Fabricarea papirusului – hîrtie obţinută din tulpina unui trestii egiptene (înalte de pînă la 3 m) – începe în Egipt pe la mijlocul mileniului al IV-lea î.e.n., pătrunzînd în Grecia în secolul al VI-lea î.Hr. Pergamentul a fost inventat dintr-o necesitate, impusă de încetarea livrării de papirus în oraşul-stat Pergam (în prezent Bergama din Turcia), de către rivalul său, Alexandria din Egipt. În secolul al II-lea î.Hr., ambele localităţi aveau biblioteci celebre (cea din Pergam număra circa 400.000 de volume, iar cea din Alexandria circa 600.000) şi duceau o activitate intensă de scriere a cărţilor. Pergamul a devenit din acea perioadă centrul producţiei şi exportul unui nou produs – pergamentul, piele preparată pentru a se putea scrie pe ea. Acesta era mai apreciat decît papirusul, deoarece era mai imun la acţiunea nefastă a timpului. Din secolul al II-lea î.Hr., papirusul este înlocuit treptat cu pergamentul