul lui Martie.
Termenul de inteligenţă artificială se referă de obicei la aplicaţiile care au la bază învăţarea automată (machine learning). Dezvoltarea rapidă a unor software-uri mai puternice deschide posibilităţi uriaşe pentru progrese importante în combaterea bolilor cum ar fi cancerul sau rezolvarea unor probleme de amploarea crizei climatice.
În acelaşi timp, există îngrijorarea că aplicaţiile puternice pot provoca daune imense dacă dezvoltarea lor nu este reglementată.

Putin este convins că Macron nu-l agreează din cauza influenţei Rusiei în Africa

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a subliniat, Miercuri, într-un interviu televizat, "resentimentul" omologului său francez Emmanuel Macron din cauza influenţei tot mai mari a Rusiei în Africa, în special prin grupul paramilitar Wagner, informează AFP, scrie Agerpres.

"Da, cred că există resentimente", a spus Putin, dînd asigurări că a avut în trecut discuţii "foarte deschise pe această temă" cu preşedintele francez.

Potrivit lui Vladimir Putin, Franţa a trebuit să facă faţă concurenţei din partea grupului paramilitar Wagner, care, începînd de la mijlocul anilor 2010, a desfăşurat combatanţi în mai multe ţări africane în numele Guvernelor din aceste state, înlocuind puterea tradiţională a Franţei în regiune.

Însă, în opinia lui Vladimir Putin, este vorba de dosare strict economice atunci cînd un stat decide să recruteze paramilitari străini.

"Noi nu ne-am impus în Africa. Noi nu am înlăturat Franţa, problema este alta. Problema este acest faimos grup Wagner. El a realizat iniţial o serie de proiecte economice în Siria, apoi a trecut spre ţări din Africa. Ministerul Apărării rus l-a susţinut, însă doar pentru că era vorba de un grup rusesc, nimic mai mult", a spus Putin.
Preşedintele rus a estimat că "liderii africani ai anumitor ţări au încheiat acorduri cu operatori economici ruşi" pentru că ei "nu au mai vrut să lucreze în unele domenii cu francezii".
"Nu înţeleg de ce ar putea unii să se supere pe noi dacă un stat independent vrea să-şi întărească relaţiile cu parteneri ce provin din alte ţări, în special din Rusia", a declarat Putin.
Vizată de importante sancţiuni occidentale, Rusia caută să-şi recîştige influenţa în Africa, pe care a pierdut-o după destrămarea Uniunii Sovietice, pozînd drept putere eliberatoare în faţa colonizatorilor occidentali.

Kremlinul şi-a concentrat eforturile în special în ţările din zona Sahel, desfăşurînd acolo grupuri paramilitare în cadrul unor acorduri foarte opace.

Varșovia urmează să investească 30 de milioane de dolari pentru adăposturi antiaeriene şi alte măsuri de securitate

Capitala Poloniei, Varşovia, va cheltui 117 milioane de zloţi (30 de milioane de dolari) în următorii doi-trei ani pe adăposturi antiaeriene şi alte măsuri de securitate, a anunţat primarul oraşului, transmite Reuters.

Deşi Polonia, stat membru al NATO, şi-a asigurat cetăţenii că apartenenţa sa la alianţa militară occidentală le garantează securitatea în faţa unui atac rus, invazia rusă din Ucraina învecinată a determinat lansarea de pregătiri pentru potenţiale atacuri, notează Reuters.

"Din propria noastră iniţiativă, am efectuat un inventar al spaţiilor de adăpostire", a declarat, într-o conferinţă de presă, primarul Rafal Trzaskowski.

Varşovia dispune de circa 7 milioane de metri pătraţi de spaţii care ar putea fi folosite ca adăposturi, inclusiv parcări subterane şi staţii de metrou, a explicat el.

"117 milioane (de zloţi) pentru îmbunătăţirea siguranţei - sunt bani pentru următorii doi sau trei ani şi suntem gata să alocăm şi mai mult în acest scop", a adăugat primarul.
Spitalele vor fi pregătite să facă faţă ameninţărilor şi publicul va fi educat pentru a şti cum să acţioneze în cazuri de urgenţe, a mai spus Rafal Trzaskowski.

În 2022, autorităţile au afirmat că serviciile de pompieri verifică starea celor 62.000 de adăposturi aeriene din Polonia. 

Armata Ucrainei așteaptă să-i fie livrate, în curînd, primele obuze promise de Cehia

Ucraina speră să primească, în viitorul apropiat, primele livrări de obuze promise de Republica Cehă pentru Armata ucraineană, care duce lipsă de astfel de muniţie în războiul contra Rusiei, a declarat ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, relatează France Presse.

''După semnalele preliminare pe care le-am primit, băieţii noştri de pe linia frontului vor resimţi o creştere a aprovizionării cu obuze într-un viitor apropiat''.

''Prima parte a obuzelor va fi livrată într-un viitor apropiat. Apoi, pe tot parcursul anului, vor fi livrate noi loturi'', a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene, fără a face alte precizări.
Premierul ceh, Petr Fiala, a afirmat, săptămîna trecută, că iniţiativa sa de a-i furniza Ucrainei muniţii produse în afara Europei a reuşit să strîngă fondurile necesare pentru achiziţionarea a 300.000 de obuze.

În ultimele luni, forţele ucrainene s-au confruntat cu o lipsă de muniţii în timp ce încercau să respingă atacurile trupelor ruse, care au invadat Ucraina în Februarie 2022.
Anul trecut, UE a promis să îi livreze Ucrainei 1 milion de obuze pînă în Martie 2024, însă nu şi-a respectat acest angajament.

În consens cu obiectivele NATO, Danemarca îşi va spori cheltuielile pentru Apărare cu 5,43 miliarde de euro în următorii cinci ani

Danemarca îşi va spori cheltuielile pentru Apărare cu 40,5 miliarde de coroane (5,43 miliarde de euro) în următorii cinci ani, a anunţat Guvernul de la Copenhaga, potrivit Reuters şi AFP.

Suma se adaugă celor 155 miliarde de coroane (20,78 miliarde de euro) pe care anul trecut Copenhaga a promis că le va investi în Apărare în următorii zece ani.

''Guvernul are în vedere creşterea cheltuielilor pentru Apărare cu 40,5 miliarde de coroane între 2024 şi 2028. Bugetul total al Apărării, ce include şi ajutorul pentru Ucraina, va corespunde în acest an şi în 2025 unui nivel de 2,4% din produsul nostru intern brut (PIB). Nu ne reînarmăm în Danemarca pentru că vrem război, distrugere sau suferinţă. Ne reînarmăm acum pentru a evita războiul, într-o lume unde ordinea internaţională este pusă la încercare'', a declarat şefa Executivului danez, Mette Frederiksen, în faţa presei.

Actuala ţintă NATO privind cheltuielile pentru Apărare prevede ca ţările membre să investească anual cel puţin 2% din PIB pe termen lung şi a fost convenită în Vara anului trecut, în contextul perceperii unei ameninţări venite dinspre Rusia.

Anterior, NATO le ceruse statelor sale membre ca bugetul lor pentru Apărare să se apropie de 2% din PIB pînă în 2024. Anul trecut, ţara nordică a alocat pentru apărare 1,4% din PIB.

În plus, Danemarca va prelungi durata serviciului militar de la patru la 11 luni şi acesta va fi deschis şi femeilor. Membră fondatoare a NATO, Danemarca şi-a redus capacităţile militare după încheierea Războiului Rece, la începutul anilor '90.

În Vară, după reparaţii, rușii vor testa submarinul cu propulsie nucleară Loşarik

Submarinul rusesc de mare adîncime AS-13, cu propulsie nucleară, cunoscut sub numele de Loşarik, va ieşi pe mare pentru teste în Iunie sau Iulie, după reparaţii care au durat cîţiva ani, transmite agenţia de presă de stat TASS, preluată de Reuters.

O sursă militară neidentificată a agenţiei ruse a declarat că "reparaţia lui Loşarik este aproape încheiată" şi "după unele lucrări rămase, s-a planificat să iasă pentru teste în Iunie sau Iulie anul acesta".

Submarinul lansat în 2003 este una din cele mai secrete nave de acest tip din flota rusă. În 2019, un incendiu la bord a provocat moartea a 14 marinari, iar de atunci Loşarik a fost în reparaţii.

După accident, Ministerul Apărării de la Moscova a comunicat că submarinul are propulsie atomică, însă "elementele nucleare" au fost complet izolate faţă de incendiu.
Sursa, despre care TASS afirmă că este bine informată privind problema, susţine că după reparaţii submarinul îşi menţine capacitatea de scufundare la 6000 de metri. Agenţia a transmis anul trecut că coca din titan nu a fost deteriorată.

După ce Rusia a invadat Ucraina în Februarie 2002, preşedintele rus, Vladimir Putin, a acordat prioritate întăririi capacităţilor militare, afirmînd că Moscova îşi va moderniza în continuare forţele nucleare şi îşi va menţine pregătirea pentru luptă la un nivel ridicat.

Avalanșe de drone ucrainene asupra mai multor regiuni ruse, inclusiv importante situri energetice

Zeci de drone ucrainene au vizat Miercuri mai multe regiuni ruse, dar şi importante situri energetice din Rusia, informează agenţiile internaţionale de ştiri, în timp ce presa rusă vorbeşte despre 58 de drone doborîte.

O rafinărie de petrol a fost lovită de o dronă în Riazan, la circa 200 de kilometri Sud-Est de Moscova, atac care a făcut răniţi şi a provocat un incendiu, a anunţat guvernatorul regiunii, informează AFP.

"Rafinăria de petrol din Riazan a fost atacată cu o dronă (...). Potrivit primelor informaţii, există răniţi", a scris guvernatorul regiunii Riazan, Pavel Malkov, pe Telegram.
Potrivit lui Malkov, în urma atacului "s-a declanşat un incendiu" în această rafinărie, unul dintre cei mai mari producători de carburant pentru centrul Rusiei şi controlată de gigantul petrolier Rosneft.

Alte cîteva zeci de drone au vizat regiunile ruse Belgorod, Briansk, Kursk şi Voronej, toate frontaliere cu Ucraina, fără a face răniţi, potrivit autorităţilor regiunilor respective.
O dronă a fost doborîtă în apropiere de o rafinărie de petrol din regiunea Leningrad, în apropiere de oraşul Sankt-Petersburg, în Nord-Estul Rusiei, a anunţat, pe Telegram, guvernatorul regiunii Aleksandr Drojdenko, subliniind că atacul "nu a făcut victime, nici pagube materiale".

Situri energetice ruse au fost atacate de drone pentru a doua zi consecutiv.

Marţi, o rafinărie de petrol vizată de o dronă ucraineană a luat foc în zona industrială Kstovo, în regiunea Nijnii Novgorod, la 800 de km de frontiera cu Ucraina.

Un alt incendiu s-a declanşat Marţi într-un complex de carburant în regiunea Oriol, la circa 160 de km de frontiera cu Ucraina, de asemenea după un atac cu dronă.

Miercuri, peste 30 de drone au fost doborîte în regiunea Voronej, atac ce a cauzat mici distrugeri de infrastructuri locale, a scris pe Telegram guvernatorul regional Aleksandr Gusev.

În regiunea Briansk, opt drone ucrainene au fost doborîte Miercuri, potrivit guvernatorului regional Aleksandr Bogomaz.

Alte patru drone au fost doborîte în timpul dimineţii de Miercuri în regiunea Kursk, a anunţat guvernatorul acestei regiuni, Roman Starovoit.

Şase drone au fost doborîte în regiunea Belgorod, unde linii electrice au fost avariate în mai multe localităţi, provocînd întreruperi în furnizarea de curent electric, potrivit guvernatorului regional Viaceslav Gladkov.

De asemenea, o dronă a lovit o clădire a Serviciului Federal de Securitate (FSB) în această regiune, fără a provoca răniţi, însă clădirea a fost avariată, informează Reuters, citînd autorităţi locale

Miercuri, voluntari ruşi pro-ucraineni le-au cerut civililor să părăsească două oraşe ruseşti situate la graniţa cu Ucraina

Voluntari ruşi care luptă pentru Ucraina au anunţat, Miercuri, atacuri asupra a două mari oraşe ruseşti situate în apropiere de graniţa cu Ucraina şi i-au îndemnat pe civili să părăsească aceste localităţi, relatează AFP.

"Suntem nevoiţi să lovim poziţii militare aflate în oraşele Belgorod şi Kursk", au anunţat pe Telegram trei unităţi de luptă pro-Kiev, denumite Legiunea Libertăţii Rusiei, Corpul de Voluntari Ruşi şi Batalionul Siberian.

"Pentru a evita victimele civile, solicităm tuturor să părăsească aceste oraşe imediat", au mai spus ei.

Declaraţia survine la o zi după incursiunile în regiunile de frontieră Belgorod şi Kursk, revendicate de aceste unităţi şi pe care Ministerul rus al Apărării a spus că le-a "respins".
Cu toate acestea, un membru al apărării teritoriale a fost ucis şi zece civili au fost răniţi în incursiunea din regiunea Belgorod, a declarat guvernatorul rus al regiunii.

În regiunea Kursk, Legiunea Libertăţii Rusiei, aflată în spatele unor incursiuni armate, a revendicat Marţi cucerirea satului frontalier Tiotkino.

Aceşti luptători, care susţin că sunt ruşi, au anunţat că au "distrus" un vehicul blindat rusesc şi că forţele Moscovei au "părăsit rapid" satul, lăsînd în urma lor arme grele.

Autorităţile regionale ruse au ordonat închiderea şcolilor din oraşul Kursk "din cauza evenimentelor recente", potrivit primarului Igor Kuţak.