Serviciul militar de informaţii ucrainean prognozează epuizarea ofensivei ruse în Primăvară, iar Ucraina va prelua inițiativa

Kirilo Budanov (foto), şeful Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), prognozează că actuala ofensivă dusă de ruşi pe cea mai mare parte a frontului să va epuiza în Primăvară şi se va trece la o nouă fază a războiului în care Ucraina va prelua din nou iniţiativa, potrivit EFE.

"Ofensiva lor va continua. Pe la începutul Primăverii, aceasta se va fi epuizat", a declarat şeful GUR, într-un interviu în cadrul telemaratonului informativ de Miercuri dimineaţă al televiziunilor ucrainene. "Acum este rîndul inamicului, dar se va termina, şi cred că atunci vom începe noi", a spus el.

Budanov a recunoscut progrese ale ruşilor în unele sectoare ale frontului, cum ar fi în jurul oraşului Avdiivka (regiunea estică Doneţk), dar a subliniat că Kremlinul este departe de a-şi fi îndeplinit obiectivele pentru această Iarnă.

"Operaţiunea ofensivă a Federaţiei Ruse este în desfăşurare. Ea a început în noiembrie 2023", a declarat Budanov despre cele "două luni şi jumătate" în care trupele ruse au luat din nou iniţiativa pe cîmpul de luptă.

Şeful GUR a recunoscut că ruşii au obţinut unele succese, dar care sunt însă departe de obiectivele declarate ale Kremlinului. Potrivit lui Budanov, Rusia intenţiona să cucerească în această Iarnă întregul teritoriu al regiunilor Doneţk şi Lugansk (zona Donbas) şi să ajungă la rîul Ciornîi Jereveţ în cadrul operaţiunilor sale din regiunea Harkov (Nord-Est).

Scenariul prezentat de şeful spionajului militar al Kievului este similar cu cel din 2023, cînd Rusia a preluat iniţiativa în Iarnă cu o ofensivă centrată pe oraşul Bahmut, care a fost cucerit în cele din urmă de Armata rusă, iar Ucraina a lansat o contraofensivă în Iunie, cu rezultate modeste, cînd operaţiunile de atac ruseşti şi-au pierdut din intensitate.

Rusia încearcă în prezent să repete la Avdiivka ceea ce a obţinut la Bahmut cu un preţ extrem de ridicat în vieţi umane şi echipamente.

În cadrul interviului, Budanov a explicat că aprovizionarea cu mai multă muniţie este necesitatea "numărul unu" a Armatei ucrainene în acest moment. Mai mulţi soldaţi ucraineni intervievaţi recent de EFE au recunoscut că lipsa de obuze este principala dificultate cu care se confruntă în faţa atacurilor ruseşti.

Unii analişti se îndoiesc de capacitatea Ucrainei de a prelua iniţiativa în Primăvară dacă Casa Albă nu reuşeşte să anuleze blocajul republicanilor în Congres asupra pachetului de 60 de miliarde de dolari propus de Administraţia Biden pentru continuarea trimiterii de arme către Ucraina în 2024, mai notează EFE.

De la începutul conflictului, în Fîşia Gaza, au fost avariate sau distruse peste jumătate dintre clădiri 

Cel puţin jumătate dintre clădirile din Fîşia Gaza au fost avariate sau distruse de la începutul conflictului din acest teritoriu, acum aproape patru luni, arată un raport realizat de universităţi din SUA consultat de BBC, informează Miercuri dpa, potrivit Agerpres.
Potrivit datelor culese de sateliţi, între 144.000 şi 175.000 de clădiri din Fîşia Gaza, au suferit avarii sau au fost complet distruse începînd din 7 Octombrie 2023, ceea ce înseamnă între 50% şi 61% din totalul imobilelor din teritoriul palestinian.

Imaginile analizate de Corey Scher de la City University din New York şi Jamon Den Hoek de la Universitatea de Stat din Oregon mai indică şi că bombardamentele s-au înteţit în Sudul şi centrul Gazei de la începutul lui Decembrie.

Principalul oraş din Sudul Fîşiei Gaza, Khan Younis, unde oficialii israelieni cred că se află fieful liderilor militari ai Hamas, a fost lovit deosebit de puternic, potrivit aceleiaşi analize.

Israelul a subliniat în mod repetat că este în război cu Hamas, nu cu civilii palestinieni, şi acuză mişcarea palestiniană islamistă că lansează atacuri din zone rezidenţiale, spitale şi alte clădiri civile, precum şi că foloseşte civili ca scuturi umane, ceea ce Hamas dezminte.

Zone rezidenţiale întregi din toată Fîşia Gaza au fost devastate, foste străzi comerciale aglomerate au fost transformate în ruină, au fost distruse universităţi şi terenuri agricole au fost ciopîrţite, a consemnat BBC.

Imaginile arată că doar în Khan Younis au fost distruse sau avariate peste 38.000 de clădiri. Zeci de mii de oameni au fugit din oraş din cauza conflictului.

Potrivit ONU, peste 1,3 milioane din cei 2,2 milioane de locuitori din Fîşia Gaza, deci mai mult de jumătate, sunt găzduiţi acum la Rafah, în Sudul teritoriului, la graniţa cu Egipt.

Kremlinul este cu ochii ațintiți spre disensiunile dintre Zelenski şi comandantul Armatei ucrainene

Kremlinul a evidenţiat, Miercuri, "problemele" şi "contradicţiile în creştere" în cadrul puterii ucrainene după zvonurile cu privire la demiterea iminentă a foarte popularului comandant şef al Armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, relatează France Presse.

"Un lucru rămîne evident: regimul de la Kiev are multe probleme, lucrurile nu merg bine acolo", le-a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
"Este evident că eşecul contraofensivei (ucrainene din 2023) şi problemele de pe front generează contradicţii în creştere între reprezentanţii regimului de la Kiev, atît militari, cît şi civili", a adăugat el.

Aceste declaraţii survin după o avalanşă de postări, Luni seara, pe reţelele de socializare şi informaţii apărute apoi în presa ucraineană despre demiterea generalului Zalujnîi de către preşedintele Volodimir Zelenski, în contextul în care tensiunile între cei doi continuă de mai multe luni.

"Cred că este adevărat, se aşteaptă decretul prezidenţial în acest sens", a declarat atunci pentru AFP o sursă militară de rang înalt.

Unii afirmă că Zalujnîi, care a fost numit în funcţie în 2021, cu cîteva luni înainte de începerea invaziei ruse, ar urma să fie înlocuit de şeful serviciilor de informaţii militare, Kirilo Budanov, sau de comandantul trupelor terestre, Oleksandr Sîrski.

După două ore de tăcere, Preşedinţia a sfîrşit prin a nega destituirea generalului, a cărui cotă de încredere atinge 92%, faţă de 77% cu cît este creditat Zelenski, şi a cărui demitere ar fi percepută negativ de 72% dintre ucraineni, potrivit unor sondaje publicate în Decembrie.

Mai multe media ucrainene au relatat ulterior că şeful statului s-a întîlnit într-adevăr Luni cu Valeri Zalujnîi, căruia i-ar fi anunţat decizia de a-l demite, oferindu-i un post de ambasador sau de consilier, ceea ce generalul a refuzat.

Potrivit unor surse ucrainene de la vîrful puterii de la Kiev, Zelenski şi anturajul său reproşează de mai multe luni lui Zalujnîi şi statului său major absenţa unor progrese pe front. Unele media afirmă, de asemenea, că preşedintele ar fi gelos pe popularitatea generalului.

"Demisia lui Zalujnîi nu este decît o chestiune de timp şi de circumstanţe", a comentat pe Facebook analistul politic ucrainean Volodimir Fesenko.

Potrivit serviciului ucrainean al BBC, preşedintele ucrainean ar putea amîna demiterea lui Zalujnîi din cauza opoziţiei aliaţilor occidentali ai Kievului.

Putin a anunțat că avionul rusesc cu prizonieri ucraineni a fost doborît de o rachetă Patriot

Avionul militar de transport rusesc Iliuşin Il-76 prăbuşit săptămîna trecută în regiunea rusă de graniţă Belgorod şi care avea la bord prizonieri de război ucraineni a fost doborît de antiaeriana ucraineană cu ajutorul unui sistem american Patriot, au stabilit experţii ruşi care investighează cazul, a declarat, Miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters.

"Avionul a fost doborît, acest lucru a fost stabilit cu certitudine, de un sistem Patriot american" din care au fost lansate două rachete antiaeriene dinspre "teritoriul controlat de forţele ucrainene", a precizat Putin în timpul unui eveniment desfăşurat la Moscova.

Preşedintele rus a cerut o investigaţie internaţională asupra acestui incident, o solicitare similară fiind formulată de Ucraina. "Insistăm să fie efectuată o investigaţie internaţională. Dar nici o organizaţie internaţională nu doreşte să o facă", a remarcat Putin.
La bordul avionului se aflau 74 de persoane, dintre care 65 de prizonieri de război ucraineni care urmau să fie predaţi Ucrainei în cadrul unui nou schimb de prizonieri, şase membri ai echipajului şi trei însoţitori.

Moscova susţine că a atenţionat Kievul înainte ca avionul să intre în zona unde a fost doborît. Potrivit preşedintelui Comisiei de Apărare din Duma de Stat a Rusiei, serviciul militar de informaţii ucrainean a confirmat primirea atenţionării. Kievul neagă acest lucru şi invocă în plus că nu are dovezi conform cărora la bordul avionului se aflau prizonieri ucraineni.

Rușii și ucrainenii au efectuat un schimb de cîte 195 de prizonieri cu Ucraina

Ministerul Apărării al Rusiei a anunţat, Miercuri, că a efectuat un schimb de prizonieri cu Ucraina, prin care fiecare parte a primit înapoi 195 de soldaţi, transmite Reuters.
Militarii ruşi vor fi transportaţi pe calea aerului la Moscova pentru a primi tratament medical şi psihologic, a indicat Ministerul într-un comunicat.

Acesta a fost primul schimb de prizonieri de cînd un avion militar de transport al forţelor ruse s-a prăbuşit săptămîna trecută în regiunea Belgorod, avînd la bord, potrivit Moscovei, 65 de soldaţi ucraineni care urmau să fie schimbaţi cu prizonier ruşi.
Rusia afirmă că Ucraina a doborît avionul cu o rachetă sol-aer şi că toate cele 74 de persoane de la bord au murit.

Ucraina nici nu a confirmat, nici nu a negat că a doborît avionul, dar a cerut dovezi despre cine se afla în avion, notează Reuters.

Kremlinul atenționează că exerciţiile militare Steadfast ale NATO reprezintă o ameninţare pentru Rusia

NATO reprezintă "o ameninţare" pentru Rusia, a transmis Miercuri Kremlinul, în condiţiile în care Alianţa Nord-Atlantică a lansat săptămîna trecută cele mai ample exerciţii militare de la încheierea Războiului Rece, numite Steadfast Defender 2024, relatează AFP.

"Desigur, NATO reprezintă o ameninţare pentru noi", a declarat pentru presă purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, dînd asigurări că, drept răspuns, "sunt luate în mod constant măsuri adecvate".

Potrivit oficialului rus, "NATO este un mijloc de confruntare care, de zeci de ani, a mutat în mod constant infrastructură la frontierele noastre".

Exerciţiile militare Steadfast Defender 2024, cea mai mare simulare de luptă organizată de NATO de la sfîrşitul Războiului Rece, a început săptămîna trecută în Nord-Estul Statelor Unite şi urmează să se întindă pe o perioadă de mai multe luni.

Steadfast, care mobilizează în total circa 90.000 de militari de ambele maluri ale Atlanticului, trebuie, printre altele, să verifice capacitatea Alianţei de a mobiliza şi transporta rapid trupe americane pentru a "întări apărarea Europei", potrivit NATO.

Aceste manevre militare se vor realiza în cadrul "unui scenariu de conflict simulat ce ar apărea cu un adversar de aproape acelaşi calibru", conform terminologiei NATO, care desemnează astfel, fără a numi, Rusia.

Vor fi implicate peste 50 de nave de război – de la portavioane la distrugătoare –, peste 80 de avioane de luptă, elicoptere şi drone şi cel puţin 1.100 vehicule de luptă, printre care 133 de tancuri şi 533 de vehicule de luptă de infanterie, potrivit NATO.

Rușii au legiferat confiscarea banilor şi bunurilor celor care critică Armata rusă

Deputaţii ruşi au adoptat, Miercuri, o lege ce vizează confiscarea banilor şi bunurilor oricărei persoane declarate vinovate de difuzarea de "informaţii false" despre Armata rusă, în plin război împotriva Ucrainei, informează AFP.

Textul a fost adoptat atît în a doua, cît şi în a treia lectură, aprobarea sa definitivă fiind validată cu 377 de voturi pentru, fără voturi împotrivă sau abţineri.

"O lege asupra canaliilor a fost adoptată", şi-a exprimat satisfacţia pe Telegram preşedintele Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, Viaceslav Volodin.
"Această decizie va permite pedepsirea celor care acţionează împotriva ţării lor (...), confiscarea bunurilor şi banilor lor", a subliniat el.

Potrivit lui Volodin, ”majoritatea absolută a ruşilor susţine necesitatea de a-i pedepsi pe trădătorii care murdăresc imaginea ţării noastre, a soldaţilor şi ofiţerilor săi angajaţi în lupte în Ucraina”.

Textul urmează să ajungă la Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus, înainte de a fi promulgat de preşedintele rus Vladimir Putin.

Acest document este o nouă ilustrare a măsurilor luate pentru a-i reprima pe cei care critică Kremlinul, după aproape doi ani de la declanşarea ofensivei împotriva Ucrainei.
În fapt, legea nu prevede confiscarea absolut a tuturor bunurilor unei persoane condamnate, ci confiscarea banilor şi fondurilor sale "utilizate sau destinate" finanţării de "activităţi criminale", termeni care rămîn însă foarte vagi.

Textul autorizează, de asemenea, instanţele să retragă toate onorurile de stat persoanelor condamnate pentru "informaţii false".

Difuzarea de "false informaţii" despre Armata rusă este pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea de maxim 15 ani. Mai multe sute de ruşi obişnuiţi au fost condamnaţi în virtutea acestui articol din Codul Penal, după aproape doi ani de război.

Moscova a declarat ilegale criticile la adresa Armatei sale, la scurt timp după ce şi-a lansat ofensiva împotriva Ucrainei, pe 24 Februarie 2022.

Poliția spaniolă a depistat un trafic de cadavre între o firmă de pompe funebre şi universităţi

Proprietarii unei firme de pompe funebre şi doi angajaţi au fost arestaţi la Valencia, în Spania, pentru trafic de cadavre pe care le vindeau cu 1.200 de euro unor universităţi de medicină, a anunţat Poliţia, relatează AFP.

Cei patru bărbaţi "au falsificat documente pentru a scoate cadavre din spitale şi aziluri de bătrîni şi pentru a le vinde ulterior universităţilor, în scopul studiului, în schimbul a 1.200 de euro per cadavru", a precizat Poliţia spaniolă într-un comunicat. 

Cel puţin unsprezece cadavre ar fi fost vîndute ilegal de această firmă de pompe funebre din Valencia, metropola din Estul ţării. 

De asemenea, cei patru suspecţi ar fi luat bani de la universităţi de medicină pentru a le ajuta să se debaraseze de cadavrele care fuseseră deja studiate. Ei incinerau rămăşiţele sau puneau părţi din ele în sicriele altor persoane care urmau să fie incinerate. Ei ar fi încasat astfel "5.040 de euro de la o universitate pentru incinerarea a 11 cadavre studiate, care nu figurau pe nici una dintre facturile emise de crematoriile din oraş", adaugă comunicatul de presă.

Ancheta a fost demarată la începutul anului 2023. Poliţia a descoperit atunci că cei doi angajaţi ai respectivei firme de pompe funebre au falsificat documente pentru a vinde unei universităţi un cadavru depozitat în morga unui spital, care trebuia să fie îngropat. Decedatul urma să fie înmormîntat la domiciliul său, în cadrul unor funeralii finanţate de Consiliul local. Nimeni nu îşi dăduse consimţămîntul pentru ca trupul să fie vîndut universităţii în scopuri de studiu.

Potrivit Poliţiei, suspecţii căutau "persoane decedate care nu aveau familie, de preferinţă străini".

Într-un alt caz, aceştia obţinuseră un acord scris de la un bărbat în vîrstă care nu mai avea capacitate intelectuală deplină pentru a-şi dona corpul în scopuri ştiinţifice după moartea sa. Această donaţie "a fost semnată pentru ca trupul să fie trimis la o anumită şcoală de medicină, dar în cele din urmă a fost trimis la o alta", care "a plătit mai mult", a precizat Poliţia.

Ministrul turc de Externe consideră că cruzimile din Gaza au devenit insuportabile

Ministrul Afacerilor Externe din Turcia, Hakan Fidan, consideră că cruzimile din Fîşia Gaza au devenit insuportabile şi a precizat că nu se poate accepta blocarea din partea Israelului a intrării ajutorului umanitar şi a materialelor medicale în Gaza. El a declarat că invită opinia publică mondială să facă tot ce este necesar pentru a împiedica acest masacru.

Hakan Fidan a avut Miercuri, la Bucureşti, o întîlnire cu ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, în cadrul căreia au discutat şi despre situaţia din Orientul Mijlociu. 

“Am discutat despre Orientul Mijlociu, despre cruzimile din Gaza care au devenit insuportabile. Invit Israelul să aplice imediat decizia Curţii Internaţionale de Justiţie privind măsurile preventive şi încetarea focului. De săptămîni încoace, Israelul continuă să aibă în ţinta sa directă Gaza, care este într-un blocaj complet. Cei care au scăpat vii de la aceste bombardamente acum se confruntă cu o foamete şi bolile contagioase. Nu se poate accepta sub nici o formă blocarea din partea Israelului a intrării ajutorului umanitar şi a materialelor medicale în Gaza. Cînd două milioane de oameni sunt bombardaţi, se luptă cu foamea şi bolile contagioase şi este clar că sunt abandonaţi să moară, nu putem tăcea. Eu invit opinia publică mondială să facă tot ceea ce este necesar pentru a împiedica acest masacru”, a afirmat ministrul turc de Externe.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a dispus, Vineri, ca Israelul să ia măsuri pentru a preveni actele de genocid în Gaza şi să vegheze ca Armata să nu comită acte care pot intra sub incidenţa Convenţiei privind genocidul.

În perspectiva unei limitări a importurilor din Ucraina, Comisia Europeană propune noi măsuri

Comisia Europeană (CE) a propus, Miercuri, o prelungire, începînd din Iunie, a scutirii taxelor vamale de care beneficiază produsele agricole care intră în Uniunea Europeană (UE), dublată de ”măsuri de salvgardare” în vederea unei limitări a volumelor celor mai sensibile produse, relatează AFP.

Aceste ”mecanisme consolidate” vor permite adoptarea unor ”măsuri rapide de corecţie” în cazul unor perturbări importante pe piaţa europeană, inclusiv dacă sunt localizate.

În cazul anumitor produse – carne de pasăre, ouă şi zahăr – este prevăzută o ”frînă de urgenţă” în vederea unei ”stabilizări” a volumelor medii importate în 2022 şi 2023, niveluri peste care urmează să fie reimpuse taxe vamale, anunţă Comisia.