Într-un interviu oferit portalului TRIBUNA, Mark Tkaciuk, fost consilier prezidenţial şi fost deputat-comunist, a vorbit despre activităţile sale din prezent, a făcut propriile aprecieri despre situaţia actuală a PCRM, a spus de ce a eşuat conceptul de opoziţie unică, a vorbit despre cum va evolua situaţia politică din Moldova mai departe, dar s-a referit şi la alte lucruri.

- Dle Tkaciuk, au trecut aproape doi ani de cînd aţi abandonat politica moldovenească. Cu ce vă ocupaţi în prezent?

- Evident, presupuneam că mă voi simţi cu mult mai bine în afara politicului. Dar trebuie să recunosc că nu mă aşteptam că mă voi simţi chiar într-atît de bine. Orice ai spune, dar pe parcursul a 15 ani m-am ocupat de lucruri care nu prea aveau tangenţe cu ştiinţa. Este o perioadă suficientă ca să retrogradezi, să te abrutizezi, să-ţi pierzi calificarea de cercetător şi chiar de om curios.

Oricum, reabilitarea s-a produs destul de repede. Uneori nici nu mai simt că am irosit în van 15 ani din viaţă. Am revenit la ritmul normal de activitate

Acum îmi pot gestiona timpul după bunul meu plac. Sînt redactor-şef al revistei internaţionale „Stratum plus”. Mă bucur nespus de mult că revista este cea mai bună publicaţie periodică de profil din întreg spaţiul postsovietic. De curînd, am obţinut gradul de profesor al Şcolii Superioare de Ştiinţe Sociale şi Economice din Moscova. Acest lucru mă măguleşte, dar totodată este şi ceva de prestigiu. Am anunţat acolo un curs special în domeniul sociologiei. Scriu articole, editez cărţi, comunic cu nişte persoane de-a dreptul minunate şi, apropo, doar cu persoanele cu care am chef să comunic. Mă pregătesc să merg la vară în două expediţii arheologice. Deci, să nu fie de deochi!

- Mulţi dintre politicienii şi analiştii cu care comunicăm afirmă că PCRM şi politica moldovenească, în general, resimt lipsa talentului politic al dvs. ţinem să vă întrebăm în acest context dacă vă este cumva dor de politică? Vă doriţi să reveniţi?

- Lăsaţi-o baltă! Talente chiar şi în PCRM-ul de acum sînt suficiente, ba chiar există cu vîrf şi îndesat. Dacă acest partid va încerca să se mişte într-o direcţie, dacă va înceta să se lamenteze şi să stea cu mîna întinsă cerşind, atunci va găsi şi modalităţi de a mobiliza mai multe personalităţi talentate.

Dacă e să vorbim despre mine, atunci eu, fiind în afara aşa numitului politic, nu mă plîng de plictiseală. Aici, în lumea din afara politicului, este mult mai interesant: ticăloşi sînt incomparabil mai puţini, oamenii în general se disting printr-un grad mai înalt de profesionalism, de profunzime, de responsabilitate. De altfel, pentru a te expune despre ceea ce se întîmplă în ţară nu-i deloc necesar să fii neapărat membru de partid. Ba chiar din contra: este mai uşor! Nu există nici un fel de disciplină politică, de răspundere colectivă şi de deontologie politică. N-ai decît să spui tot ce crezi!

- Apropo, cum apreciaţi situaţia din PCRM în prezent? Partidul va reuşi să supravieţuiască şi să acceadă în viitorul Legislativ după următoarele alegeri parlamentare?

- Eu consider că situaţia din PCRM nu-i cu nimic mai proastă decît cea din toate celelalte partide. Mă refer la formaţiunile de opoziţie. Ele toate în mod egal au repetat, ba poate chiar au devansat PCRM-ul la capitolul greşeli evidente, axiomatice, dar şi la capitolul vicii. Toate aceste formaţiuni sînt partidele unor imitatori politici, ale unor bule pline de sine şi încrezute în sine, care nu au suficientă inteligenţă şi nici capacitatea de a ironiza pe seama propriei persoane pentru a se vedea dintr-o parte şi a crăpa de ruşine.

Nu sînt sigur că pînă la următoarele alegeri parlamentare, dacă acest scrutin va fi organizat în termen, toată această gaşcă de opozanţi îmbufnaţi va supravieţui. Apropo, acest lucru nu înseamnă neapărat că ei vor fi înlocuiţi de forţe de opoziţie mult mai atractive. Se poate întîmpla că nimeni nu va mai veni nicăieri, iar toată construcţia noastră de stat va pica şi se va dezagrega în părţi şi enclave adverse. Cel puţin, puterea activă în tandem cu opoziţia inactivă apropie de zor anume un atare final.

- Vladimir Voronin nu exclude că ar putea să candideze la funcţia de Preşedinte. Cum apreciaţi şansele domniei sale?

- Să nu fie cu bănat, dar eu nu mă pricep deloc la alegeri anticonstituţionale.

- La începutul anului, opoziţia moldovenească era destul de consolidată. Cum credeţi, de ce a eşuat conceptul de opoziţie unită?

- Pentru că opoziţia nu are un plan, nu are un vis, nu are un proiect. Ei nu au barem nici un proiect care ar prevedea cu ce va fi înlocuit acest regim oligarhic blestemat. Ei nici nu sînt preocupaţi de aceasta, de altfel. Fiecare consideră că alternativa înseamnă anume mutra lui strălucind pe portretul preşedintelui. Nu există nici un dubiu că lucrurile stau anume aşa! Iar cînd guvernarea le-a aruncat un os urît, puturos şi ros de-a binelea, cel al alegerilor prezidenţiale, aceasta s-a dovedit a fi suficient pentru ca liderii de opoziţie să înnebunească de bucurie.

În final, Plahotniuc din nou s-a dovedit a fi „cel mai tare… din turma de oi”! Dar nu din cauza că ar fi un cioban înnăscut sau un ditamai păstor al poporului. Pur şi simplu, liderii de opoziţie, ca să fiu mai îngăduitor cu ei, se comportă asemenea unor berbeci ce urmează a fi sacrificaţi în curînd!

- Unele forţe de opoziţie intenţionează să scoată din nou oamenii în stradă. Cum credeţi, cu ce se vor încheia aceste proteste?

- Eu personal sînt pentru orice în afară de foame. Am fost ocupat şi am cam pierdut firul, aşa că nu ştiu pentru ce vor protesta de data aceasta oamenii scoşi în stradă de opoziţie. Nu am prea înţeles cine anume iese? Unde cheamă lumea? Oricum, orice acţiune contra guvernării este mai bună decît lipsa unor astfel de acţiuni. Însă, din luna septembrie a anului trecut, s-au desfăşurat atîtea proteste „aranjate” încît oamenii au tot mai puţină încredere în eficienţa acestor instrumente de rezistenţă. De fapt, se pare că aceasta este deja un alt subiect…

- Cît de reale sînt alegerile parlamentare anticipate?

- Sînt mult mai puţin reale decît acum o jumătate de an…

- Anterior aţi afirmat că guvernarea i-a întins opoziţiei o cursă şi că alegerile prezidenţiale nu vor avea loc. Am înţeles corect ideea dvs.? Aţi putea să ne oferiţi mai multe detalii la acest capitol?

- Cînd generalisimii politicii moldoveneşti s-au axat pe un singur obiectiv, pe o singură revendicare, mă refer la alegerea directă a preşedintelui, ei au pierdut. Definitiv. Şi şi-au trădat definitiv adepţii, or anume în acel moment ei au declarat de fapt că toate viciile societăţii noastre, adică un preşedinte corupt, deputaţii corupţi, justiţia coruptă, serviciile speciale corupte, mass-media coruptă, CEC-ul corupt, ţin nu de sistemul oligarhic care s-a instalat, ci de faptul că nu avem alegeri directe ale preşedintelui. E o concluzie pe care doar un oligofren o putea debita!

Din acel moment, opoziţia a încetat să mai prezinte vreun pericol pentru regim. Şi atunci regimul s-a apucat să elaboreze agenda pentru această opoziţie. Hop! Vine decizia vicleană emisă de Curtea Constituţională la 4 martie, iar opoziţia ţipă în extaz! Chipurile, am învins, regimul a cedat! Poc! Vine decizia Curţii de Apel cu privire la referendum! Şi opoziţia din nou urlă: Ura! Am mai repurtat o victorie!

Învingători, ce să mai! Nişte complici! Nişte figuranţi debusolaţi ai regimului. Doar atît! Iată de ce competiţia din cadrul scrutinului prezidenţial poate prezenta doar un interes insignifiant, mărunt şi, de altfel, doar pentru cei care, nu ştiu de ce, dar mai cred că regulile de joc vor fi respectate. Însă cursa pentru alegerile prezidenţiale nu prezintă un interes politic care ar ţine de interesele de bază ale societăţii moldoveneşti. Doar cu excepţia interesului politic al clanului aflat la guvernare care intenţionează să se menţină la putere încă vreo zece ani şi să se mumifice.

Oricine va învinge în cadrul prezidenţialelor, acesta va fi nu doar complicele regimului, nu doar creatura acestuia, învingătorul alegerilor prezidenţiale, apriori, va fi o persoană lipsită de scrupule, o persoană limitată. Îmi pare că acest lucru este evident. Atunci mă întreb dacă merită să ne legăm speranţele despre schimbările în bine de o asemenea persoană care din start este una dubioasă?

- Cum credeţi că va evolua situaţia politică din Moldova mai departe?

- După 7 aprilie 2009, situaţia politică din Moldova a încetat să mai evolueze. Tot ce s-a întîmplat în ţară după această dată a însemnat o degradare! Nu va fi deloc simplu de ranversa, de răsturnat această tendinţă. Ba e chiar incredibil de dificil. Însă eu sînt sigur că acest lucru se va întîmpla. Nu se va produce atît de repede cum ne dorim cu toţii. Nu se va întîmpla în conformitate cu modelele pe care le are acum în minte toată lumea. Însă la sigur se va întîmpla. Or, s-au epuizat şi resursele pentru dezagregare şi dezorganizare. S-a epuizat şi logica dezorganizării. Dar cred că la acest aspect e mai bine să ne referim aparte, cu altă ocazie.

Andriana CHEPTINE (tribuna.md)