Superstiţiile sînt deseori legate de cifre, distribuite în magice şi nefaste. De exemplu, 7 este considerată cifră sacră, iar 13 – malefică. În Antichitate, însă, atît 7, cît şi 13 (de asemenea 3 şi 9) se bucurau de o deosebită trecere. Numerele impare erau considerate ca avînd o putere magică. Graţiile sînt 3, ca şi Sfînta Treime (Tatăl, Fiul şi Sfîntul Duh), păcatele şi cerurile – 7, zilele săptămînii – 7, muzele - 9, divinităţile supreme din civilizaţia maya - 13. Pitagora, părintele matematicii, şi Hipocrat, părintele medicinii, le atribuiau de asemenea numerelor neperechi o putere miraculoasă: copilul se naşte la 9 luni (sau la 7), a şaptea zi este decisivă în evoluţia unei boli grave etc. Apostolii au fost însă 12 (ce-i drept, cu Hristos, 13), lunile anului şi zodiile – tot 12, ceea ce i-a atribuit acestui număr un statut analogic cu cel al numerelor sfinte. Oricum, cifra 13 este repudiată, fără a se şti de ce. O explicaţie în acest sens ne este oferită de D. Brown în romanul „Codul lui da Vinci": în ziua de 13 (într-o Vineri) a avut loc o crimă odioasă cu caracter religios.

În Mesopotamia, leagănul civilizaţiei din mileniile 4-5 î.e.n., cifre sacre erau 64, 32, 16, 8 – toate legate de cultul zeiţei Iştar-Venus. Aceste numere şi-au găsit ilustrarea între Eufrat şi Nil (palatul regelui Nabonid avea 64 de săli, cadavrele femeilor care însoţeau regina în sanctuarul funerar din Ur erau 64 etc.), dar şi în alte regiuni orientale. Tabla de şah, care vine din Orientul persan, are de asemenea 64 de carouri albe şi negre, iar figurile sînt în număr de 32 (16 albe şi 16 negre). În Biblie, pe lîngă primele zece cifre cu simboluri pozitive, sînt menţionate cifrele 12, 40, 70.

În Apocalipsă este scris numărul 666, numărul fiarei care aduce nimicire (în unele manuscrise apare numărul 616). Deoarece cifrele erau redate prin litere (1-9 prin primele litere ale alfabetului ebraic, multiplii lui 10 de la 10 la 90, prin următoarele nouă litere, iar sutele de la 100 la 400, prin cele patru litere rămase), s-a încercat identificarea acestui număr cu valorile numerice ale mai multor personalităţi, printre care împăraţii romani Caligula şi Nero. Numărul 15 n-a fost redat prin combinaţia dintre literele „yod" (10) şi „he" (5), deoarece acestea sînt consoane ale lui Yah, numele prescurtat al Dumnezeului – Yahve, ci a fost considerat ca 9 + 6.