MASS-MEDIA ROMÂNĂ DESPRE BUSINESS-UL FAMILIEI BĂSESCU

„SINTEZA ZILEI” de la Antena 3: Afacerea PDL-Gazprom-Ioana Băsescu

O reţea de evazionişti cu puternice conexiuni politice şi protecţie la nivel înalt a profitat din plin de interesele în România ale unui gigant în petrol şi gaze naturale. A obţinut sume uriaşe din deschiderea uşilor pe teritoriul românesc. Partea leului din afacere a luat-o notarul Ioana Băsescu. Prin cabinetul său, au fost legalizate multe din tranzacţiile colosului în România.

Pe Ioana Băsescu o ştie toată lumea. Fiică de preşedinte. Dar şi notar public. Unul chiar norocos, cu lipici la contracte bănoase. El este mai puţin cunoscut, dar la fel de norocos. Îl cheamă Constantin Şufană şi este unul din benzinarii care au renunţat la afacere pe mîna ruşilor de la Gazprom. Nu direct, ci prin sucursala sîrbă a acestora, NIS Petrol SRL. Dar şi pe mîna fiicei preşedintelui Traian Băsescu, notarul Ioana Băsescu. Acolo au fost semnate multe dintre contractele prin care ruşii au cumpărat benzinării în România.

Dacă luăm în calcul un comision de 1% pentru zece benzinării tranzacţionate pînă în prezent, la un cost mediu de 2.000.000 de euro, Ioanei Băsescu i-ar fi intrat în buzunar nu mai puţin de 200.000 de euro. Şi asta la prima strigare! O pîine într-o afacere de proporţii, moşită la cel mai înalt nivel în urmă cu trei ani. Povestea dintre România şi ruşii de la Gazprom a început să se scrie undeva la finalul anului 2011, cînd Ion Ariton, pe atunci ministru în Guvernul Boc, pleca la Moscova, aparent să negocieze preţul la gaze.

Întors în ţară, ţine o conferinţă de presă prin care anunţă că cei de la Gazprom vin să investească în România, să deschidă un lanţ de 150 de benzinării. Steagul rusesc a fost înfipt pentru prima dată în România un an mai tîrziu, în Decembrie 2012, cînd Gazprom deschidea Veştem, lînga Sibiu, prima benzinărie. Aşadar, Romînia devenea prima ţară din UE care comercializa, sub sigla Gazprom, pe lîngă gaze, şi carburanţi.
Neoficial, în Sibiu există o puternică reţea de benzinari, strîns legată şi protejată de Ion Ariton, cel care a moşit întreaga afacere Gazprom. (…) În 2003, fostul ministru Ion Ariton era cercetat pentru neglijenţă şi fals intelectual în cazul unui prejudiciu de peste 7 miliarde de lei vechi adus companiei Petrom Sibiu, acolo unde lucra ca director comercial. A fost scăpat însă de nimeni alta decît de Laura Kodruţa Kovesi, procuror pe atunci la Sibiu.

Coincidenţă sau nu, amîndoi au ajuns la Bucureşti cîţiva ani mai tîrziu. Şi nu oricum, ci în funcţii-cheie: unul procuror general, celalalt ministru al Economiei. Aduşi, sub o formă sau alta, de apropiaţi ai preşedintelui Traian Băsescu. A cărui rusofobie, cel puţin în public, este de neclintit. Adversitatea preşedintelui a fost îndulcită, în mare secret, de banii încasaţi de fiica sa. Şi nu ar fi puţini, dacă ne luăm după contractele aflate în posesia jurnaliştilor de la Observator.

S-a încercat obţinerea unui punct de vedere al Ioanei Băsescu, însă fără succes. O solicitare scrisă detaliat despre relaţia fiicei preşedintelui cu ruşii de la Gazprom, precum şi cîştigurile obţinute în urma acestei afaceri s-au lovit de un zid al tăcerii. Mascat de secretul profesional. Filiala NIS Petrol s-a prevalat de clauzele de confidenţialitate.
Ramîne, însă, întrebarea: Cîţi bani a încasat Ioana Băsescu în urma acestei afaceri?

P. s. Ulterior acestor dezvăluiri, autorul emisiunii, Mihai Gâdea, a primit, pentru el şi familia sa, ameninţări cu moartea.Ela precizat că a depus o plîngere la Parchetul General, adresată chiar Procurorului General al Republicii, prin care cere descoperirea persoanelor responsabile de ameninţările cu moartea ce i-au fost adresate lui şi familiei sale.

"Îmi dau seama că dezvăluirile despre subsidiara Gazprom parafate de notarul Ioana Băsescu au deranjat foarte mult. Nu ne vom opri aici şi dacă ei cred că ne vor face să facem un pas înapoi sau că vom retrage petiţia se înşală", a spus Mihai Gâdea.
De asemenea, Mihai Gâdea a anunţat că Antena 3 va depune o plîngere penală şi împotriva lui Traian Băsescu, ca răspuns la modul ireverenţios în care preşedintele a tratat corespondentul postului de televiziune pe care îl conduce, în cadrul conferinţei de presă desfăşurată Joi, 16 ianuarie, seara la Cotroceni.