Pentru ca doctoratul să fie atractiv

Indicatorii sînt în scădere

Am zis nu o dată că înmînarea actelor cercetătorilor şi cadrelor ştiinţifico-didactice universitare la Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, care le certifică gradele şi titlurile ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice sau, altfel spus, competenţa şi profesionalismul în cercetare şi educaţie, este o sărbătoare de suflet şi a funcţionarilor publici de la CNAA. Anume ei monitorizează traseul parcurs de doctorand, începînd cu Catedra – Seminarul ştiinţific de profil – Consiliul ştiinţific specializat de susţinere a tezei în instituţie – Comisia de experţi pe domeniu şi Comisia de atestare (CNAA). Prin urmare, la plămădirea unei teze de doctorat şi a unui nou cercetător de înaltă calificare ştiinţifică participă mai multă lume prin monitorizare, evaluare şi expertiză, dar şi prin susţinere morală şi materială (proiecte de cercetare, de mobilitate, premii), căci realizarea unui cercetări de o asemenea anvergură necesită cu siguranţă şi cheltuieli semnificative.

Finiscoronat opus – spuneau strămoşii noştri latini, ceea ce pre limba noastră ar însemna cam acelaşi lucru: sfîrşitul încoronează opera sau la final contează rezultatul bun. În cazul nostru, sînt actele eliberate de CNAA ce confirmă performanţa în cercetare şi educaţie. Academicianul Valeriu Canţer, preşedintele CNAA, este împuternicitul care înmînează celor prezenţi la eveniment diplomele de doctor sau doctor habilitat în ştiinţe, atestatele de profesor universitar şi de profesor cercetător, de conferenţiar universitar şi conferenţiar cercetător. Cei mai zeloşi în muncă, pe parcursul vieţii, le obţin pe toate. Totodată, acei care susţin tezele de doctorat peste hotare şi revin pentru a-şi aplica cunoştinţele în ţară, au dreptul, conform legislaţiei în vigoare, să-şi echivaleze diplomele de doctorat la specialităţile din Nomenclatorul aprobat de Guvern în a. 2013. Acestora li se eliberează certificate de recunoaştere şi echivalare a tezelor de doctorat.

Conform Hotărîrii CNAA din 7 iulie curent, a fost conferit gradul de doctor habilitat la 3persoane, de doctor – la 21; 4 persoane au devenit profesori universitari, 1 – profesor cercetător. Încă 5 cercetători şi-au echivalat doctoratele susţinute peste hotare. În total, au fost eliberate 48 de acte ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare.

Dar cum arată, în ansamblu, această statistică a anului în curs? CNAA a eliberat în ianuarie-septembrie 12 diplome de doctor habilitat, 96 diplome de doctor, 15 atestate de profesor universitar şi 1 de profesor cercetător, 48 atestate de conferenţiar universitar şi 20 de conferenţiar cercetător, 8 certificate de recunoaştere şi echivalare. E mult, puţin? În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, aproape toţi indicatorii sînt în scădere.

Principiile Salzburg în domeniul doctoratului

 Mai este un indicator european, cu ajutorul căruia se fac măsurările pregătirii doctorilor în ştiinţă: grade conferite la 100 mii de locuitori. Pe primele trei locuri se află Elveţia, Suedia şi Germania care au pregătit respectiv cîte 40 şi 30 de doctori în ştiinţe la 100 mii de locuitori, Republica Moldova se află în această listă a statelor europene a cincea de la urmă cu 5 doctori la 100 mii de locuitori. De-a lungul anilor s-a stabilit că creşterea numărului de doctori pregătiţi este direct proporţională cu creşterea economică şi nivelul de viaţă al populaţiei unei ţări, cu dezvoltarea ştiinţei şi a civilizaţiei moderne. Iată de ce, acum 10 ani, în cadrul unui seminar, organizat la Salzburg de ministerele educaţiei şi cercetării din Austria şi Germania, precum şi de Asociaţia Universităţilor Europene s-a luat decizia de a pune pe baze noi pregătirea cercetătorilor prin doctorat, sporind astfel numărul de doctori în ştiinţă. Studiile doctorale la nivel european sînt apreciate ca un izvor de cunoştinţe noi şi de instruire a persoanelor înalt calificate, ambele fiind cruciale pentru dezvoltarea unei societăţi prospere, considerate drept factor critic în acoperirea a cel puţin 1 milion de noi locuri de muncă de cercetare pînă în anul 2020, precum şi în realizarea obiectivelor Uniunii Inovării.

Conform principiilor Salzburg,componenta-cheie a doctoratului este progresul cunoaşterii prin cercetare originală; programele şi pregătirea doctorală trebuie sa facă parte integrantă din politicile şi strategiile instituţionale; importanţa diversităţii de forme de pregătire doctorală; doctorandul este considerat cercetător la început de carieră cu drepturi şi responsabilităţi comensurabile; recunoaşterea rolului crucial al supervizării şi evaluării; nevoia de a atinge masa-critică în studiile doctorale şi de a folosi în acest scop experienţele bune (tip şcoală doctorală), testate în diferite locuri; durata potrivita: 3-4 ani; promovarea de structuri inovatoare pentru a veni în întîmpinarea nevoii de interdisciplinaritate şi de oferire de abilităţi transferabile; creşterea mobilităţii internaţionale, interdisciplinare şi intersectoriale; recunoaşterea nevoii de finanţare adecvată şi sustenabilă.

10 principii expuse simplu şi accesibil, dar care pot revoluţiona situaţia din domeniul doctoratului. Nu ştiu în ce măsură sînt prinse în noul Cod al educaţiei al RM principiile Salzburg, de care se conduc europenii timp de un deceniu, dar la moment constatăm disproporţionalitatea în numărul de studenţi, masteranzi şi doctoranzi, lipsa de entuziasm în rîndurile tineretului de a face un doctorat, salariile mici ale cercetătorilor şi cadrelor didactice universitare, lipsa perspectivei de a avea o locuinţă proprie etc., ca rezultat se observă o scădere a numărului de doctorate susţinute, chiar şi în situaţia cînd ne aflăm printre ultimii la acest compartiment în Europa.

Noile cadre ştiinţifice – la apel!

Şi totuşi cei mai optimişti, care în pofida tuturor problemelor din societate,cred în miracolul ştiinţei şi într-un viitor bun al ţării noastre, se află astăzi în Sala de şedinţe a CNAA. Rînd pe rînd, invitaţii la această festivitate se apropie de preşedintele CNAA, Valeriu Canţer, asistat de secretarul ştiinţific, dr. hab. Aliona Grati, pentru a-şi ridica actele mult rîvnite. Dintre doctorii habilitaţi o nominalizăm pe Victoria Grosu, cercetătoare la Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie al AŞM, care a realizat o cercetare interesantă, avînd drept subiect „Impactul disfuncțiilor cronice ale miocardului asupra stării fiziologice integrale a corpului și metabolismului organismului”.

Rîndul profesorilor universitari îl deschide dr. hab. Mircea Bernic, şef de catedră la UTM, care a înregistrat deja mai multe elaborări în domeniul tehnologiilor din industria alimentară. I se spune că e un om de ştiinţă cu mari perspective. Conform aceleiaşi hotărîri profesori universitari au devenit, de asemenea, Nalalia Băncilă la profilul Finanţe, contabilitate, analiză economică, precum şi Andrei Popa la profilul Economie, business, administrare. Cel de al patrulea profesor universitar este dr. hab. Adrian Hotineanu la profilul Medicină generală. Vă atenţionăm că toate aceste persoane, pînă a deveni profesori, au susţinut tezele de doctor habilitat în domeniile pe care le reprezintă, au muncit şi s-au afirmat şi pe alte poziţii ale activităţii lor multidimensionale (publicaţii ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare).

Referitor la numărul de doctori în ştiinţă, cărora la acest eveniment li s-au înmînat diplomele, am nominalizat deja cifra de 21 persoane. Anume aceşti cercetători, pas cu pas, au realizat temele de studiu, aprobate de consiliile ştiinţifice ale instituţiilor, au obţinut rezultate impunătoare şi, la final, li se înmînează lor diplomele de doctor în ştiinţe în diverse domenii. 6 tineri şi tinere au devenit doctori în ştiinţe medicale, 4 – în ştiinţe economice, 3 – în ştiinţe fizice, cîte 2 – în drept, în ştiinţe pedagogice şi în ştiinţe agricole, cîte 1 –în ştiinţe chimice şi în psihologie. Academicianul Valeriu Canţer se bucură,în mod special, cînd înmînează diplome persoanelor din domeniile deficitare, în sensul că nu-s solicitate de tineri: fie că sînt dificile ca materie de studiu, fie că nu-s la modă, potrivit unora. E vorba de fizică, o disciplină complicată pentru mulţi, şi de ştiinţele agricole pe care le detestă absolvenţii, chiar dacă majoritatea dintre ei vin de la sate. Cei mai mulţi doresc să devină specialişti în drept, în economie, deşi nu-s locuri de muncă în aceste domenii. De aceea îi nominalizăm pe toţi cei trei doctori în ştiinţe fizice care şi-au ridicat astăzi diplomele: Mariana Roman (IFA), Snejana Cuzneţova (USM) şi Mihail Enachi (UTM). Cei doi doctori în ştiinţe agricole, care sînt aşteptaţi în economia naţională, se numesc Dumitru Mihov şi Serghei Secrier. N-a greşit în alegerea domeniului de cercetare nici Vitalie Rapcea: a optat pentru economie, dar la interferenţă cu alt domeniu – agricultura. Tema de doctor pe care a susţinut-o cu succes este „Abordări integrante de marketing în formarea și dezvoltarea pieței produselor pomicole din Republica Moldova”.

Nu vom trece cu vederea medicina – domeniu de avangardă în care se susţin multe şi bune teze de doctorat. De această dată, completează corpul ştiinţific al USMF „N. Testemiţanu” Ion Berdeu, Octavian Sajen, Gabriela Şoric, Liliana Fuior-Bulhac, Alina Dănilă şi Ina Revenco. Le urăm tuturor realizări frumoase în continuare!

Cine poate deveni ministru?

După cum spuneam la început, potenţialul ştiinţific şi intelectual al unui stat poate influenţa dezvoltarea lui durabilă. Dar şi acest potenţial mic, pe care-l avem comparativ cu alte state, nu este solicitat, susţinut şi promovat acolo, unde astăzi se hotărăşte destinele ţării. Am analizat înainte de a scrie acest material componenţa calitativă a Guvernului RM – cîţi specialişti cu grade ştiinţifice au fost incluse pentru a fortifica unele poziţii ale economiei naţionale? Din cei 21 de membri ai Guvernului, doar 4 persoane au susţinut doctorate: ministrul de interne Oleg Balan, dr. hab în drept; ministrul tineretului şi sportului Loretta Handrabura, doctor în filologie, şi membrii din oficiu, acad., dr. hab. în chimie Gheorghe Duca, preşedintele AŞM; şi dr. în drept Irina Vlah, guvernator (bașcan) al UTA Găgăuzia, autoare a unor publicații ştiinţifice privind problematica administrației publice. Bravo Irinei Vlah – are un început de carieră promiţător! În rest, avem un ministru care a finalizat doar studiile de doctorat, fără a susţine doctoratul, propriu-zis, şi un alt ministru este doctorand din 2007, poate, cîndva, va ajunge la un final fericit.

În contextul dat, vom sublinia că miniştrii şi viceminiştrii aleşi pe liste de partid, dintre rude şi prieteni nu vor face faţă cu brio problemelor acumulate într-o ţară aflată în tranziţie de un sfert de secol, inclusiv şi în domeniul doctoratului. E timpul să aplicăm şi alte criterii la formarea unei guvernări ce ţin de profesionalism, cunoaştere şi de moralitate. Specialişti foarte buni mai există, inclusiv cu grade ştiinţifice, în care s-au investit cunoştinţe, finanţe, dar şi speranţe.

Tatiana ROTARU