Alimente de care nu avem nevoie

• Zahărul, mezelurile, brînza topită, sucurile acidulate, margarina, pîinea albă sînt alimente pe care organismul nu ştie cum să le proceseze pentru că nu sînt naturale

• Înlocuiţi aceste alimente procesate cu variantele naturale pentru a nu vă altera ireversibil sănătatea

Există alimente pe care le consumăm zilnic, deşi nu avem nevoie de ele. Dacă într-o bună zi aceste alimente nu s-ar mai găsi sau ar dispărea pur şi simplu, n-am muri, nu ne-am îmbolnăvi, dimpotrivă, sănătatea noastră nu ar avea decît de cîştigat. Alimentele inutile sînt, evident, invenţii moderne, cu care organismul nostru nu a reuşit încă să se obişnuiască şi pe care, în loc să le proceseze, mai degrabă le respinge, încercînd să evite boala. Din păcate, asaltul alimentelor dăunătoare se termină prost pentru noi, cu boli dintre cele mai grele. Unele substanţe din alimentele procesate au fost interzise în anumite ţări, dar nu peste tot. Alimentele ucigaşe fac parte în continuare din viaţa noastră, cu toate că e atît de simplu să scăpăm de ele. Din păcate, am ajuns dependenţi de aşa-zisa hrană modernă, goală de nutrienţi şi responsabilă de cancere şi decese. Mai mult, se inventează alimente noi, şi mai sofisticate, mai apetisante, mai pline de chimicale, mai inutile şi nocive. Zahărul, băuturile carbogazoase, făina albă, margarina sînt doar cîteva din alimentele fără care putem trăi bine, mersi.

Imitaţii de alimente naturale

Produsele alimentare industriale dau dependenţă. Pe cît sînt de nocive, pe atît sînt de greu de învins. Aşa se explică de ce astăzi au ajuns ceva firesc în alimentaţia noastră, deşi ar fi trebuit să renunţăm la ele de la bun început. Alimentele procesate, rafinate, au fost create pentru a substitui un produs natural scump sau greu de găsit, dar nu au nimic în comun cu originalul. Zahărul şi mierea nu vor fi niciodată acelaşi lucru, pentru om, unul e duşman, celălalt e balsam. Actualele alimente nu mai sînt creaţia agriculturii şi zootehniei, ci a industriei chimice. Din păcate, aceste alimente nu ne hrănesc, ci ne îmbolnăvesc încet, dar sigur. Tehnologia de azi e capabilă să imite orice gust posibil, de la cel de fructe, la cel de carne, şi chiar să le îmbunătăţească, făcîndu-le mai intense şi mai apetisante. O altă tehnologie controversată este iradierea fructelor şi legumelor, dar şi a altor produse precum carnea de pui, fructele de mare. Ne-am obişnuit şi cu modificarea genetică a plantelor şi animalelor. Dar ce e mai grav, am acceptat să mîncăm zilnic E-uri, aditivi, conservanţi, coloranţi, chimicale extrem de periculoase. Dacă nu ştiţi cum să alegeţi produsele cel mai puţin nocive, mai bine renunţaţi de tot la ele, nu le mai cumpăraţi niciodată şi înlocuiţi-le cu variantele naturale, sănătoase.

Zahărul, criminalul dulce

Zahărul este, fără îndoială, unul dintre cele mai periculoase alimente din zilele noastre. Zahărul alb poate cauza cu uşurinţă diabet şi este un factor major în apariţia cariilor dentare, nu atît prin contactul cu dinţii, cît prin mobilizarea calciului din organism în scopul neutralizării acidităţii produse de zahăr, în detrimentul sistemului osos şi al dentiţiei, care devin mai fragile. De asemenea, zahărul sărăceşte organismul de potasiu, magneziu, elemente necesare unei funcţii cardiace normale, fiind astfel un factor determinant în bolile cardiovasculare. Reducerea nivelului de substanţe nutritive ca urmare a consumului ridicat de zahăr poate provoca creşterea poftei de mîncare, organismul încercînd să echilibreze pierderile. De aici la supraponderalitate nu este decît o chestiune de timp. De asemenea, zahărul este o substanţă care induce obişnuinţă. Într-un studiu recent, s-a descoperit existenţa unei legături nefaste între consumul de dulciuri şi comportamentul violent, hipertensiune şi dificultăţi. Zahărul îmbătrîneşte, duce la creşterea colesterolului din sînge. Din păcate, mîncăm mult zahăr în mod conştient, la care se adaugă şi cel ascuns în majoritatea produselor alimentare, de la pîine la ketchup.

Îndulcitorii artificiali, o invenţie extrem de nocivă

Organismul uman poate să funcţioneze perfect fără niciun gram de zahăr. Alte zaharuri precum fructoza din fructe sau miere sînt substanţe cu o certă valoare nutritivă. Zahărul brun din comerţ nu este altceva decît zahăr alb amestecat cu melasă şi deci nu este cu mult mai presus ca zahărul rafinat. Cel mai sănătos dulce este mierea de albine. Mai putem folosi zahăr invertit (1 kg zahăr alb, 500g apă, sucul unei lămîi fierte 10 minute). Substituentul sănătos al zahărului alb nu este îndulcitorul artificial. Studiile au arătat că persoanele care consumă în mod regulat băuturi dietetice tind să ia în greutate. Motivul este că atunci cînd organismul simte gustul dulce el reacţionează la fel ca la zahăr. Zaharina e de 200-500 de ori mai dulce decît zahărul. În 1977, în urma unor studii din care rezulta că şobolanii hrăniţi cu cantităţi foarte mari de zaharină dezvoltau cancer la vezică, s-a propus interzicerea consumului zaharinei. Din nefericire au apărut şi alţi îndulcitori hipocalorici, cum ar fi aspartamul, cu o toxicitate mult mai mare decît zaharina. Aspartamul poate produce crize epileptice, dureri de cap, insomnie, depresie, anxietate, tulburări ale funcţiei tiroide, scăderea auzului, a văzului, pierderi de memorie sau tulburări în vorbire, crampe musculare, oboseală, aritmie.

Băuturile carbogazoase, otravă lichidă

Zahăr se găseşte din belşug şi în băuturile acidulate. Un litru de cola conţine 130 g zahăr. Un studiu recent a arătat că persoanele care consumă mai mult de o băutură carbogazoasă pe zi prezintă un risc mai mare de accident vascular cerebral. Un alt studiu a demonstrat că două băuturi acidulate pe zi dublează riscul de a dezvolta cancer pancreatic. Sucurile conduc la acumularea de kilograme, creşterea nivelului de insulină şi inflamaţii. Conţin coloranţi artificiali şi aditivi, cum e 4-methylimidazol (4-MEI), un compus chimic asociat cu apariţia cancerului. Variantele dietetice sînt de asemenea dăunătoare, prin îndulcitorii artificiali. Majoritatea sucurilor carbogazoase nu sînt create pentru a potoli setea consumatorilor, ci pentru a o stimula. Un singur pahar de suc carbogazos băut zilnic distruge ficatul la fel cum o face alcoolul. Persoanele care consumă des astfel de lichide sînt predispuse la dereglări metabolice, boli de inimă şi litiază renală. Acidul fosforic pe care îl conţin distruge echilibrul acidobazic din stomac. Rezultatul: probleme cu digestia, arsuri la stomac, eroziunea intestinelor. Alte efecte de groază: oboseală, depresie, iritabilitate, tremurat, insomnii, dureri de cap, osteoporoză, corodarea dinţilor, cancer pancreatic. Apa rămîne întotdeauna cea mai bună opţiune pentru hidratare. Nici sucurile „naturale“ nu sînt bune, sînt la fel de pline de zahăr şi conservanţi. Sucurile energizante sînt cocteiluri de chimicale.

Inutila făină cu 3 de zero

Un alt aliment de care nu avem nevoie e făina albă, cu aceleaşi efecte ca zahărul. Prin procesare, nu numai că îşi pierde aproape toate substanţele nutritive, dar este albită cu o substanţă chimică numită clor gazos, foarte periculos, iritant şi cu potenţial letal (în cantităţi mari). Producătorii din SUA utilizează azodicarbonamida, folosită şi la producerea cauciucului, a saltelelor sau a unor produse de plastic. Azodicarbonamida poate duce la apariţia astmului. Făina albă creşte nivelul glicemiei şi al insulinei, o cauză directă a diabetului. Consumată zilnic, pîinea albă şi pufoasă poate fi cauza apariţiei cariilor, a supraponderalităţii şi obezităţii, dar şi a cancerului la rinichi. Printre cei mai periculoşi compuşi care se pot găsi în pîine, albă sau neagră, se numără oxidanţii şi agenţii de conservare. Sulfatul de sodiu sau bromatul de potasiu pot cauza migrene, iritaţii, greaţă şi vărsături. Sulfatul de amoniu este un tip de sare anorganică folosită la aluat. Mulţi producători de pîine îl folosesc pentru a obţine acel miez pufos, care produce balonări. Sulfatul de amoniu este şi îngrăşămînt, ignifug sau ingredient folosit la bombe. O pîine sănătoasă este cea de graham sau din făină de secară. Dar nu de la marile magazine (în niciun caz feliată), ci făcută acasă.

Margarina, plastic întins pe pîine

Un alt aliment inutil şi nociv este margarina. Este o masă de grăsimi care se depune pe vasele de sînge, creşte nivelul colesterolului şi provoacă astfel diferite boli cardiovasculare şi neurodegenerative. Margarinele slăbesc sistemul imunitar, indiferent cîte vitamine se spune pe etichetă că ar conţine. Paralizează sistemul imunitar. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cînd untul a dispărut de pe piaţă, americanii au apelat la uleiuri vegetale pentru a obţine un substituent, astfel apărînd margarina din uleiuri vegetale, hidrogenate şi cu adaos de nichel. Are o structură moleculară asemănătoare plasticului. Margarina poate agrava boli, cum ar fi colita şi artrita. Întăritorii utilizaţi în producţia de margarină includ metale toxice, care pot provoca probleme pulmonare şi renale, ateroscleroză, hipertensiune arterială şi boli maligne. Un stil alimentar bogat în grăsimi trans dublează şansa de atac de cord şi scade speranţa de viaţă. Este dăunătoare nu doar margarina întinsă pe pîine, ci şi cea care se ascunde prin tot felul de produse şi alimente procesate. Grăsimile naturale sînt: untul, alunele, seminţele, diferite uleiuri presate la rece. Mîncaţi unt în loc de margarină, conţine mai puţine grăsimi. Cele mai bune surse de acizi graşi esenţiali sînt: avocado, seminţele de floarea-soarelui, de dovleac, ananasul. Cele mai bune uleiuri de gătit sînt cele obţinute prin presare la rece din: măsline, porumb, floarea-soarelui, susan, nuci.

Cereale false

Cea mai dăunătoare combinaţie este zahăr plus făină albă plus margarină, adică produse de patiserie. Croissantele, checurile, brioşele şi biscuiţii nu sînt deloc uşor de digerat. Covrigei, bombonele, chipsuri, popcorn, seminţe prăjite cu sare, arahide prăjite, fursecuri, toate conţin foarte mult zahăr şi sare, adesea fără un aport de fibre alimentare şi la un cost caloric mare, calorii ce nu aduc în organism niciun beneficiu de vitamine sau minerale. Batoanele energizante conţin cantităţi mari de proteine de soia, uneori modificată genetic, zahăr rafinat, grăsimi hidrogenate nocive, aditivi, conservanţi şi prea multă sare. Majoritatea cerealelor pe care le mîncaţi dimineaţa sînt nocive pentru că sînt prea dulci, conţin mulţi conservanţi şi nu au în compoziţie fibre dietetice. Fulgii de ovăz instant conţin sirop de porumb cu conţinut ridicat de fructoză şi ar putea fi contaminat cu mercur. Siropul de porumb îl regăsim în numeroase produse alimentare, dar creşte riscul de obezitate şi sindrom metabolic. Orice sirop dulce şi lipicios generează acelaşi efect în organism, deoarece pînă la urmă este tot o formă de zahăr rafinat. Renunţaţi la cafeaua la pliculeţ, la jeleuri şi îngheţată. Aroma sintetică de căpşune este obţinută din aproape 50 de substanţe chimice, multe dintre ele fiind cancerigene. Coloraţi deserturile cu aditivi de colorare vegetali. Zeama din flori de şofran îngălbeneşte, clorofila extrasă din urzică dă tonuri de verde. Cumpăraţi fulgi de ovăz simpli şi îndulciţi-i cu fructe sau miere. Mîncaţi fructe cînd vă e poftă de dulce.

Brînza topită nu e lactat

Nici lactatele industriale nu sînt foarte sănătoase. Brînza topită este săracă în nutrienţi şi plină de chimicale. În plus, are un conţinut caloric destul de ridicat. Tot ce înseamnă sosuri de brînză, aşa-zisa brînză topită feliată, cu coloranţi şi agenţi gelifianţi nici nu ar trebui să fie încadrate la categoria lactate. Dacă produsul nu are trecut ca prim ingredient brînza, sigur nu este deloc sănătos şi oricum conţine prea multă sare. Caragenanul (E407) este folosit ca emulsificator, stabilizator şi ca agent de îngroşare la produsele lactate, inclusiv la cele destinate bebeluşilor. Această substanţă provoacă inflamări gastrointestinale, care pot pune în pericol viaţa copiilor mici. Iaurtul degresat conţine adesea amidon sau prafuri chimice care să îi dea gust bun. Unele conţin chiar şi zahăr, deci numai bune pentru slăbit nu sînt. Niciun fel de conservă nu e recomandată. Sosul în care se află carnea sau peştele este plin de sodiu, fructoză din porumb, coloranţi artificiali şi arome, toate amestecate pentru a da un aspect şi un gust impecabil. În realitate, nu ne alimentăm corpul decît cu sare, zahăr şi calorii. Pentru producerea conservelor de roşii decojite, legumele se pun într-o baie cu sodă caustică, care dizolvă cojile. Apoi roşiile se spală cu apă şi se introduc în altă baie cu acid citric, unde restul de sodă caustică va fi neutralizat. Pur şi simplu sucul de roşii ar trebui făcut în casă.

Boala fast-food

Locul unde găsim cele mai inutile alimente este restaurantul fast-food. În carnea de vită dintr-un hamburger s-au găsit medicamente veterinare, de care au fost legate deteriorări neurologice sau tulburări la nivelul rinichilor, ulcer de stomac, probleme la colon şi apariţia sîngelui în materiile fecale. Hot-dogii sînt plini de grăsimi saturate, foarte greu de digerat şi de asimilat. Produsele de fast-food conţin şi o substanţă numita azodicarbonamidă, fololosită şi la obţinerea materialelor plastice. Unii cartofi de fast-food nu sînt doar graşi, ci au şi zahăr adăugat pentru a căpăta culoarea apetisantă şi acea crustă crocantă, greu de obţinut acasă. Cînd marii producători de produse fast-food au făcut publice ingredientele tuturor produselor, lumea a fost uimită că porţiile de cartofi prăjiţi conţineau nu mai puţin de 17 ingrediente, printre care sirop de zahăr şi arome sau chiar coloranţi. Salatele de la fast-food conţin tot felul de sosuri şi emulsii din maioneză, grăsimi şi coloranţi şi conservanţi care le fac mai rele decît un burger sau o shaorma. Nu există decît o singură soluţie în cazul acestor alimente: nu mai mîncaţi niciodată la fast-food.

Carne şi mezeluri prefăcute

O alimentaţie sănătoasă trebuie să includă şi carne. Dar de care? În unele ţări, carnea de pui e spălată cu clor pentru a ascunde microbii în care cresc bietele păsări. Pentru a preveni rîncezirea cărnii, se folosesc două chimicale cancerigene, hidroxianizol butilat şi hidroxitoluen butilat. În SUA, carnea de vită e plină de antibiotice şi hormoni sintetici. Încercaţi să vă aprovizionaţi de la crescătorii de animale locali, care îşi cresc animalele cu iarbă. Alegeţi un furnizor care îşi controlează cu regularitate vitele. Creveţii sînt adesea contaminaţi cu antibiotice, chimicale pentru curăţat folosite în fermele de creveţi, reziduuri de pesticide toxice. Fructele de mare pot conţine şi cantităţi considerabile de mercur. Preparatele din carne procesată conţin cantităţi uriaşe de nitraţi şi nitriţi. Salamurile, şunca, cîrnaţii din comerţ conţin nitrit de sodiu şi alţi conservanţi chimici care sînt factori declanşatori ai bolilor de inimă şi ficat şi produc cancer de stomac şi pancreas. Alternativa: cîrnaţi ecologici. Crenvurştii afumaţi se afumă prin cufundare într-o baie cu chimicale. Încercaţi crenvurştii vegetarieni. Aspectul apetisant al mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi, care pot reprezenta chiar şi 40% din compoziţia unui parizer ieftin. Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne.

Legume şi fructe cancerigene

Ar trebui să evităm pe cît posibil fructele exotice şi legumele şi fructele aduse de peste mări şi ţări, care au suferit tratamente pentru a fi păstrate proaspete timp îndelungat. Mai sănătoase sînt fructele obişnuite din piaţă, chiar şi dacă sînt mai mici. Studiile arată că femeile însărcinate şi copiii sînt cei mai afectaţi de pesticidele din legume şi fructe. Pentru a fi rezistente la diverse boli şi dăunători, legumele şi fructele (porumb, papaya, tomate) sînt modificate genetic. Chiar dacă nu sînt cunoscute exact efectele pe care alimentele modificate genetic le au asupra oamenilor, unele ţări europene au interzis comercializarea lor. La animalele hrănite cu astfel de alimente s-au constatat afecţiuni ale tractului digestiv, tumori, defecte genetice, moarte prematură şi sterilitate. Unii producători folosesc şi hormoni de creştere pentru ca fructele lor să fie mai mari şi mai aspectuoase. Fructele cele mai afectate sînt: merele, portocalele, căpşunele şi strugurii. Spălarea nu îndepărtează în totalitate substanţele chimice. Cea mai mare cantitate de nitraţi cancerigeni se află în tulpină şi în frunze. Salata, andivele, sfecla, guliile, roşiile, ţelina şi ridichile sînt cele mai susceptibile să conţină nitraţi. Unele fructe şi legume sînt culese înainte de a fi pe deplin coapte, deci nu au vitamine şi antioxidanţi. Roşu citrus 2 este un colorant cancerigen interzis, dar nu şi pentru cultivatorii de portocale. Fructele de hipermaket, oricît ar fi de verificate, conţin urme de pesticide, chiar şi după spălare sau decojire.

Sfaturi sănătoase

- Renunţaţi la iaurturile cu fructe, alegeţi iaurt simplu şi adăugaţi fructe, nuci, cereale.

- Alegeţi orezul şi pastele bogate în fibre, respectiv orezul brun şi pastele 100% din cereale integrale.

- Alimentele sănătoase au şi etichetă nutriţională: proteine, grăsimi, vitamine, minerale.

- Nu există suc natural la cutie, cumpăraţi fructe şi preparaţi acasă suc prin stoarcere.

- Nu cumpăraţi niciodată carne gata tocată sau tranşată la caserole. Chiar dacă nu scrie pe etichetă, are aditivi.

- Alimentele făcute în casă sînt cele mai sănătoase, reînvăţaţi să gătiţi acasă. Mai bine cumpăraţi o carte de bucate dacă vreţi să inventaţi noi feluri de mîncare.

- Renunţaţi la semipreparate.

- Evitaţi tot ce este negru: prăjeală, arsură, grătar. Culoarea verde este cea sănătoasă, dar şi aceasta trebuie căutată cu atenţie.

- Salata dreasă cu sosuri nu mai e sănătoasă. E încărcată cu chimicale, sodiu şi grăsimi nesănătoase. Înlocuiţi dressingul cu ulei de masline, ghimbir, verdeaţă proaspătă, lămîie sau avocado, plus o gamă variată de oţeturi.

- Floricelele de porumb pentru cuptorul cu microunde înseamnă porumb modificat genetic, sare şi alte chimicale pentru conservare şi aromă. Preparaţi popocorn în mod clasic, pe aragaz, din porumb de floricele cumpărat din piaţă.

Sursa: monitorulexpres.ro