Salariile euro-parlamentarilor - "visul european" va fi trăit de 32 de români

Salariu, bani pentru transport, cazare, masă, bani pentru asistenţi. Mult peste 3 miliarde de euro pentru ultima legislatură au fost alocate pentru parlamentarii europeni, membri ai singurului Parlament din Europa care nu are drept de iniţiativă legislativă decît prin intermediul Comisiei Europene şi care există în primul rînd pentru a oferi legitimitate instituţiilor care iau deciziile importante în spatele uşilor închise.

Lupta pentru un mandat de euro-deputat are miză însă. La fel ca şi în cazul administratorilor şi asistenţilor ce lucrează la Comisia Europeană, pentru cei din statele estice ale UE, miza este şi una financiară, dacă este să ne gîndim că pentru a cîştiga cît cîştigă un europarlamentar în timpul unui mandat, un bulgar de rînd ar trebui să lucreze circa o sută de ani. Numai că, spre deosebire de funcţionarii bine plătiţi, candidaţii la euro-deputăţie nu trebuie să dea un examen riguros, ci unul a al vorbelor şi al relaţiilor din partid. Se adaugă apoi cartea de vizită, o retragere uşoară şi demnă din viaţa politică internă, care contează cu adevărat, sau o iniţiere în această viaţă politica pentru cei tineri.

Euractiv a publicat un articol în care detaliază modul în care este plătit un europarlamentar din banii cetăţenilor europeni.

Începînd din 2009, cei 766 de euro-deputaţi au primit un salariu lunar brut de 7.956 de euro, adică 6.200 de euro net. Iniţial, euro-deputaţii erau plătiţi de Parlamentele naţionale, dar, odată cu extinderea UE, diferenţele de salarizare au devenit uriaşe, motiv pentru care s-a trecut la un salariu unic.

Pe lîngă cei 6.200 de euro lunar, euro-parlamentarii primesc o aşa-numită “alocaţie de subzistenţă”, care acoperă cazarea şi costurile presupuse de activităţile euro-deputaţilor la Bruxelles. Este vorba de 304 euro pe zi sau de 152 de euro pe zi, în cazul unor activităţi care nu au caracter comunitar. Banii ce intră în această categorie pot ajunge pînă la 4.299 de euro pe lună (cazare, costul birourilor, facturile de telefon, computerele). Ca penalitate, parlamentarii care nu reuşesc să se prezinte la sesiunile plenare ale PE, aceste beneficii sînt reduse la jumătate.

Un element foarte important este salarizarea asistenţilor euro-parlamentarilor. Fiecare euro-deputat are dreptul la maximum trei asistenţi. Euractiv scrie că este dificil de ştiut exact salariile asistenţilor, însă, potrivit euro-deputatei din Franţa Constance Le Grip, “asistenţii euro-parlamentarilor sînt plătiţi cu sume de la 2.700 pînă la 3.500 de euro pe lună, în funcţie de nivelul studiilor şi de anii de experienţă.” Este vorba despre salarii care ajung pînă la de două ori salariul mediu pe economie în Belgia şi care pot rivaliza cu salariile unor medici debutanţi.

Majoritatea euro-deputaţilor sînt mulţumiţi de bugetul pe care îl au pentru asistenţii lor. Există însă şi Sophie Auconie, care crede că “bugetul pentru resurse umane” ar putea fi mai mare. Ea consideră că asistenţii au de prestat activităţi extrem de dificile uneori şi că salariile lor sînt mult mai mici decît cele ale omologilor lor americani sau ale celor de la Comisia Europeană.

Costul pe care îl reprezintă un euro-parlamentar pentru bugetul UE depinde de activitatea sa, de numărul deplasărilor sale şi de prezenţa sa la dezbaterile plenare de la Bruxelles. Oricum, scrie Euractiv, ei participă la dezbaterile parlamentare mai puţin decît oricare dintre parlamentarii naţionali ai statelor membre UE. Ţinînd cont de aceste variabile, un euro-deputat ne costă între 30.000 şi 40.000 de euro pe lună (sumă similară cu cea de care beneficiază deputaţii francezi).

În plină austeritate, în 2011, popularii şi socialiştii din PE au uitat de orice rivalităţi şi au ajuns la concluzia că anvelopa salarială a asistenţilor lor trebui sporită cu 3.000 de euro pe lună. În faţa protestelor grupurilor politice mai mici, parlamentarii marilor partide europene au făcut o concesie: creşterea sumelor destinate asistenţilor s-a făcut în două etape, cu cîte 1.500 de euro. Motivul invocat pentru această creştere a fost dorinţa euro-deputaţilor de a angaja asistenţi cît mai competenţi, pe măsură ce atribuţiile PE s-au înmulţit. De fapt, este aproape imposibil ca la Bruxelles să poţi angaja un jurist de calitate cu această sumă, creşterea bugetului urmărind de fapt să sporească numărul asistenţilor sau sa ofere o sinecură ceva mai bună unora dintre ei.

Pe 25 Mai, cetăţenii europeni sînt chemaţi să-şi aleagă noii euro-deputaţi, pentru următorii cinci ani. De data aceasta vor fi 750 în total. România va trimite 32 la Bruxelles (şi cîteva zeci bune de asistenţi). Prezenţa la vot în România a fost, la ultimele alegeri europene, în 2009, de 27,6%, una dintre cele mai mici din Europa, dar nu departe de prezenţa la urne din Olanda, Cehia, Portugalia, Polonia. Media prezenţei a fost de 43%, în condiţiile în care în ţări precum Belgia, prezenţa la vot este obligatorie.

Călin MARCHIEVICI,

Cotidianul.ro