Printr-o rezoluție, eurodeputaţii cer Consiliului European să decidă începerea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova

Eurodeputaţii au adoptat, Miercuri, o rezoluţie privind politica de extindere a UE, prin care cer Consiliului European să decidă, în cadrul reuniunii sale din 14-15 Decembrie, deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, se arată într-un comunicat.

Cu condiţia luării anumitor măsuri de reformă, PE mai afirmă că discuţiile de aderare ar trebui deschise şi cu Bosnia-Herţegovina, iar Georgiei ar trebui să i se acorde statutul de ţară candidată.

În rezoluţie, europarlamentarii susţin că politica de extindere este "unul dintre cele mai puternice instrumente geopolitice aflate la dispoziţia UE şi o investiţie strategică în pace şi securitate".

Deputaţii europeni salută noul Plan de Creştere pentru Balcanii de Vest şi solicită liderilor UE să adopte, de asemenea, cadrul de negociere fără întîrziere, odată ce sunt îndeplinite cerinţele relevante legate de fiecare dintre ţările candidate, pentru a începe rapid negocierile de aderare.

Parlamentul European salută interesul şi voinţa politică a atît de multor ţări de a adera la UE şi recunosc eforturile serioase depuse pentru a îndeplini cerinţele de aderare. Legislativul comunitar salută, de asemenea, disponibilitatea Guvernului Armeniei de a se apropia de Uniunea Europeană.

UE ar trebui să stabilească termene clare pentru ca ţările candidate să încheie negocierile de aderare la UE pînă la sfîrşitul acestui deceniu, subliniază eurodeputaţii.

Cu toate acestea, nu ar trebui să existe o cale rapidă pentru aderare, spun ei. Deputaţii europeni insistă asupra faptului că criteriile de la Copenhaga trebuie îndeplinite pentru a se asigura că ţările candidate şi potenţial candidate demonstrează un angajament consecvent şi durabil faţă de democraţie, statul de drept, drepturile omului şi respectarea şi protecţia minorităţilor, precum şi reformele economice.

Avînd în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, extinderea a devenit şi mai importantă din punct de vedere strategic şi este unul dintre cele mai puternice instrumente geopolitice aflate la dispoziţia UE, spun eurodeputaţii, numind-o o investiţie strategică în pace şi securitate, precum şi un motor al democraţiei şi valorilor europene pe întregul continent.

Europarlamentarii cer următorului Colegiu al comisarilor să numească un comisar pentru extindere şi să se asigure că problemele bilaterale sunt clar separate de politica de extindere a UE.

Deputaţii europeni deplîng profund declaraţiile prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, privind deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi schimbarea politicii ţării faţă de Kosovo. Declaraţiile lui Orban obstrucţionează procesul de extindere a UE, avertizează europarlamentarii, care reamintesc Consiliului potenţialele consecinţe negative ale preluării de către Ungaria a preşedinţiei Consiliului în iulie 2024.
Rezoluţia subliniază necesitatea reformelor interne ale UE, în paralel cu procesul de extindere, pentru a spori capacitatea Uniunii Europene de a integra în mod eficient noii membri, inclusiv prin introducerea votului cu majoritate calificată, care s-ar aplica şi deciziilor de politică externă şi de securitate şi în domenii relevante pentru procesul de aderare. Rezoluţia a fost adoptată cu 468 de voturi pentru, 99 împotrivă şi 58 de abţineri.

Parlamentul European dă undă verde înfiinţării unei agenţii europene pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor

Parlamentul European şi statele membre au aprobat, Miercuri, înfiinţarea unei agenţii a Uniunii Europene pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului, fără a decide încă asupra viitorului său sediu, rîvnit de mai multe ţări, între care Franţa şi Germania, relatează AFP, scrie Agerpres.

Această nouă entitate, desemnată sub acronimul AMLA (Anti-money laundering authority/Autoritatea pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului) va avea în special sarcina de a superviza şi coordona autorităţile naţionale pentru a depista şi a combate activităţile transfrontaliere suspecte.

Avînd atribuţii de supraveghere şi de sancţionare pentru a asigura respectarea regulilor financiare europene, AMLA va superviza direct circa 40 de instituţii de creditare şi instituţii financiare considerate cele mai vulnerabile la riscuri, inclusiv furnizori de servicii de active cripto.

"AMLA va schimba situaţia în materie de luptă împotriva banilor murdari în UE", şi-a exprimat satisfacţia co-raportoarea spaniolă a textului, Eva Maria Popceva (Renew).
Combaterea tranzacţiilor ilicite urmează să contribuie şi la a face mai dificilă finanţarea atentatelor în Europa.

Noua agenţie europeană "va juca, de asemenea, un rol crucial pentru a evita ocolirea sancţiunilor financiare, precum cele luate împotriva Rusiei", a subliniat eurodeputata.

Activităţile financiare suspecte reprezintă circa 1% din Produsul Intern Brut al UE, respectiv circa 130 de miliarde de euro, potrivit Agenţiei Europene de Poliţie Europol.
Crearea acestei noi autorităţi a fost propusă de Comisia Europeană în Iulie 2021.

Acordul politic intervenit Miercuri asupra acestui proiect de lege trebuie să fie aprobat oficial de eurodeputaţi în şedinţă plenară şi de Consiliul UE, ce reuneşte cele 27 de state membre.

Parlamentul European şi Consiliul UE vor trebui, de altfel, să decidă asupra oraşului care va găzdui AMLA şi pe cei 250 de angajaţi ai săi. În prezent se discută despre criteriile procesului de selecţie.

Nouă oraşe şi-au depus candidatura în acest sens la Comisia Europeană, pînă la data-limită de 10 Noiembrie: Paris, Bruxelles, Frankfurt, Dublin, Madrid, Roma, Riga, Vilnius şi Viena.

"Co-legislatorii au intenţia de a organiza audieri cu candidaţii care şi-au manifestat interesul", a precizat Parlamentul European într-un comunicat.

Față de noile reguli fiscal-bugetare europene, Italia ameninţă cu blocarea prin veto

Italia şi-ar putea folosi dreptul de veto pentru a bloca adoptarea noilor reguli fiscal-bugetare ale UE, dacă rezultatul negocierilor dintre partenerii europeni nu satisface cererile sale, a declarat, Miercuri, şefa Guvernului italian, Giorgia Meloni, relatează Reuters.
Pactul de stabilitate şi creştere a fost suspendat în anul 2020, din cauza pandemiei COVID-19, şi ar urma să fie repus în aplicare anul viitor, într-o variantă revizuită. Italia, ţară puternic îndatorată, doreşte reguli mai relaxate privind cheltuielile bugetare, în timp ce alte state membre ale UE cer impunerea unei discipline bugetare mai stricte.

"Nu exclud nici o opţiune. Cred că trebuie să examinăm ce este cel mai bine pentru Italia", a spus Meloni, într-o intervenţie în Parlamentul de la Roma, înaintea summitului european din 14-15 Decembrie.

"Dacă nu va fi găsită o soluţie, dacă nu se ajunge la un acord, vom reveni la parametrii anteriori", a adăugat ea, după ce Guvernul său a sugerat, de asemenea, că, în lipsa unui acord satisfăcător asupra pactului de stabilitate şi creştere, nu va ratifica nici reforma Mecanismului European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al zonei euro.
Pactul de stabilitate şi creştere prevede că statele UE trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar anual de cel mult 3% din PIB şi datoria lor publică să nu fie mai mare de 60% din PIB, cu măsuri disciplinare aplicate celor care nu fac suficiente eforturi pentru a se încadra în aceste limite pe care însă multe state membre le depăşesc considerabil, cum este chiar cazul Italiei, a cărei datorie publică este de peste 140% din PIB.

În proiecţia de buget pe anul viitor, Italia şi-a mărit ţinta de deficit la 4,3% din PIB, faţă de cea de 3,7% stabilită anterior, şi a avertizat că pînă în anul 2026 nu va ajunge la un deficit de 3% din PIB, ceea ce nu lasă să se întrevadă în acest timp nici reducerea datoriei.

Un bărbat din Vaslui și-a cerut ajutorul de înmormîntare în avans, de la Primărie

Un localnic din comuna Băcești, județul Vaslui, a mers la Primărie și a cerut ajutorul de înmormîntare în avans.

„La ce-mi trebuie bani pe lumea cealaltă?! Eu îi vreau acum, cît trăiesc. Și dacă e un drept al meu, de ce să nu beneficiez în timpul vieții?”, ar fi spus bărbatul atunci cînd s-a prezentat la Primărie cu solicitarea sa inedită, potrivit Vremea Nouă.

Primarul localității a fost surprins de cerere şi, deşi iniţial a crezut că e o glumă, cînd a văzut că omul chiar este serios, s-a interesat mai departe la Curtea de Conturi ca să afle dacă este posibil acest lucru. Evident, cererea a fost respinsă. Edilul a spus că a fost doar o glumă şi că nu a fost depusă pînă la urmă nici o solicitare în acest sens.

Potrivit legii, ajutorul de înmormîntare se acordă, de obicei, de Casa de Pensii, dacă persoana decedată a fost asigurată sau a avut o pensie. Contravaloarea acestuia este de 6.785 de lei. În cazul persoanelor decedate care nu au avut venituri sau a celor care au beneficiat de ajutor social, Primăria le acordă un astfel de ajutor, dar cu condiția ca de la Casa de Pensii să nu fi primit nimic.

Sumele de bani se acordă o singură dată și doar unui membru al familiei care depune cererea și prezintă certificatul de deces în original. Totodată, o jumătate din ajutor se acordă și la decesul unui membru de familie al persoanei asigurate, cu condiția să fie pensionar, fie angajat și plătește impozite pentru asigurările sociale. În acest ultim caz, valoarea ajutorului de înmormîntare este de 3.395 de lei.  

Noi sancţiuni împotriva unor responsabili ai Hamas instituite de SUA şi Regatul Unit  

SUA şi Regatul Unit au anunţat, Miercuri, o nouă serie de sancţiuni împotriva unor responsabili Hamas şi persoane afiliate, afirmînd că doresc să lupte împotriva finanţării organizaţiei islamiste, în plin război în Fîşia Gaza, informează AFP, potrivit Agerpres.

Aceasta este a patra serie de sancţiuni decisă de Washington de la începutul războiului declanşat de Hamas împotriva Israelului, pe 7 Octombrie, şi a doua pentru Londra. Cele două ţări clasifică mişcarea islamistă palestiniană la putere în Gaza drept organizaţie teroristă.

Sancţiunile anunţate Miercuri "vizează responsabili-cheie care pun în aplicare programul violent al Hamas, reprezentînd interesele grupării în străinătate şi gestionînd finanţele sale", a dezvăluit Trezoreria americană în comunicatul său.

Sancţiunile britanice "împotriva Hamas şi Jihadului Islamic vor continua să taie accesul lor la fonduri şi să le izoleze şi mai mult", potrivit afirmaţiilor ministrului britanic al Afacerilor Externe David Cameron, citat în comunicatul Londrei.

Guvernul britanic vizează nominal şapte persoane, printre care Mahmoud Zahar, prezentat drept "un responsabil al Hamas în Gaza şi un co-fondator" al mişcării. Ali Baraka, prezentat de Washington drept responsabil pentru relaţiile externe ale Hamas, aflat în prezent în Liban, este vizat de sancţiuni din partea ambelor ţări. Persoanele vizate de sancţiunile Trezoreriei americane au îngheţate activele lor financiare în SUA, iar instituţiile financiare străine care lucrează cu persoanele vizate ar putea fi la rîndul lor sancţionate de către SUA.

Un pasager misterios a zburat din Europa în SUA fără bilet și pașaport

FBI investighează un incident bizar în care un bărbat rus a zburat din Europa către Los Angeles fără pașaport, viză și chiar fără bilet de avion. Cum exact s-a întîmplat rămîne un mister, deoarece bărbatul a pretins că este confuz și nu-și amintește să fi urcat în avion sau cum a reușit să treacă de securitate și să se îmbarce în zbor fără documente, relatează abc7.com,

Plîngerea federală depusă la Los Angeles îl acuză pe Serghei Vladimirovici Ochigava că este un pasager clandestin pe o aeronavă. Cînd s-a prezentat la punctul de control vamal din Los Angeles, nu avea pașaport sau viză și nu figura pe lista de pasageri a avionului. Inițial, acesta a susținut că și-a uitat pașaportul în avion, dar documentul nu a putut fi găsit. Ulterior, autoritățile i-au percheziționat bunurile și au găsit cărți de identitate rusești și israeliene. Bărbatul a declarat că a lucrat ca economist în Rusia și i s-a pus la dispoziție un translator rus în timpul interviului.

Membrii echipajului de pe aeronavă au declarat că au observat un comportament neobișnuit în timpul zborului: Ochigava se plimba prin avion și își tot schimba locurile. De asemenea, a cerut două mese în timpul zborului și, la un moment dat, a încercat să mănînce o ciocolată care aparținea de fapt echipajului de cabină.

A doua zi, cînd a fost intervievat de agenții FBI, bărbatul a susținut că nu a dormit de trei zile și nu a înțeles ce se întîmplă. El a mai spus că nu-și amintește să fi urcat în avion la Copenhaga sau cum a trecut prin securitate fără bilet.

FBI-ul a spus că, în timp ce membrii echipajului aeronavei au numărat pasagerii înainte de zbor pentru fiecare secțiune în parte, acestea aveau scopul de a stabili că avionul este echilibrat pentru aterizare și decolare. Abia după ce zborul a aterizat și problema investigată, compania aeriană a descoperit că numărul de pasageri era cu o persoană în plus.

FBI-ul spune că ancheta este încă în curs. Ochigava este reținut la Centrul de Detenție Metropolitan din centrul orașului Los Angeles și este de așteptat să apară în fața instanței la sfîrșitul acestei luni.

În cursul dimineții de Miercuri, au fost înregistrați zeci de răniți într-un atac rusesc împotriva Kievului

Forțele ruse au executat un atac cu rachete împotriva Kievului Miercuri dimineața, rănind zeci de persoane, potrivit primarului capitalei Ucrainei, transmite AFP, potrivit Agerpres. Un jurnalist al AFP a declarat că a auzit mai multe explozii şi sirene de alertă aeriană la scurt timp după aceea.

„În cartierul Dniprovski al capitalei, sunt 34 de răniţi. 15 dintre ei au fost internaţi, inclusiv doi copii. 19 au primit asistenţă medicală la faţa locului”, a transmis primarul Kievului, Vitali Kliciko, pe reţelele de socializare, citînd serviciile de salvare. Primarul a scris că ”în urma atacului nocturn cu rachete al inamicului asupra cartierului Dniprovski al capitalei, un bloc de apartamente a fost avariat”. În jur de 15 locuitori au fost evacuaţi şi un spital de pediatrie a suferit daune.

Administraţia militară de la Kiev a raportat că resturi de la distrugerea „ţintelor aeriene inamice” au căzut pe cartierele Desnianski şi Dniprovski, o parte a oraşului în care s-a declanşat un incendiu, potrivit aceleiaşi surse.

Atacul din cursul dimineții este al doilea asupra Kievului în decurs de o săptămînă. La începutul săptămînii, Luni, opt rachete rusești au fost doborîte de apărarea antiaeriană ucraineană, potrivit Kievului. Patru persoane au necesitat tratament din partea serviciilor de urgență.

Orban continuă să fie inflexibil în opoziţia sa faţă de lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE

Premierul ungar, Viktor Orban, şi-a reafirmat, Miercuri, opoziţia fermă faţă de declanşarea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, poziţie care nu ar urma să fie influenţată de aşteptata deblocare de fonduri europene pentru Budapesta, transmite AFP.

''Cu privire la subiectele de înaltă importanţă politică, nu ne-am schimbat niciodată opinia în funcţie de un sprijin financiar primit sau nu'', a declarat şeful Executivului ungar într-un interviu acordat cotidianului pro-guvernamental Mandiner.

La Strasbourg, membrii Parlamentului European s-au arătat îngrijoraţi de perspectiva de a vedea că Bruxellesul ''cedează în faţa şantajului'' Ungariei.

Săptămîna trecută, Viktor Orban a cerut retragerea de pe agenda summitului Uniunii Europene din 14-15 Decembrie a celor două decizii referitoare la sprijinul bugetar pentru Kiev şi la deschiderea negocierilor de aderare la UE.

''UE este aproape să facă o eroare teribilă şi trebuie să împiedicăm acest lucru, chiar dacă ceilalţi 26 de membri au o altă opinie'', a insistat Orban, care a pledat pentru ''un parteneriat strategic'' între UE şi Ucraina, mai degrabă decît pentru o aderare. 

Dacă nu există consens, Macron va renunţa la legea imigraţiei, dar Parlamentul nu va fi dizolvat

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, va renunţa la proiectul său de lege privind imigraţia, care a înregistrat, Luni, un eşec în Parlament, dacă nu se reuşeşte obţinerea unui consens asupra textului, într-o nouă procedură parlamentară la care va avea nevoie de sprijinul dreptei, însă exclude, din start, dizolvarea Parlamentului, în cazul unui nou eşec, a declarat, Miercuri, purtătorul de cuvînt al Executivului, Olivier Veran, citat de EFE.

Veran a explicat că o dizolvare a Parlamentului, care ar putea duce la noi alegeri legislative, nu ar rezolva nici problemele de securitate pe care textul privind imigraţia îşi propune să le abordeze, nici problemele de "stabilitate". În spatele acestui răspuns se află ipoteza că extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen ar fi cea care ar ajunge în fruntea unui Executiv care să înlocuiască Guvernul condus de Borne.

Purtătorul de cuvînt al Guvernului francez s-a străduit să insiste că nu doreşte să ia în considerare posibilitatea de a nu se ajunge la un compromis în cadrul Comisiei mixte paritare formată din şapte deputaţi şi şapte senatori care se va reuni începînd de săptămîna viitoare pentru a căuta o soluţie.

Această comisie mixtă paritară, în care blocul macronist nu are majoritate, este calea de ieşire aleasă de preşedintele francez după ce, Luni, plenul Adunării Naţionale a votat, cu o majoritate redusă, o moţiune de respingere a dezbaterii privind proiect de lege, care intrase în procedura legislativă a Senatului.

Proiectul de lege prezentat de Guvern include un pilon pentru a facilita şi accelera expulzarea imigranţilor aflaţi în situaţie neregulamentară, în special a infractorilor, şi un alt pilon pentru a permite regularizarea celor care se află în Franţa de mai bine de trei ani şi lucrează în sectoare cu probleme din cauza lipsei forţei de muncă, cum ar fi HORECA, anumite servicii de asistenţă medicală şi construcţiile.

Preşedinta Comisiei Europene este de acord cu unele sancţiuni împotriva coloniştilor ”extremişti” din Cisiordania

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat, Miercuri, în favoarea unor sancţiuni împotriva coloniştilor israelieni extremişti din Cisiordania, ea denunţînd violenţe ce riscă să agraveze tensiunile regionale, transmite AFP.

”Creşterea violenţei coloniştilor extremişti le provoacă suferinţe imense palestinienilor. Ele compromit perspectivele de pace durabilă şi ar putea agrava şi mai mult instabilitatea regională. Din această cauză, sunt în favoarea sancţionării celor care sunt implicaţi în atacurile din Cisiordania”, a declarat preşedinta Comisiei, în Parlamentul European de la Strasbourg.

”Această violenţă nu are nimic de-a face cu lupta împotriva Hamas şi trebuie să înceteze”, a subliniat ea.

Luni, la finalul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din statele membre, Josep Borrell, şeful diplomaţiei UE, a declarat că au fost discutate eventuale sancţiuni împotriva unor extremişti israelieni din Cisiordania. ”Nu a existat unanimitate”, a precizat el, menţionînd că le va prezenta totuşi o propunere statelor membre.

Ursula von der Leyen a intervenit, Miercuri dimineaţă, în cadrul unei dezbateri în Parlamentul European cu privire la Preşedinţia spaniolă a Consiliul UE.

”Trebuie să spunem că ajunge, ajunge cu moartea unor civili nevinovaţi în Gaza! Bombardamentele trebuie să înceteze imediat!, a declarat, cu ocazia dezbaterii, şeful Guvernului spaniol, Pedro Sanchez, care a pledat pentru o ”încetare umanitară a focului”.