Perspectiva naţională a Franței în contextul alegerilor europene
Alegerile europene sunt privite în Franţa dintr-o optică evident naţională, care este cea a depăşirii de către extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen a formaţiunii liberale a lui Emmanuel Macron, în perspectiva obţinerii Preşedinţiei ţării în 2027, comentează EFE, potrivit Agerpres.
După înfrîngerea răsunătoare la alegerile prezidenţiale din 2017, Le Pen a lansat, cu ani în urmă, procesul de normalizare, numit "dediabolizare" în Franţa, pentru a face ca vechea extremă dreaptă cu stridenţe "nazisto-fasciste" să devină acceptabilă pentru un electorat mai larg.
Sondajele privind intenţia de vot arată un avantaj clar pentru Adunarea Naţională (RN) a lui Le Pen, al cărei cap de listă este tînărul său lider, Jordan Bardella (28 de ani), creditat cu între 30 şi 32% din intenţiile de vot.
Dezbaterea televizată pe care a avut-o săptămîna trecută cu premierul Gabriel Attal, cel mai tînăr şef de Guvern din Franţa contemporană, a contribuit la a prezenta RN drept "alternativă la Macron", explică, pentru EFE, Alberto Alemanno, profesor la HEC Paris, şcoala europeană de business.
"Dezbaterea a legitimat-o pe Marine Le Pen, nu numai la nivel personal, ci şi la nivelul partidului său", subliniază el.
Sprijinul acordat recent de Le Pen pentru expulzarea Alianţei pentru Germania (AfD, de extremă dreapta) din grupul Identitate şi Democraţie din Parlamentul European din cauza scandalurilor în care a fost implicat liderul său, Maximilian Frah, a ajutat-o şi mai mult pe lidera franceză, pentru că "i-a oferit prilejul să spună ”nu suntem o apă şi-un pămînt”, subliniază Alemanno.
El a adăugat că, ”prin respingerea AfD, Le Pen cîştigă puncte în Franţa şi contracarează argumentele campaniei macroniste, concentrată pe obţinerea mobilizării împotriva extremei drepte”.
Franţa este, în prezent, alături de Belgia, singura ţară din UE în care aşa-numitul "cordon sanitar" al partidelor politice, inclusiv al conservatorilor, este menţinut pentru a împiedica ajungerea extremei drepte în instituţii.
Dezbaterea Attal-Bardella a fost caracterizată printr-un atac incisiv al şefului Guvernului francez asupra contradicţiilor din programul electoral al extremei drepte, care pînă acum cîţiva ani promova ieşirea Franţei din euro sau chiar din UE, sau în privinţa propunerilor RN privind imigraţia, imposibil de pus în practică.
Dezbaterea "a demascat" RN, a dat asigurări Attal după confruntare, dar sondajele nu par să-i dea dreptate.
Acest lucru se datorează faptului că, potrivit lui Alemanno, alegătorii extremei drepte europene sunt sensibili mai degrabă la sloganuri legate de suveranitatea naţională sau la fermitatea împotriva imigraţiei şi "nu judecă" şi "sunt mai puţin exigenţi" asupra chestiunilor mai tehnice.
Oferta electorală a partidului Renaşterea, al lui Macron, a rămas mult în urma celei a lui Bardella în sondaje. Capul listei "macroniste" este Valerie Hayer, o europarlamentară serioasă, dar fără prea multă carismă, care deocamdată oscilează între 16 şi 17% din intenţiile de vot.
Foarte aproape se situează Partidul Socialist, care s-a mai primenit oarecum datorită candidatului său, europarlamentarul Raphael Glucksmann, şi are în intenţiile de vot între 14% şi 15%.
Evident mult mai departe se află dreapta conservatoare (LR), stînga (LFI) şi verzii (EELV), care se situează în jurul a 7% din intenţiile de vot, într-o luptă dură pentru locul patru.
Macron a înfrînt-o, fără drept de apel, pe Le Pen în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2017 cu 32 de puncte procentuale (66% la 34%). Dar avantajul a fost redus la aproape jumătate în 2022 (58,5 la 41,5%).
Ţinînd cont de faptul că, la alegerile europene din 2019, RN a cîştigat la mustaţă (a obţinut 23,3% faţă de 22,4% ale partidului Renaşterea), Le Pen şi Bardella îşi revendică deja victoria cu o marjă largă şi au cerut ca, dacă Guvernul pierde în 9 Iunie, Macron să dizolve Adunarea Naţională (Parlamentul) şi să convoace alegeri legislative care, speră liderii RN, îi vor aduce şi mai aproape de guvernare.
De altfel, Bardella s-a străduit să prezinte alegerile din 9 Iunie, în care toate sondajele îl arată drept cîştigător ferm, ca pe un prim pas pentru ca partidul său să ajungă la putere în Franţa.
"Astăzi suntem primul partid al Franţei. Mîine vom fi cel al alternanţei", a declarat Bardella, la sfîrşitul săptămînii trecute, la unul dintre marile mitinguri de campanie ale partidului său, la Paris, în faţa a 5.500 de oameni.
”Dinamica noastră - a subliniat el - nu a fost niciodată atît de puternică şi de aceea trebuie să profităm pentru a-i provoca lui Emmanuel Macron cea mai mare înfrîngere la aceste alegeri europene”. "Ajutaţi-mă să fac din 9 Iunie prima etapă a post-macronismului", a cerut el unui public entuziast, în care au fost văzute fluturînd sute de steaguri franceze, însă nici unul european.
Cum nu se putea altfel, avînd în vedere că obiectivele sale sunt axate pe obţinerea puterii în Franţa, principalele sale acuzaţii au fost îndreptate împotriva macronismului, despre care a spus că "şi-a bazat campania pe defăimare, pe calomnie'', acuzîndu-i formaţiunea că are o agendă ascunsă pe care nu vrea să o recunoască.
”În realitate”, a argumentat Bardella, ”singurul program ascuns este al lui Macron, care urmăreşte să jefuiască asigurările de şomaj, să renunţe la indexarea pensiilor şi, pe scurt, să dea o lovitură puterii de cumpărare a francezilor”.
Bardella a mai declarat că Macron "pregăteşte extinderea UE la 37 de ţări", inclusiv la Ucraina, ceea ce ar însemna "sfîrşitul agriculturii franceze" sau sfîrşitul dreptului de veto pentru Franţa.
În faţa acestei viziuni de continuare în forţă a extinderii UE, Bardella a subliniat că RN apără "o Europă a naţiunilor" precum cea concepută de generalul Charles de Gaulle, în care fiecare ţară este cea care decide, în special în ceea ce priveşte politica sa de apărare
"Cu noi la conducere, Ursula von der Leyen nu va putea niciodată să trimită fiii Franţei oriunde doreşte ea", a declarat Bardella, într-o posibilă aluzie la controversele din ultimele săptămîni despre posibilitatea de a trimite instructori militari francezi în Ucraina pentru a ajuta la instruirea Armatei Kievului.
Bardella nu s-a abţinut să detalieze unul dintre principalele sale active electorale, respingerea a ceea ce el numeşte "imigraţie în masă".
"Civilizaţia noastră, a avertizat el, poate muri dacă nu preluăm rapid, acum, controlul asupra politicii noastre de imigraţie, deoarece ne poate sufoca obiceiurile, tradiţiile, modul nostru de viaţă şi cultura noastră".
În opinia sa, în faţa acestei presiuni migratorii trebuie să existe "un răspuns francez, dar şi european", care presupune expulzarea "sistematică" a ambarcaţiunilor cu migranţi ilegali, tratarea cererilor de azil în afara teritoriului UE sau restrîngerea ajutorului social pentru că, "atunci cînd uşa este forţată, nimeni nu se poate aştepta să beneficieze de solidaritatea poporului francez''.