Şmecherie electorală a lui Plahotniuc pe seama banilor statului

Autor: Vlad LOGHIN

Acum cîteva luni, cînd Vlad Plahotniuc a renunţat la mandatul de deputat în Parlamentul ţării, s-a vorbit că acesta se va concentra pe nişte proiecte sociale, inclusiv crearea unei reţele de magazine sociale, cu mărfuri „mai ieftine” pentru categoriile de populaţie cu venituri mici: pensionari, invalizi, veterani ai muncii, copii rămaşi fără grija părinţilor, etc.

Chiar dacă de la această acţiune aduce de la o poştă a campanie electorală, nu-i poţi interzice omului să facă bine pentru cei mai nevoiaşi oameni din societatea noastră. Dacă se doreşte a da de pomană, nu poţi să-i interzici cuiva s-o facă. Cine ştie, poate şi pe acest Plahotniuc l-o fi apucat să-l frigă la inimă şi s-o fi gîndit să mai împartă cu săracii ţării tot ce-a agonisit, după cum se scrie şi se vorbeşte, din furat. Unde mai pui că acest oligarh, după cum îl numeşte toată lumea de la noi, a declarat că va contribui personal, adică cu proprii bani la crearea reţelei de magazine din ţară şi umplerea acestora cu mărfuri ieftine pentru păturile nevoiaşe ale populaţiei ţării.

Dar imediat a devenit clar că ideea cu crearea magazinelor sociale nu-i decît un truc electoral al lui Plahotniuc, prin care se încearcă cumpărarea voturilor celor necăjiţi la alegerile parlamentare care urmează să aibă loc în toamna anului viitor şi ce-i mai grav, pe bani statului. Dacă deputaţii se cumpără, dar mite un vot de la obidiţii soartei! Pentru că, la 28 octombrie, 2013t, adică cu 2-3 zile înainte de a face declaraţia de renunţare la mandatul de deputat şi de pornire a proiectelor sociale, Vlad Plahotniuc, împreună cu ortacii săi Marian Lupu, Igor Corman, Adrian Candu au înregistrat în Parlamentul RM proiectul de lege cu privire la magazinele sociale, care prevede obligarea tuturor conducătorilor de raioane din ţară, inclusiv din autonomia găgăuză, de a crea cîte un magazin social în fiecare centru raional şi de a deschide ulterior filiale ale acestora aproape în fiecare localitate. Dar cel mai intrigant este faptul că finanţarea acestui proiect se va face din contul banilor publici. Adică, nu din buzunarul lui Plahotniuc, ci din bugetul ţării. Altfel spus, se vor crea nişte puncte de colectare a voturilor pentru Plahotniuc din banii statului. Într-un fel era şi logic, tot ce pare ieftin este subvenţionat pe ascuns.

Centrul de analiză şi prevenire a corupţiei face harcea-parcea din proiectul lui Plahotniuc. Astfel, Viorel Pîrvan, jurist, colaborator al acestei instituţii non guvernamentale, consideră că devreme ce şi-a propus să-şi realizeze proiectul său electoral cu implicarea structurilor administraţiei publice, cu banii publici, Plahotniuc şi acoliţii săi din Parlament trebuiau să ceară avizul Guvernului RM şi al conducătorilor de raioane, primarilor din ţară. În afară de aceasta, proiectul privind magazinele sociale urma să fie afişat pentru discuţie publică, ca să se vadă ce gîndeşte poporul în această privinţă. Mai apoi, s-ar fi cuvenit să se vadă în ce măsură ideea lui Plahotniuc se potriveşte prevederilor legale existente ce reglementează activitatea de antreprenoriat. Că doar pentru magazinele lui Plahotniuc nu se face lege aparte.

Însă, cu toate că în proiectul de lege al lui Plahotniuc este prevăzut ca magazinele sociale să funcţioneze ca întreprinderi municipale, deloc privată, nu este dată nici o fundamentare economico-financiară, relevă Viorel Pîrvan. Deoarece, dacă Doamne fereşte!, proiectul lui Plahotniuc ajunge să se transforme în lege, atunci administraţiile raioanelor, primăriile localităţilor vor fi obligate să pună la dispoziţie clădiri, să identifice bani în bugetele locale pentru a asigura funcţionarea magazinelor electorale ale lui Plahotniuc. Or, oligarhul, cum i se spune lui Plahotniuc în popor, nu se arată dispus să cheltuiască banii săi şi nici altă sursă de finanţare nu se indică. El şi cu gaşca lui măcar nu au calculat cît vom plăti noi, plătitorii de impozite, pentru împlinirea moftului său electoral.

Doar este cunoscut faptul că bani în bugetul statului pentru aiureala acestuia nu sînt. La fel se ştie că în vistieria statului pentru anul viitor deja se conturează o „groapă” de peste 2,5 miliarde de lei. Deci, şi aşa Guvernul RM va fi constrîns să identifice mijloace băneşti suplimentare în sume uriaşe pentru a acoperi deficitul imens. Dar lui Plahotniuc nici că-i pasă. Preocuparea lui este una şi anume ca el şi gaşca să ajungă în Parlament, ca să scape de răspundere pentru tot răul ce l-a făcut acestui popor, acestei ţări.

 Reprezentantul Centrului de analiză şi de prevenire a corupţiei afirmă că proiectul de lege al lui Plahotniuc de creare a magazinelor sociale, despre care se poate spune că vor înlocui „vagonaşele roşii” de agitaţie comunistă de pe timpul puterii sovietice, contravine prevederilor multor acte legislative, standardelor europene, normelor adoptate de Curtea Constituţională a ţării. După cum am mai spus, este prevăzut ca autorităţile publice locale să aloce bani din bugetele lor pentru înfiinţarea şi întreţinerea magazinelor sociale. Însă, avertizează Viorel Pîrvan, Legea privind decentralizarea administrativă glăsuieşte că nu poată fi delegată o competenţă către autorităţile publice locale fără o acoperire financiară corespunzătoare. Deci, Guvernul este obligat să identifice resursele financiare necesare şi să le transfere organelor administraţiei publice locale. Din păcate, Executivul nostru nici măcar nu a fost consultat de către Plahotniuc şi compania sa. De aici reiese că proiectul lui Plahotniuc sfidează principiile autonomiei locale, inclusiv a celei de ordin financiar, conchide Reprezentantul Centrului de analiză şi de prevenire a corupţiei.

La fel, mai precizează acest expert, Curtea Constituţională a RM a adoptat cîteva hotărîri prin care stabileşte că administraţiilor publice locale nu le pot fi delegate anumite competenţe, dacă acestea nu au o acoperire financiară. Mai simplu, unui conducător de raion sau unui primar nu-i poţi cere să facă ceva, dacă nu-i dai bani pentru îndeplinirea acestei porunci. Însă, vedeţi, legea pentru Plahotniuc nu este scrisă.

 Plahotniuc şi gaşca măcar nu s-au trudit să studieze experienţa altor ţări privind fondarea şi organizarea reţelei de magazine sociale. De exemplu, vecinii noştri de peste Prut de mai multă vreme folosesc întreprinderile sociale, care au un rol cu totul diferit faţă de ideea năstruşnică a lui Plahotniuc şi anume de a ajuta persoanele cu venituri mici, cu probleme materiale să-şi cîştige o bucată de pîine. Adică, de a contribui cu oferte de locuri de muncă pentru îmbunătăţirea vieţii unor asemenea pături vulnerabile ale societăţii. Şi apoi, aceste instituţii nu sînt finanţate din bani publici, ci din donaţiile băneşti ale oamenilor de afaceri, ale diverselor organizaţii de caritate. Concluzia care se impune este că dacă Plahotniuc rîvneşte să deschidă aceste magazine sociale, s-o facă din banii lui, pe care încă rămîne de văzut cum i-a „adunat”.