Trîndăvia mîncătorilor de bani publici de la Consiliul Concurenţei încurajează businessul negru

Un studiu recent al centrului analitic „Expert Grup” arată că lipsa unei concurenţe cinstite, corecte între antreprenorii din ţară reprezintă unul dintre principalele constrîngeri ale mediului de afaceri moldovenesc. Rezultatele acestuia vorbesc că peste o treime dintre agenţii economici, mai ales întreprinderile mici şi mijlocii, se plînge că nu se poate dezvolta din cauza monopoliştilor care vor să stăpînească domenii întregi ale economiei ţării.

Mai bine de 40 la sută din oamenii de afaceri sînt de părere că legislaţia anti-monopol nu se dovedeşte un instrument eficient menit să prevină sau să combată apucăturile patronilor de întreprinderi care deţin poziţii dominante în diferite sfere ale economiei ţării. Mai mult ca atît, 55 procente din reprezentanţii businessului autohton susţin că actuala legislaţie dezavantajează persoanele care au pornit afaceri mici. Dar, este şi mai grav atunci cînd 60 procente din agenţii economici spun că pentru a beneficia de o anumită susţinere din partea statului trebuie să ai protecţia vreunei formaţiuni politice aflate la Guvernare.

În timpul Forumului oamenilor de afaceri din ţară, la care a participat aproape întreg Guvernul, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor internaţionale ale muncii, ale patronatelor, Consiliul Concurenţei, autoritate publică creată anume să supravegheze şi să asigure relaţii cinstite, corecte între agenţii economici din ţară, a fost criticat din toate părţile: de oamenii de afaceri, de prim-ministru, de miniştri. Astfel, Eugen Roşcovan, preşedinte al Asociaţiei micului business, a remarcat că deşi în mediul de afaceri se fac atîtea nedreptăţi, îndeosebi sînt desconsiderate persoane care au pornit mici afaceri, pentru a nu pleca la muncă peste hotare şi a-şi cîştiga bucăţica de pîine acasă, demnitarii, angajaţii autorităţii concurenţiale taie frunză la cîini, nu-şi merită salariile mari pe care le-au obţinut nu demult, doar ca să-şi facă datoria. Apropo, experienţa Consiliului Concurenţei dovedeşte că majorarea salariilor demnitarilor, funcţionarilor publici nu este un argument pentru a eficientiza activitatea autorităţilor statului.

Vorba lui Roşcovan, deschideţi site-ul Consiliului Concurenţei (www.competition.md) şi veţi da de o puzderie de regulamente, decizii, acte, de orice, dar nicicum nu veţi vedea rezultatele vreunui control privind respectarea legislaţiei anti-monopol sau amendarea vreunui caz de business sălbatic, ilegal. De bună seamă, conducerea acestei instituţii în frunte cu Viorica Cărare, mai bine de un an de zile n-a organizat o conferinţă de presă pentru a face publice rezultatele vreunei investigaţii pe marginea concurenţei neloiale care a împăienjenit mediul de afaceri, după cum declară mai bine de jumătate din oamenii de afaceri moldoveni.

Acum un an de zile şi ceva a fost adoptată o nouă lege privind concurenţa, însă Preşedintele Asociaţiei micului businessspune că nici astăzi nu se simte impactul ei. Dimpotrivă, constată acesta, legislaţia concurenţială din ţară a devenit mai slabă, mai încurcată. De pildă, noţiunea de concurenţă neloială în legea veche era privită orice acţiune a unui agent economic de a obţine avantaje neîntemeiate în activitatea de întreprinzător, ceea ce aduce sau poate aduce prejudicii altor agenţi economici sau prin prejudicierea reputaţiei lor în afaceri, însă după noua definiţie aceasta arată destul de încîlcită: „orice acţiune, realizată de întreprinderi în procesul concurenţei, care este contrară uzanţelor oneste în activitatea economică” şi poate fi interpretată de oricine cum vrea. Credeţi că se va găsi vreun agent economic, care şi-a îngropat partenerul, concurentul de afaceri sau strangulează activitatea cuiva, să recunoască, să mărturisească că nu a procedat conform „uzanţelor oneste”? Şi apoi după ce criteriu se va stabili că o „uzanţă” este „onestă”, iar alta nu corespunde uzanţei oneste?

Desigur, în condiţiile în care legislaţia devine mai încurcată, dar şi aşa nu este aplicată, iar conducătorii, lucrătorii Consiliului Concurenţei vin la serviciu doar pentru a se gîndi la ziua salariului, acţiunile anticoncurenţiale se lăţesc în toată ţara. Oamenii de afaceri cinstiţi sînt nedreptăţiţi, prigoniţi din toate părţile: de autorităţi publice, de întreprinderile mari monopoliste. Chiar în timpul Forumului oamenilor de afaceri s-a vorbit că la Călăraşi a fost distrus un întreg domeniu de business după ce aici a debarcat un grup de afacerişti străini care au recurs la metoda dumping, adică au stabilit preţuri la produsele, serviciile lor cu care i-au „îngropat” pe întreprinzătorii locali. Deşi, de la o poştă se vedea că se practică acţiuni anticoncurenţiale, administraţia locală a ţinut cu „riderii” venetici. Probabil, avea de ce. Or, comisionul încasat de la afaceriştii străini ţine mai mult pentru birocraţii din partea locului decît spiritul legii, corectitudinii, onestităţii.

Confederaţia Naţională a Patronatelor din ţară declară că businessul negru, ilegal se răspîndeşte în toate domeniile economiei ţării în ciuda implicării a structurilor ei în procesul de prevenire, combatere a acestor acţiuni necinstite care lovesc oamenii de afaceri cinstiţi, bugetul ţării. Bunăoară, patronatele din transport au recurs la mai multe măsuri împotriva proprietarilor de mijloace de transport auto care duc pasageri, încărcături fără autorizaţii, însă pînă la urmă au cedat. Nu au putut face nimic fără susţinerea Consiliului Concurenţei. Reprezentanţii businessului negru îi atacă pe oamenii de afaceri cinstiţi unde se nimereşte. Pe şantiere, unde companii fantome folosesc munca persoanelor necalificate de la ţară, în reţeaua de comercializare a medicamentelor prin deschiderea peste drum sau alături de o farmacie existentă, funcţională a uneia alteia şi tot aşa mai departe.

Oricine face ce-i vine în cap, pentru că odată cu numirea noii conduceri, activitatea Consiliului Concurenţei este paralizată. Au plecat nişte persoane competente, combatante, cinstite, dar au rămas sau au fost desemnaţi oameni cu imaginea pătată. De exemplu, fosta şi actuala conducătoare a autorităţii concurenţiale, Viorica Cărare, este tocmai unul din principalii vinovaţi, după cum spun mulţi experţi, de comiterea atacurilor raider asupra unor instituţii financiare, bancare din ţară. În afara de aceasta, colegii mei de breaslă mai vorbesc de anumite păcate ale acestei doamne încă de pe timpurile cînd era director al unei instituţii de cercetări ştiinţifice. Cu o treaptă mai jos în conducerea Consiliului Concurenţei se află un individ care a rămas fără postul de conducător al Comisiei Naţionale pentru Piaţa Financiară, la fel, pentru atacurile raider asupra sectorului financiar-bancar al ţări. Încă un ins din conducerea Consiliului Concurenţei a fost reţinut în stradă de colaboratorii centrului de combatere a corupţiei. Vedeţi cine a fost pus să apere concurenţa în ţara noastră? Tocmai indivizi care nu fac concurenţă spiritului „uzanţelor oneste”. Din cauzaacestor indivizi certaţi cu morala, dar şi cu legea vom avea probleme mari cu Uniunea Europeană. Wicher Slagter, şeful Secţiei politică şi economie a Delegaţiei UE în Republica Moldova, deja ne-a avertizat în acestă privinţă: "Concurenţa este un aspect important pentru Moldova, deoarece în acest sector există probleme".

Vlad LOGHIN