Speranță de viață, nivel de trai și vîrsta de pensionare

Autor: Mihai CONȚIU

Ca și în România, există și în Republica Moldova pensii și... pensii, adică unele pensii sunt mai... pensii decît cele mai multe pensii. Prin acest relativ joc de cuvinte, mă refer la aceea că unii au pensii cumulate cu alte venituri care rivalizează cu un salariu de top dintr-o bancă, iar cei mai mulți au pensii care sunt de mărimea bacșișului lăsat la un restaurant de către primii, figurativ vorbind, dar, deocamdată, nu despre asta este vorba. În cele ce urmează, vom aborda disputatul subiect, mai ales politic, cu privire la vîrsta de pensionare a moldovenilor.

Nu de mult, în conformitate cu noile prevederi ale Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), s-a decis ca, începînd cu data de 1 Iulie 2025, vîrsta standard de pensionare pentru femeile din Republica Moldova crește la 61 de ani și 6 luni. Stagiul complet de cotizare necesar pentru obținerea pensiei pentru limită de vîrstă rămîne de 34 de ani. În cazul bărbaților, condițiile de pensionare rămîn aceleași, adică pot ieși la pensie la vîrsta de 63 de ani, cu același stagiu complet de cotizare de 34 de ani. În cazul femeilor care au născut și crescut cel puțin cinci copii pînă la vîrsta de 8 ani, vîrsta de pensionare scade cu 3 ani și, începînd cu data de 1 Iulie 2025, va fi de 58 de ani și 6 luni.

Vîrsta de ieșire la pensie a fost, este și va continua să fie un subiect nesfîrșit de dezbatere politică, mai cu seamă în campaniile electorale. Asta nu se întîmplă doar în Republica Moldova, ci și în Țările Uniunii Europene (UE) și nu numai. Problema care se pune în cazul creșterii vîrstei de pensionare în Republica Moldova conține următoarele elemente esențiale: speranța de viață, puterea de cumpărare și mărimea pensiei, iar asta în raport cu Statele europene.

Speranța de viață

Speranța de viață la naștere reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou-născut, dacă ar trăi tot restul vieții în condițiile mortalității pe vîrste din perioada de referință a tabelei de mortalitate. La nivelul anului 2023, speranța de viață la naștere în Uniunea Europeană a fost de 81,5 ani, cu 0,9 ani mai mult decît cu un an mai devreme, și cu 0,2 ani peste nivelul pre-pandemic din 2019. În 15 Țări membre, speranța de viață a fost peste media UE, în frunte aflîndu-se Spania (84 de ani), Italia (83,4 ani) și Malta (83,6 ani). Un nivel înalt al speranței de viață îl au și Țările scandinave: Suedia (83,4 ani) și Norvegia (ne-membră în UE), cu 83,1.

Dintre fostele Țări comuniste primite în UE, cel mai mult se trăiește în Slovenia, în medie 82 de ani. România, se numără printre Țările cu speranță de viață redusă din UE, 76,6 ani, cam la același nivel cu Ungaria, în urma ei fiind numai Letonia și Bulgaria. Pe de altă parte, România este însă Țara unde saltul speranței de viață față de nivelul dinaintea pandemiei a fost cel mai mare, anume un an în plus. În Republica Moldova, potrivit ultimelor date despre durata medie a vieții, care se referă la anul 2022, cifra era de 71,4 ani, în creștere cu 4 ani comparativ cu anul precedent și cu 1,5 ani față de anul 2020.

Am oferit aceste date statistice spre a se înțelege mai bine cîți ani, în general vorbind, se poate bucura un moldovean de binemeritata pensie. În UE, veți vedea că tendința de creștere a vîrstei pensionării tinde să se apropie de speranța de viață a moldovenilor, din păcate.

Vîrste de pensionare în UE

În UE, vîrsta medie de pensionare este de 64,7 ani pentru bărbați și de 63,8 ani pentru femei, dar multe Țări sunt pregătite să treacă de pragul de 70 de ani pentru dreptul de a ieși la pensie. Începînd cu 2022, vîrsta de pensionare stabilită pentru bărbați în Țările UE variază între 62 și 67 de ani pentru bărbați și între 60 și 67 de ani pentru femei. Dacă luăm în considerare Regatul Unit, Țările AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb) și Turcia, care este un stat candidat la aderarea la UE, Turcia iese în evidență dintre acestea. În această Țară, vîrsta de pensionare este de doar 49 de ani pentru femei și 52 de ani pentru bărbați.

În Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Suedia, Spania și Portugalia, vîrsta pensiei e de 65 de ani pentru toata lumea. În România și Bulgaria, bărbații ies la pensie la 65 de ani, iar femeile la 63, în vreme ce majoritatea femeilor occidentale la 65, iar în Germania, în următoarea generație, ele vor munci pînă la 67 de ani, adică aproape cu 4 ani mai mult.

Anul acesta, pe data de 22 Mai, Parlamentul danez a adoptat o lege care prevede creșterea graduală a vîrstei de pensionare pînă la la 70 de ani pentru toți cei născuți după 31 Decembrie 1970. În prezent, vîrsta de pensionare în Danemarca este de 67 de ani.

Pensiile europene și cele moldovenești

Potrivit Eurostat, pensiile pentru limită de vîrstă din Europa variază semnificativ atît în termeni nominali, cît și în standarde de putere de cumpărare. În 2021, cheltuielile medii lunare brute la pensia pentru limită de vîrstă pe beneficiar în cadrul UE variau foarte mult, de la un nivel ridicat de 2.575 euro în Luxemburg, la un nivel scăzut de 226 euro în Bulgaria, media UE fiind de 1.224 euro. Incluzînd Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) și Țările candidate la UE, Islanda a raportat cea mai mare medie, de 2.762 euro, în timp ce Albania a înregistrat cea mai mică medie, de 131 euro.

Cele patru mari Țări din UE și Țările nordice depășesc media pensiilor din UE. Pensia pentru limită de vîrstă pe beneficiar a depășit media UE în toate cele patru mari Țări din UE. Italia a raportat cea mai mare pensie, de 1.561 de euro, în timp ce Franța, Spania și Germania au prezentat cifre aproape identice, fiecare în jur de 1.450 de euro. Țările nordice au înregistrat, de asemenea, performanțe solide, cu pensii medii pentru limită de vîrstă mai mari decît cele ale celor „patru mari”. Pensia medie pe care o încasează un român este de 382 de euro, la nivel de 2021, conform datelor oferite de Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale. Mai jos decît România, la nivelul UE, este Bulgaria, unde pensia medie este de 226 euro pe lună. Spre comparație, pensia medie din Uniunea Europeană este de 1.294 de euro. 

Începînd cu 1 Aprilie 2025 cuantumul pensiei minime din Republica Moldova constituie: pentru limită de vîrstă cu stagiu complet de cotizare – 3.055,65 lei; de dizabilitate severă – 2.291,74 lei; de dizabilitate accentuată – 2.138,96 lei; de dizabilitate medie - 1.527,83 lei.

Începînd cu anul 2025, pensia medie în Republica Moldova urma să atingă valoarea de 4.237 de lei, conform proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat de Guvern în Decembrie 2024. O altă măsură viza creșterea pensiei minime pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de 40 de ani pînă la 3.300 de lei, începînd cu 1 Mai 2025.

Acum faceți comparațiile de rigoare! Despre uriașele diferențe dintre Republica Moldova și Țările din UE în privința puterii de cumpărare nici nu are rost să mai vorbim deoarece deduceți singuri. Am constatat, personal, că multe dintre produsele moldovenești au același preț sau uneori mai ridicat decît cele similare din Europa. Totuși, fără să glumesc, viciul e mai costisitor în UE, dacă ne referim la țigări, nu și la băuturi. Un vin bun produs în Republica Moldova este cu mult mai scump aici decît un vin franțuzesc, german, spaniol, italian, portughez sau chilian din magazinele europene. La fel și îmbrăcămintea, o serie de produse alimentare etc., acestea fiind motivele pentru care v-am oferit acest tablou statistic, ca să constatați cum se descurcă pensionarul moldovean în comparație cu cel din UE.