Modelarea sistemului de gîndire prin doctorat

După o muncă de cîţiva ani asupra unui studiu de doctorat, susţinerea tezei în Consiliul ştiinţific specializat al instituţiei de cercetare şi aprobarea ei de Comisia de atestare a CNAA, urmează cel mai plăcut şi emoţionant moment, căruia latinii i-au spus spiritual: finis coronat opus (sfîrşitul încoronează opera). În cazul nostru, înmînarea diplomelor de doctor şi de doctor habilitat constituie acel final fericit, aşteptat de fiecare cercetător.

Cu acest prilej, academicianul Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, ca întotdeauna i-a felicitat călduros pe cei prezenţi în Sala de şedinţe a CNAA, promovînd de această dată ideea că doctorii în ştiinţă, pe lîngă misiunea lor de bază – cercetarea – sînt solicitaţi de a contribui la modelarea sistemului de gîndire în societatea noastră. Doar schimbînd mentalitatea cetăţenilor noştri pas cu pas, zi de zi – o problemă de loc simplă, vom realiza acele reforme pe care ni le propunem pe parcursul nostru european. Originalitatea rezultatelor ştiinţifice din cele mai bune teze de doctorat tocmai confirmă o altă abordare a unui subiect dintr-un domeniu de cercetare, un suflu proaspăt al tinerilor talente care pun în mişcare energiile creatoare, contribuind astfel la dezvoltarea ştiinţei la nivel naţional şi internaţional. Aceştia-s oamenii care şi-au consacrat destinul ştiinţei – domeniu extraordinar de interesant şi important, fără de care nu se poate dezvolta o societate bazată pe cunoaştere, o ţară nu poate avea un viitor prosper.

Începem cu cei maturi, 4 persoane, cărora li s-au înmînat diplomele de culoarea vişinei coapte, deci copţi şi în ştiinţă, cum îi place să glumească de fiecare dată domnului preşedinte. Primul destinatar este cunoscuta cercetătoare Angela Savin de la Academia de Ştiinţe a Moldovei,care a primit diploma de doctor habilitat în filologie, avînd în palmarez un serios studiu cu tema „Motivaţia unităţilor polilexicale stabile în limba română”.Teza este o contribuţie la iniţierea unei noi direcţii de cercetare – lingvistica motivaţională, a unei modalităţi diverse de investigaţie în scopul cunoaşterii mai profunde a esenţei obiectului studiat, ce poate fi aplicată în plan onomasiologic, derivaţional, semantic, sintactic, lexical, frazeologic.

Adrian Belîi, cel de al doilea doctor habilitat, încă tînăr, dar deja format ca savant, vine de la Catedra anesteziologie şi terapie intensivă a USMF „N. Testemiţanu”. Prima teză de doctor a susţinut-o în Franţa, iar pe cea de a doua de o temă de mare actualitate – “Reabilitarea postoperatorie accelerată: structuri, procese, rezultate” – la Chişinău, avînd sprijinul a doi consultanţi de talie europeană – pe academicianul moldovean Gheorghe Ghidirim, vestit chirurg în ţară şi peste hotare, şi pe profesorul francez Beydon Laurent de la Universitatea Angers, specialist în anesteziologie şi terapie intensivă. Cercetările şi testările rezultatelor studiului de doctorat ne permit să afirmăm cu certitudine că Adrian Belîi a elaborat un model de asistenţă anestezică perioperatorie, care a inclus aspecte conceptuale, manageriale şi clinice, ce permit accelerarea revenirii la homeostazie a pacientului chirurgical electiv, reducerea duratei şi a costurilor de spitalizare, în condiţii de siguranţă şi calitate garantate. Mai simplu spus, bolnavul, conform acestui concept, trebuie să se afle cît mai puţin timp în spital după operaţie (ca şi peste hotare) – 3-5 zile.

Celelalte două persoane care şi-au ridicat tezele de doctor habilitat sînt Svetlana Gorobievschi – în ştiinţe economice şi Viorica Postică – în ştiinţe pedagogice.

39 de persoane s-au învrednicit de gradul de doctor în ştiinţe la diverse specialităţi. Lor li s-au înmînat diplomele de culoare verde, în comentariul preşedintelui CNAA, Valeriu Canţer, a răsunat şi de această dată o glumă: „Pînă la coacerea deplină a proaspeţilor doctori ca savanţi, posesorii diplomelor verzi mai au de muncit ca să se maturizeze deplin şi să poată pretinde la diplomele de doctor habilitat de culoarea vişinei coapte”. Tinerii nu s-au întristat, căci pentru cei de vîrsta lor astăzi există mai multe oportunităţi la nivel internaţional pentru a avansa în ştiinţă, inclusiv diverse proiecte, burse, granturi, scheme de mobilitate ca să susţină în cîţiva ani şi cel de al doilea doctorat şi nu peste 10-15-20 ani, cum, de regulă, se întîmplă în prezent. Aici problema e de altă natură: avem specialităţi preferate şi altele ignorate de tineri dintr-o convingere falsă referitor la prestigiul lor. De exemplu, din cele 39 de persoane, care au primit diplomele de doctor, 12 sînt din domeniul economiei, 8 – din drept, 6 reprezintă ştiinţele medicale, 6 – ştiinţele pedagogice, 5 – alte specialităţi puţin solicitate de tineri: informatică –1, filozofie – 1, ştiinţe tehnice –1, ştiinţe agricole – 1, ştiinţe politice – 1. Acest raport pe domenii se păstrează şi la nivel de date statistice anuale. Am ajuns în situaţia cînd în unele domenii se susţin teze de doctorat mai multe decît am avea nevoie momentan, în altele „neprestigioase” – puţine de tot sau deloc. În anul trecut, bunăoară, nu s-a susţinut nici o teză de doctorat în geografie, farmacie, medicina veterinară. Ultimul domeniu, în genere, este neglijat de tineri. Dar cum să dezvoltăm atunci noile tehnologii în sectorul zootehnic fără de suportul ştiinţific?!Specialişti de acest profil trebuiesc şi la ministerul Agriculturii, şi la Guvern, şi în Parlament, şi la Academia de Ştiinţe etc.

Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare are, de asemenea, misiunea şi competenţa de a evalua dosarele privind conferirea titlurilor ştiinţifice de profesor universitar – pentru cadrele didactice şi de profesor cercetător – pentru cele din ştiinţă, precum şi de conferenţiar universitar şi conferenţiar cercetător după aceeaşi formulă. De această dată, au fost investiţi cu titlul de profesor universitar şi profesor cercetător 9 doctori habilitaţi, cărora prin acest act li se avizează performanţa în activitatea ştiinţifică şi didactică, de ce nu – şi apartenenţa de elita profesorală şi ştiinţifică. În acest sens, ei întrunesc toate condiţiile, prevăzute de actele normative ale CNAA. Iată cine-s noii profesori universitari: Liubomir Chiriac – în Informatică aplicativă, Otilia Dandara – în Pedagogia generală, Policarp Poburnîi şi Constantin Scripcenco – înPedagogia profesională, Ştefan Stamatin – în Drept public, Grigore Vasilescu – în Relaţii internaţionale; profesori cercetători: Svetlana Cojocaru – în Informatica teoretică, Galina Lupaşcu – în Genetică.

În această listă de profesori a fost şi un caz excepţional: la propunerea Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Comisia de Atestare i-a conferit postmortem titlul de profesor universitar, la profilul Arte audiovizuale, maestrului Titus Jucov, artist emerit, artist al poporului, care s-a stins din viaţă subit, după ce instituţia respectivă pregătise dosarul cu actele necesare pentru promovarea lui la CNAA. Atestatul de profesor universitar urmează a fi înmînat familiei celui, care şi-a dedicat talentul şi viaţa Teatrului de Păpuşi pentru Copii „Licurici”.

Atestatele de conferenţiar universitar şi conferenţiar cercetător, la diverse profiluri ştiinţifice, le-au primit în cadrul şedinţei 32 de persoane. În contextul dat, vom remarca că şi universităţile tinere din sudul republicii manifestă mai mult interes faţă de pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare. În cazul de faţă, vom menţiona că primele două atestate de conferenţiar universitar au fost înmînate la CNAA doctorilor în ştiinţe Maria Paslari şi Vasil Condov de la Universitatea din Taraclia. Astfel, treptat se formează condiţiile ca activitatea de doctorat să pornească şi aici, după ce instituţia respectivă va fi abilitată cu acest drept, îndeplinind în acest sens şi alte condiţii.

Pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare – creează condiţii favorabile pentru formarea societăţii bazate pe cunoaştere. Bunăoară, numărul doctoranzilor la 100 mii de locuitori, un indicator relevant ce reflectă politicile în domeniul ştiinţei şi educaţiei în Europa, este unul dintre cele mai mici în Republica Moldova – 45. Dintre aceştia susţin doctoratele anul doar 5-6 persoane la 100 mii de locuitori – sîntem ai cincilea de la coadă pe continent, în timp ce majoritatea ţărilor europene înregistrează – valori de peste 15 grade ştiinţifice, iar Germania, Suedia şi Elveţia – de peste 30.

Igor Cojocaru, directorul Institutului Dezvoltării Societăţii Informaţionale a AŞM, deţinător al diplomei de doctor în informatică, a declarat în cadrul şedinţei de la CNAA că personal se va strădui să reducă elementul birocratic din sfera ştiinţei măcar cu 10%, unele dintre lucrări fiind încredinţate maşinilor inteligente. Dacă şi-ar pune sarcini similare şi alţi cercetători de înaltă calificare, fiind susţinuţi de societate, lucrurile ar lua o altă turnură şi la noi.

De la începutul anului Comisia de atestare a CNAA a înmînat diplome de doctor habilitat în ştiinţe la 9 persoane, de doctor – la 72, atestatele de profesor universitar şi profesor cercetător – la 10 persoane, de conferenţiar universitar şi conferenţiar cercetător – la 52. Examinînd aceste date şi altele care sînt în procesare, tragem concluzia ca în anul curent e posibil să se îmbunătăţească uşor indicatorii pregătirii cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare în raport cu anul trecut. Dar nu în măsura în care ne-am dori acest lucru.

Studiile doctorale la nivel european sînt apreciate ca un izvor de cunoştinţe noi şi de instruire a persoanelor înalt calificate, ambele fiind cruciale pentru dezvoltarea unei societăţi prospere, considerate drept factor critic în acoperirea a cel puţin 1 milion de noi locuri de muncă de cercetare pînă în anul 2020, precum şi în realizarea obiectivelor Uniunii Inovării. Cum ne vom încadra noi, moldovenii, în acest domeniu, fiind crucial şi pentru ţara noastă. Va rezolva aceste probleme adoptarea şi implementarea Codului educaţiei, programat pentru anul 2014, precum şi armonizarea la el a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare? Este greu de spus într-un an electoral cu mai multe necunoscute, deşi aceste reforme sînt indispensabile pentru a avansa şi în alte domenii din ţară.

Tatiana ROTARU