Banca Naţională nu vede motive de îngrijorare

 Din toamnă leul se duce la vale. Astfel, în comparaţie cu 30 octombrie 2013, la momentul de faţă, leul este mai ieftin cu 50 bănuţi în raport cu dolarul american. Desigur, nu ne-ar interesa evoluţia curentă şi nici destinul monedei naţionale dacă acestea nu ar bate la buzunarul nostru. Pentru că după primele semne de dezechilibrare a leului moldovenesc s-au scumpit medicamentele. Mai apoi, văzîndu-şi veniturile ameninţate de ieftinirea banului nostru, producătorii agricoli au scumpit legumele şi fructele la piaţă. Acum, importatorii şi comercianţii de produse petroliere ameninţă cu majorări de preţuri la benzină, motorină.

 Populaţia se agită, experţii economici sînt nedumeriţi. Unii dintre ei susţin că nu există motive pentru deprecierea leului moldovenesc, cer explicaţii argumentate de la Banca Naţională a Moldovei (BNM) vizavi de „zborul” cu turbulenţe a valutei naţionale. Ei admit că în anumite situaţii intervin factori, precum micşorarea exporturilor sau scăderea fluxului de transferuri băneşti de peste hotare, care impun devalorizarea leului. Însă, sfîrşitul anului trecut, parează aceştia, tocmai a fost marcat de o creştere însemnată atît a exporturilor, cît şi a remitenţelor.

 Unii reprezentanţi ai administraţiei Băncii Naţionale a Moldovei au sclipit pe ecranele televizoarelor cu explicaţii de genul: devalorizarea leului contribuie la atingerea obiectivului stabilit al inflaţiei în ţară. Însă, experţii nu le iau în seamă, fiind de părere că nivelul inflaţiei poate fi păstrat fără ca banca centrală a statului nostru să intervină pentru a păstra leul slab. Nici căderea monedei euro în raport cu dolarul american, ceea ce a condus la prăbuşirea leului moldovenesc în raport cu valuta Uniunii Europene, nu reprezintă pentru aceştia un argument care să-i mulţumească.

 Între timp, politicienii, mai ales cei aflaţi în opoziţie, nu scapă momentul şi adună jar la turta lor. Zilele trecute, liderul unui partid de stînga făcea clăbuci la gură, anunţînd un val al scumpirilor, ca urmare a creşterii cursului monedei euro şi a devalorizării valutei naţionale. El acuză puterea pentru că aceasta, în opinia lui, este prea din cale afară de pasivă în raport cu creşterea exagerată a ratelor de schimb a principalelor valute din lume faţă de leul moldovenesc, îi cere conducerii Băncii Naţionale să ia măsuri urgente pentru a stabiliza piaţa valutară a ţării.

Cum comentează conducerea băncii centrale starea valutei naţionale, afirmaţiile experţilor, politicienilor? Printr-un comunicat al serviciului de presă al Băncii Naţionale a Moldovei, trimis redacţiei noastre, ni se comunică următoarele:

“Pe piaţa valutară din RM se înregistrează o evoluţie similară celei din anii trecuţi. Astfel, pentru perioada rece a anului este caracteristică o cerere sporită de valută. Aceasta e determinată în special de importurile mari de resurse energetice şi are ca efect deprecierea lentă şi moderată a leului faţă de dolarul SUA.

Evoluţia leului faţă de moneda unică europeană este corelată cu evoluţia euro faţă de dolarul SUA pe pieţele internaţionale. Tendinţa de apreciere a leului faţă de rubla rusă este cauzată de deprecierea mai accentuată a rublei faţă de dolarul SUA pe piaţa din Federatia Rusă.

Banca Natională urmareşte indeaproape piaţa valutară locală şi apreciaza că evoluţia leului moldovenesc se încadrează în parametrii normali.”

Deci , am înţeles din acest comunicat de presă că nu există motive serioase de îngrijorare pentru viitorul monedei naţionale, pentru nivelul preţurilor. Este un fenomen cu caracter sezonier.

 Nu mi-am pus în gînd să fiu de partea administraţiei Băncii Naţionale, însă dacă te mai uiţi ce se vorbeşte în mass-media de peste hotare nu ai cum să nu realizezi că majoritatea valutelor din lume traversează o zonă a turbulenţelor. De exemplu, lira turcească s-a depreciat în aşa măsură încît banca centrală s-a reunit într-o şedinţă de urgenţă. Rubla a ieşit din coridorul ţintit de banca centrală a Rusiei, iar populaţia acestei ţări cumără masiv valută străină. S-a prăbuşit peso-ul argentinian. Ca să nu mai vorbim de situaţia grivnei ucraineşti, care, pe fundalul acţiunilor de protest, a cunoscut o prăbuşire adîncă.

 Anumiţi experţi financiari internaţionali vorbesc de un război valutar, prin care statele îşi devalorizează în mod voit monedele naţionale, pentru a-şi face mai competitive exporturile lor. Alţii susţin că la mijloc ar fi teama privind încetinirea ritmului de creştere a ţărilor emergente sau de rezultatul politicii de dobînda zero a băncii centale a SUA şi a celei a Uniunii Europene.

Se spune că asemenea episoade au mai existat în pieţele financiare internaţionale, cărora le convine nervozitatea şi starea de confuzie, întrucît banii mulţi se fac pe pieţe tulbure, ci nu în ape line-cristaline. Nu se exclude că acestea ar putea fi şi însemnele unui nou început de criză. Astfel încît administraţia Băncii Naţionale a Moldovei este obligată să ţină urechile ciulite nu doar la ceea ce se întîmplă în ţară, după cum insistă unii politicieni, experţi autohtoni, ci şi în afară ei, ca să nu scape un potenţial pericol ce ar destabiliza situaţia finaciară, economică a RM.

Vlad LOGHIN