O încercare a lui Putin de a distrage atenţia ruşilor de la problemele grave din economia ţării

Decizia lui Vladimir Putin, Preşedintele Federaţiei Ruse, de a băga armata în Crimeea reprezintă o încercare desperată de a sustrage atenţia ruşilor de la situaţia deplorabilă a economiei ţării, cred analiştii agenţiei americane Bloomberg. Astfel, în toiul evenimentelor dramatice care se produc în Sud-Estul Ucrainei, au remarcat experţii, Banca centrală a Rusiei a majorat rata de creditare de la 5,5 pînă la 7 procente. La o asemenea măsură deznădăjduită s-a recurs doar în august 2008, cînd Rusia s-a pomenit în prag de incapacitate de plată, pentru a menţine capitalul străin în ţară.

Prin creşterea ratei de creditare Banca centrală a Rusiei caută să oprească prăbuşirea rublei, care s-a depreciat cu 20 procente în raport cu euro faţă de luna mai, anul trecut, dat fiind că investitorii îşi scot banii din această ţară, sugerează experţii. În opinia lor, drept însemne ale declinului economiei ruseşti poate fi invocată prăbuşirea cu 11-12 procente a cotelor pieţei financiare ruseşti după intervenţia militară în Ucraina, încetinirea ritmului de creştere a PIB-ului de la 5,1, în 2011, pînă la 1 procente în 2013, reducerea vînzărilor de automobile cu 5,5 procente, în ciuda faptului că guvernul rus a subvenţionat creditele cu această destinaţie.

Situaţia economică în ţară se agravează, după cum spuneam şi eu într-unul din materialele anterioare, din cauza cererii scăzute de gaze naturale în Europa, care importă aproape 30 procente din Rusia. Se aşteaptă ca în următorii ani SUA şi Israelul să devină mari furnizori de gaze pe continentul european, ceea ce va duce le ieftinirea acestui combustibil, iar Rusia va avea de suferit, deoarece se va micşora afluxul de valută străină în ţară. În acelaşi timp, preţurile mondiale la petrol dau în jos, în schimb, costul de extragere a acestuia în Rusia creşte.

Putin încearcă să ascundă situaţia reală din economia ţării, dar nu-i reuşeşte nimic, pentru că ruşii deja se pregătesc de o eventuală criză în ţara lor. Deşi, deocamdată, nu se văd cozi interminabile în magazine, nu se observă o panică provocată de prăbuşirea rublei, totuşi, la nivel psihologic, cetăţenii acestui stat se gîndesc la o evoluţie negativă a stării de lucruri în ţară. Astfel, potrivit datelor Centrului rus pentru cercetarea opiniei publice, 56 procente din ruşi vorbesc despre problemele economice care au apărut în ţara. Pentru comparaţie, în ajunul crizei mondiale din 2008 doar 27 procente din populaţia ţării abordau probleme de ordin financiar.

La fel, Fondul rus de studiere a opiniei publice operează cu date asemănătoare. Potrivit acestuia, 34 procente din ruşi consideră că criza în ţară a început, iar 31 procente vorbesc de pericolul acesteia. În afară de aceştia, o treime din cei chestionaţi au susţinut că ei sau prietenii, cunoscuţii lor s-au plîns că se confruntă cu probleme de ordin economic.

Din nefericire pentru ruşi, prognozele economice arată cam trist. Ultimul raport al Băncii centrale a Rusiei arată că stagnarea economică vă dura încă cel puţin trei ani.

Vlad LOGHIN