Carbohidrații nu sînt numai buni pentru creier, dar, dacă sînt cei potriviți, vă pot ajuta să trăiți o viață mai lungă și mai productivă, fără a suferi de demență. Aceasta este premisa Dietei Mindspan, promovată de gerontologul Preston Estep III, care consideră că demenţa e „al şaselea cel mai mare criminal din lumea dezvoltată” şi „ucide mai mulți oameni decît cancerul”.

Dr. Estep și-a folosit vasta experiență în neuroștiințe, genetică și analiză pentru a compila statisticile de sănătate ale populațiilor din întreaga lume, luînd în calcul două valori: speranța de viață și impactul declinului cognitiv asupra vieții. După cum a relatat New York Post, dr. Estep a inventat expresia „elita mindspan” pentru a descrie popoarele cu durate lungi de viață asociate cu puţine cazuri de Alzheimer și demență. Japonia este o astfel de elită, urmată de Franța mediteraneană, Italia, Spania și Costa Rica. Cînd Estep a comparat alimentele consumate de aceste națiuni, el a descoperit că pîinea, orezul și pastele reprezentau 50% din dieta acestora.

Dar pîinea, orezul şi pastele, produse încărcate cu carbohidrați, sînt mult diferite de pîinea și pastele îmbogăţite din SUA, o ţară cu rate în creştere de demență şi Alzheimer. Pastele îmbogățite, orezul și pîinea din SUA conțin de trei ori mai mult fier decît cele din Costa Rica, Franța mediteraneană și Japonia. „Cantități substanțiale de fier și alte metale se află în creierul persoanelor cu boala Alzheimer sau Parkinson.”

Estep este preocupat şi de conținutul de fier din proteinele animale. Incidenţele ridicate ale bolii Alzheimer din Statele Unite, Marea Britanie și Europa de Nord, zone cunoscute pentru consumul ridicat de carne, ar putea „creşte depozitele de fier și acesta e probabil primul motiv pentru care au o povară a demenţei atît de grea”.

Pentru cei care sînt îngrijoraţi de riscurile diabetului, datorită carbohidraţilor din pîine şi paste, dr. Estep a declarat pentru The Daily Mail că nu carbohidraţii, ci fierul declanşează o eliberare mai mare de insulină. În plus, răspunsul la insulină față de carnea roșie este „aproape dublu față de cel al peștelui și mai mult decît dublu față de cel al pastelor”.

Alimentele bune sugerate de specialist sînt: orezul brun, orezul thailandez de iasomie, orezul basmanti alb, orezul cu bob lung, grişul de grîu și cuşcuşul. Pîinea, dacă este posibil, ar trebui să fie făcută de la zero cu făină care nu a fost îmbogățită cu fier.

Ovăzul este, de asemenea, admis, de cel mult trei ori pe săptămînă. Orezul rafinat este, de asemenea, pe listă, la fel ca și lămîia, mazărea, cartofii dulci, hummusul și fasolea, în special boabele de pinto.

Uleiul de măsline este ideal, din cauza conținutului său de acid gras mononesaturat, „asociat cu un risc scăzut de cancer mamar, boli de inimă și accident vascular cerebral, scăderea în greutate şi scăderea colesterolului”.

Dr. Estep a mărturisit că nu a urmărit să favorizeze pîinea în detrimentul cărnii de vită, el doar a căutat să afle ce au mîncat popoarele care au trăit cel mai mult și au avut cele mai scăzute rate de demență.

Sursa: naturalnews.com, doctorexpres.ro