Departamentul de Stat al SUA atenționează Israelul că se opune oricărei ofensive în Liban asemănătoare celei din Gaza

Statele Unite au avertizat, Miercuri, Israelul împotriva oricărei ofensive în Liban care "ar semăna" cu ceea ce s-a întîmplat în Fîşia Gaza, în răspuns la declaraţiile premierului israelian Benjamin Netanyahu, care a ameninţat Libanul cu distrugeri ca în Gaza, relatează AFP şi Reuters.

"Spun foarte clar că nu ar trebui să existe acţiune militară în Liban care să semene cu cea din Gaza şi al cărei rezultat să semene cu cel din Gaza", a declarat presei purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Statele Unite s-au declarat, de asemenea, "extrem de îngrijorate" cu privire la accesul la ajutorul umanitar în Fîşia Gaza şi în special în Nordul teritoriului palestinian, unde Armata israeliană efectuează bombardamente intense şi a închis drumurile.

"Aceasta face obiectul unor discuţii foarte urgente între Guvernele noastre", a afirmat Matthew Miller, subliniind că Israelul are "obligaţia conform dreptului internaţional umanitar să permită accesul alimentelor, apei şi a altor forme de ajutor umanitar în Gaza".

După ce a slăbit mişcarea islamistă palestiniană Hamas, al cărei atac sîngeros din 7 Octombrie anul trecut a declanşat războiul din Gaza, Israelul duce acum un război deschis în Liban împotriva Hezbollah, aliată a Hamas, aminteşte AFP.

Israelul  nu cedează și amenință că va continua să lovească Hezbollah fără încetare

Şeful de Stat Major al Armatei israeliene, generalul Herzi Halevi, a promis că Israelul va continua să lovească "fără încetare" mişcarea islamistă Hezbollah în Liban, relatează AFP.

"Vom continua să lovim intens Hezbollah, fără să le oferim cel mai mic răgaz sau cea mai mică ocazie de a se redresa, după daunele semnificative pe care i le-am provocat", a declarat generalul Herzi Halevi, potrivit unui comunicat.

Armata israeliană a anunţat, Miercuri, că a interceptat "două proiectile" provenite din Liban, la scurt timp după ce în mai multe localităţi din zona de coastă de la Sud de Haifa au răsunat sirenele.

După ce a slăbit mişcarea islamistă palestiniană Hamas, al cărei atac sîngeros din 7 Octombrie anul trecut a declanşat războiul din Gaza, Israelul duce acum un război deschis în Liban împotriva Hezbollah, aliată a Hamas, aminteşte AFP.

Forțele israeliene au ucis un membru al Hezbollah într-un atac în Siria

Armata israeliană a anunţat, Miercuri seară, că a ucis în Siria un membru al Hezbollahului libanez într-un atac aerian în regiunea Quneitra, la marginea Platoului Golan sirian ocupat şi anexat de Israel, notează AFP.

Miercuri, forţele aeriene "l-au lovit şi eliminat pe Adham Jahout, membru al celulei teroriste a Hezbollah din Siria, în regiunea Quneitra", indică un comunicat militar, afirmînd că Jahout a ajutat Hezbollah cu "informaţii din surse ale regimului sirian" şi că el "a transmis informaţii adunate de pe frontul sirian pentru a permite operaţiuni împotriva Israelului pe Platoul Golan".

De cînd a izbucnit războiul civil în Siria în 2011, Israelul a efectuat sute de raiduri în ţară, vizînd Armata siriană şi grupurile susţinute de Teheran, în special Hezbollah, desfăşurate în sprijinul forţelor guvernamentale.

Autorităţile israeliene rareori comentează aceste lovituri, dar afirmă că nu vor permite Republicii Islamice Iran, inamicul jurat al Israelului, să-şi extindă prezenţa în Siria.

Miercuri, generalul Herzi Halevi, şeful de Stat Major al Armatei israeliene, a promis că Israelul va continua să lovească "fără răgaz" Hezbollah, mişcarea islamistă libaneză împotriva căreia Israelul a trecut la ofensivă în a doua jumătate a lunii Septembrie, după aproape un an de război latent la frontiera israeliano-libaneză.

Ucrainenii au nimicit un depozit de drone în Sudul Rusiei

Ucraina a anunţat, Miercuri, că forţele sale armate au distrus un depozit adăpostind cîteva sute de drone de atac în Sudul Rusiei, notează AFP.

Forţele ucrainene "au atacat un depozit de drone Shahed lîngă Oktiabrskii, în regiunea rusă Krasnodar. (...) Acolo erau depozitate aproximativ 400 de drone de atac", a scris Armata ucraineană pe Telegram.

Înregistrări video postate pe reţelele de socializare şi despre care se afirmă că au fost filmate în zonă arată o minge de foc uriaşă şi jeturi mari de scîntei.

"Distrugerea bazei de depozitare a dronelor Shahed va reduce semnificativ capacităţile ocupantului rus de a teroriza civilii din oraşele şi satele ucrainene", a adăugat Armata.

Regiunea Krasnodar se află la Est de Crimeea, o peninsulă ucraineană de la Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, la aproximativ 150 kilometri de zonele ucrainene ale liniei frontului.

Shahed este o dronă kamikaze iraniană pe care Moscova o foloseşte pe scară largă de la începutul invaziei Ucrainei în Februarie 2022. Rusia nu a reacţionat imediat.

Autorităţile locale din Krasnodar au raportat, însă, "un incendiu într-un depozit" pe o suprafaţă de aproximativ 800 metri pătraţi.

"Potrivit primelor informaţii, nu există victime", au precizat acestea pe Telegram. 

Ministrul israelian al Apărării: "Atacul nostru împotriva Iranului va fi mortal, precis şi surprinzător"

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a promis, Miercuri, că riposta ţării sale la recentul atac iranian cu rachete va fi "mortală, precisă şi surprinzătoare", relatează AFP.
"Atacul nostru împotriva Iranului va fi mortal, precis şi surprinzător", a declarat Yoav Gallant, într-un comunicat postat pe reţelele de socializare, adăugînd că "cei care încearcă să aducă daune Statului Israel vor plăti preţul".

La 1 Octombrie, Republica Islamică Iran a lansat 200 de rachete către Israel, afirmînd că a acţionat în represalii la asasinarea liderului Hezbollah Hassan Nasrallah, a liderului Hamas Ismail Haniyeh şi a unuia dintre comandanţii acestora.

Iranul sprijină Hamas, care, împreună cu organizaţia libaneză Hezbollah, face parte din ceea ce Republica Islamică descrie drept "axa rezistenţei" împotriva Israelului.

O discuție telefonică destul de interesantă între Biden şi Netanyahu

Preşedintele american Joe Biden şi premierul israelian Benjamin Netanyahu au avut Miercuri o conversaţie telefonică "directă" şi "productivă", în timp ce discuţia "continuă" cu privire la riposta Israelului împotriva Iranului, potrivit purtătoarei de cuvînt a Casei Albe, notează AFP.

Karine Jean-Pierre a indicat că discuţia, la care a participat vicepreşedinta şi candidata democrată Kamala Harris, a durat aproximativ 30 de minute.

"Aceste discuţii continuă", a spus ea despre răspunsul Israelului la atacul Iranului care a lansat 200 de rachete spre teritoriul israelian la 1 Octombrie.

Casa Albă urmează să publice un raport al apelului.

Cei doi lideri, a căror relaţie este complicată, nu şi-au vorbit de şapte săptămîni şi, prin urmare, nu au avut niciodată o conversaţie fără intermediari cu privire la intensificarea ostilităţilor din Liban.

După ce a slăbit Hamas într-o campanie militară de mare anvergură în Fîşia Gaza, drept represalii la atacul fără precedent efectuat pe 7 Octombrie 2023 de mişcarea islamistă palestiniană, Israelul şi-a mutat majoritatea operaţiunilor împotriva Hezbollahului libanez la jumătatea lui Septembrie.

Marţi, Benjamin Netanyahu i-a îndemnat pe libanezi ”să-şi salveze ţara eliberînd-o de Hezbollah, în caz contrar ameninţînd Libanul cu aceeaşi distrugere şi suferinţă ca în Fîşia Gaza”.

Atacul din 1 Octombrie a fost prezentat de Iran, inamicul Israelului şi al Statelor Unite, ca o ripostă la asasinarea a doi dintre aliaţii săi: Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, ucis în Liban de Israel, şi liderul Hamas, Ismail Haniyeh, ucis la Teheran într-un atac atribuit Israelului.

Preşedintele american a criticat deschis unele decizii luate de premierul israelian, dar nu a pus niciodată sub semnul întrebării livrarea de arme de către Statele Unite, principalul susţinător militar al Israelului.

Joe Biden a făcut deja cunoscut că se opune atacurilor israeliene asupra infrastructurii petroliere a Iranului, dar, în ultimul an, i-a fost greu să se facă auzit de Benjamin Netanyahu.

Predecesorul său, Donald Trump, candidat la alegerile prezidenţiale din Noiembrie, a mers, dimpotrivă, pînă la a sugera săptămîna trecută Israelului să lovească instalaţiile nucleare. Potrivit echipei sale de campanie, fostul preşedinte republican a vorbit cu Netanyahu după atacul iranian.

"Liderii lumii întregi vor să vorbească şi să se întîlnească cu preşedintele Trump pentru că ştiu că se va întoarce curînd la Casa Albă şi va restabili pacea în lume", a afirmat purtătoarea sa de cuvînt, Karoline Leavitt.

Într-o carte care va apărea pe 15 Octombrie, celebrul jurnalist american Bob Woodward dezvăluie că preşedintele Biden s-a plîns, în Aprilie, consilierilor săi de şeful Guvernului israelian, numindu-l ”mincinos, interesat doar de supravieţuirea lui politică şi fără nici o strategie reală”.

Tot în privat, Joe Biden ar fi spus despre Benjamin Netanyahu că este un "nemernic" şi un "tip al naibii de rău". 

Vineri, la Vatican,  Zelenski va fi primit de către Papa Francisc

Papa Francisc, care a lansat numeroase apeluri pentru pace de la începutul invaziei ruse în Ucraina, îl va primi, Vineri dimineaţa, pe preşedintele Volodimir Zelenski, a anunţat Vaticanul, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Suveranul pontif îl va primi pe Zelenski la Palatul Apostolic între orele 9:30 şi 10:00, potrivit unui scurt comunicat al Vaticanului, care anunţă includerea acestei întîlniri pe agenda oficială a Papei Francisc. Nu este planificată nici o declaraţie pentru presă în urma acestei întrevederi.

Ultima întîlnire între cei doi datează din Iunie, cu ocazia summitului şefilor de stat şi de Guvern din G7 de la Puglia (Sudul Italiei), unde au fost invitaţi de Preşedinţia italiană a grupului.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, numeroase apeluri de pace ale Papei Francisc au rămas fără rezultat.

Ziarele italiene au raportat o posibilă întîlnire între Volodimir Zelenski şi premierul Giorgia Meloni în zilele următoare, însă nici o confirmare oficială nu a fost publicată pînă acum.

Preşedintele austriac nu vrea să-i ofere extremei drepte mandatul de a forma o coaliţie, dar îi cere să participe la negocieri

Preşedintele ecologist austriac, Alexander Van der Bellen, a refuzat să încredinţeze Partidului Libertăţii (FPOe), cîştigător al alegerilor legislative, mandatul de a încerca formarea unei majorităţi, motivînd că nici un partid nu doreşte să guverneze cu această formaţiune de extremă dreapta, dar le-a cerut partidelor clasate primele trei în alegeri, aşadar şi Partidului Libertăţii, să discute între ele pentru a găsi o soluţie de ieşire din impasul politic, relatează agenţiile AFP şi Reuters.

"Avem o situaţie absolut nouă în care avem un cîştigător al alegerilor cu care în mod evident nici un alt partid nu doreşte să guverneze", a spus preşedintele, într-un discurs televizat, după încheierea consultărilor cu liderii partidelor politice, în urma cărora a constatat o situaţie de "impas clasic".

Prin urmare, "le solicit responsabililor celor trei partide care au obţinut cele mai multe voturi să desfăşoare discuţii între ele şi să clarifice în mod fiabil dacă se întrevede o colaborare, şi dacă da, care", a indicat preşedintele Alexander Van der Bellen.
Partidului Libertăţii (FPOe), o formaţiune naţionalistă, eurosceptică, radicală anti-imigraţie şi ostilă sancţiunilor împotriva Rusiei, condusă de controversatul Herbert Kickl, a obţinut 28,8% din voturi la alegerile legislative din 29 Septembrie, cîştigînd în premieră alegerile în epoca postbelică.

Pe locul doi s-a clasat Partidului Popular austriac (OeVP) al cancelarului în exerciţiu Karl Nehammer, cu 26,3%, urmat de Partidul Social-Democrat (SPOe), care a obţinut 21,1%.

Preşedintele Van der Bellen a mai spus că îi va invita pe liderii acestor trei partide la sfîrşitul săptămînii viitoare pentru a afla rezultatul discuţiilor dintre ei.

Cancelarul conservator în exerciţiu Nehammer s-a arătat deschis discuţiilor cu FPOe pentru a forma o majoritate, dar fără Herbert Kickl, însă acesta din urmă nu acceptă să fie exclus din Guvern şi critică ideea formării unei "coaliţii a perdanţilor" doar pentru a-l izola.

Liderul FPOe s-a remarcat prin declaraţiile sale conspiraţioniste faţă de pandemia de COVID-19, dar cel mai mult provoacă îngrijorare în rîndul politicienilor europeni opoziţia sa faţă de sancţiunile contra Rusiei şi riscul ca el să îngreuneze deciziile UE de susţinere a Ucrainei în războiul cu Rusia dacă ar ajunge cancelar.

În aceste condiţii partidul lui Nehammer s-ar putea orienta către o alianţă cu social-democraţii, dar majoritatea formată astfel ar fi de un sigur mandat parlamentar, aşadar pentru un Guvern stabil ar avea nevoie de încă un aliat, care ar putea fi partidul liberal Neos.

După ce Biden şi-a anulat vizita în Germania, summitul de la Ramstein privind Ucraina a fost amînat

Summitul privind Ucraina prevăzut să se desfăşoare Sîmbătă la Ramstein, în Germania, a fost amînat, după ce preşedintele american Joe Biden a fost nevoit să-şi anuleze vizita în această ţară, au anunţat, Miercuri, organizatorii evenimentului, relatează Reuters.

Casa Albă a anunţat, Marţi, că Joe Biden renunţă la deplasările prevăzute la sfîrşitul săptămînii în Germania şi Angola, "avînd în vedere traiectoria şi forţa prognozate pentru uraganul Milton".

”Preşedintele îşi amînă călătoria, pînă la o dată neprecizată, pentru a superviza pregătirile şi răspunsul la acest puternic uragan, care era aşteptat să ajungă în Florida Miercuri”, a comunicat Casa Albă.

Grupul Ramstein al donatorilor de arme pentru Ucraina urma să se reunească la cel mai înalt nivel, în marja vizitei oficiale a preşedintelui Biden în Germania, prevăzută pentru perioada 10-13 Octombrie, care ar fi fost prima vizită de stat a unui lider american în aproape 40 de ani în Germania.

"Evenimentul din 12 Octombrie 2024 este amînat", a anunţat biroul de afaceri publice al SUA de la baza militară Ramstein, într-un e-mail adresat jurnaliştilor.

"Vor avea loc anunţuri cu privire la viitoarele reuniuni ale Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei", se mai arată în comunicat.

Reuniunea avea drept scop să sublinieze sprijinul neclintit pentru Kiev împotriva invaziei Rusiei, într-un moment în care forţele armate ucrainene se află supuse unei presiuni uriaşe.

Sîmbătă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase că va prezenta aliaţilor, la summitul de la Ramstein, "planul de victorie", reprezentînd viziunea Kievului cu privire la încheierea războiului cu Rusia.

Kievul nu a oferit nici o declaraţie imediată cu privire la amînarea summitului.

"Era clar că Biden trebuia să trimită semnalul că se ocupă de politica internă, atît de aproape de alegerile (din SUA)", a declarat Stefan Mair, directorul SWP, un think tank german specializat pe politică externă.

"Nu văd această amînare drept o reducere a importanţei chestiunii Ucrainei", a mai spus el.

Un purtător de cuvînt al Ministerului german al Apărării a declarat că miniştrii Apărării îşi propun sa se întîlnească în formatul Ramstein în această lună, dar nu a fost luată încă o decizie cu privire la o eventuală dată.