Criza economică, România şi Sheriff

Rusia trebuie să înfrunte trei probleme majore ale Transnistriei, altfel riscă să piardă pentru totdeauna regiunea. Cele trei provocări pentru Rusia în Transnistria se referă la situaţia economică din regiune, la intenţia oligarhiei de a privatiza puterea în republica nerecunoscută şi la intenţia României de a absorbi Moldova cu tot cu Transnistria, se arată într-un editorial publicat pe site-ul Odnako.org de analistul rus Semeon Uralov.

Conflictul de interese în societatea moldovenească şi ucraineană se află mînă în mînă cu tendinţele negative din sectorul economic. Moldova şi Ucraina au supravieţuit în ultimii 15 ani din contul creditelor externe, gajate cu proprietăţile statului, menţionează editorialistul de la Odnako.org. După ce activele importante ale Chişinăului şi Kievului au fost vîndute, statele au devenit atît de slabe, încît nu au fost în stare să se opună grupărilor oligarhice. La Kiev şi la Chişinău s-a instaurat puterea „consensului oligarhic”, susţinut de un stat slab şi o societate divizată, crede sursa.

Cu toate acestea, scrie Odnako, în afară de Ucraina şi Moldova care se scufundă în haos, şi Transnistria, „o parte mică şi nerecunoscută a Rusiei istorice”, a devenit ostaticul situaţiei. Autorul precizează că Transnistria, aflată între Moldova şi Ucraina, regiune ce nu are ieşire la mare şi legătură pe calea aerului cu Rusia, a devenit ostaticul crizelor din cele două ţări. Acesta crede că situaţia din Transnistria e mult mai gravă decît în regiunile Doneţk şi Lugansk care au graniţă comună cu Rusia.

Riscurile economice ale Transnistriei

Colapsul economic din Ucraina şi Moldova ar fi cauzat şi criza de pe mica piaţă de 500.000 de consumatori din Transnistria. „Faptul că rubla transnistreană nu s-a devalorizat în urma hrivnei şi leului, ar fi permis cel puţin evitarea panicii şi depresiei în societate. Însă piaţa de o jumătate de milion de oameni, înconjurată de piaţa de 4 milioane de consumatori din Moldova şi cea de 35 de milioane din Ucraina, obiectiv vorbind, nu poate să evite criza. Situaţia din Transnistria devine catastrofală din cauza dependenţei cronice de importul de gaze naturale şi petrol. Economia transnistreană va degrada de la lună la lună.

Acest lucru nu depinde de talentul administraţiei. Singurul lucru la care poate spera Transnistria este ajutorul Rusiei şi intensificarea producerii de bunuri. Transnistria ar trebui să se înveţe nu doar să producă dar şi să vîndă pe piaţa internă cît mai multe bunuri de consum – de la chibrituri, haine şi mobilă pînă la produse alimentare, scrie analistul rus Semeon Uralov. Acesta atrage atenţia asupra faptului că blocada din partea Ucrainei se intensifică, iar începînd cu 1 Ianuarie 2016 se încheie preferinţele comerciale cu UE de care se bucură întreprinderile transnistrene. De aceea, prioritare pentru politica economică trebuie să devină piaţa internă şi producătorul intern, crede acesta.

Oligarhia ca factor al distrugerii statului

Totodată, Uralov spune că dacă problemele Transnistriei s-ar rezuma doar la cele de ordin economic, acestea ar fi putut fi acoperite din contul ajutoarelor ruseşti. „Dacă în Transnistria ar fi funcţionat modelul economic belarus, unde jucătorul central este statul, am fi putut vorbi despre o siguranţă relativă. În Transnistria, însă, la fel ca şi în Moldova şi Ucraina, are loc monopolizarea economiei de către sectorul privat.

Grupul financiar-industrial „Sferiff” a reuşit să pună control asupra activelor mai multor instituţii de profil precum FC „Sheriff”, fabrica de divinuri „Kvint”, staţii de alimentare cu carbohidraţi şi magazine alimentare. Întreprinderile corporaţiei private „Sheriff” asigură 50% din veniturile fiscale ale bugetului”, specifică autorul. Transnistria a devenit ostatic al capitalului privat, constată publicaţia electronică Odnako, iar acesta va tinde spre privatizarea puterii de stat. Dar totul nu se va întîmpla din cauza corupţiei, ci fiindcă aşa funcţionează oligarhia în orice colţ al lumii.

Astfel, capitalul privat al Transnistriei se va comporta la fel ca şi capitalul ucrainean şi cel moldovenesc. Al doilea pericol pentru Transnistria este privatizarea puterii de către oligarhi. Potrivit Odnako, exemplul Ucrainei, Moldovei şi Georgiei au demonstrat că procesul de privatizare a statului începe în Parlament. Pentru a înţelege cît de influentă este oligarhia într-un stat, este nevoie de o analiză a componenţei Parlamentului.

Forţele susţinute de SUA

Al treilea factor care ameninţă Transnistria sînt forţele politice susţinute de SUA prezente în regiunea Mării Negre. SUA au nevoie de o criză în Transnistria pentru a slăbi Rusia, care deja se zbate între Donbas şi Siria, crede autorul de la Odnako. „Fiecare front nou conduce la distragerea atenţiei Kremlinului şi presupune noi cheltuieli din buget. Mai mult, atragerea Rusiei într-un nou conflict reprezintă un cap de pod pentru noi sancţiuni împotriva Rusiei”, spune analistul rus Semeon Uralov.

De aceea, crede Uralov, Saakaşvili este mai mult decît o carte în criza din Ucraina. „La Vest, aliatul SUA este România, care controlează direct elitele conducătoare de la Chişinău. Însă Bucureştiul nu este pregătit de o intensificare a ostilităţilor, deoarece el doreşte să absoarbă întreaga Moldovă cu tot cu Transnistria. România vrea să menţină imagine de „jandarm bun” în timp ce imaginea „jandarmului rău” îi revine Ucrainei”, concluzionează analistul rus.

Problema de supravieţuire şi păstrare a Transnistriei este o provocare pentru Rusia, care ori va reuşi să menţină regiunea pentru sine, ori va pierde poziţiile sale pe Nistru şi, respectiv, va pierde pentru totdeauna Odessa, Moldova, Basarabia, Găgăuzia. Transnistria este astăzi unicul loc care menţine influenţa Rusiei la graniţele sale, influenţă impusă de Suvorov şi Potiomkin, conchide publicaţia rusă.

Semeon Uralov este redactor-şef al portalului „Odnako. Eurasia”. Născut în 1979 în Novosibirsk, a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Lvov în 2001. Participă în proiecte politice, electorale şi corporative. A activat ca expert în Kiev, Osetia de Sud, Odesa, Transnistria. Domenii de interese: integrarea eurasiatică, revoluţiile portocalii, tehnologiile politice.

Vadim VASILIU, Adevărul.ro