Un soldat a fost ucis în estul rebel prorus al Ucrainei în timp ce parlamentul de la Kiev se pregăteşte să voteze în această săptămînă legi ce acordă mai multă autonomie acestei regiuni, în conformitate cu acordurile de pace Minsk 2.

Moartea soldatului ucrainean a fost anunţată luni de purtătorul de cuvînt militar Andri Lîsenko.

În ciuda unui armistiţiu în vigoare, rebelii au lansat atacuri cu arme de foc şi lansatoare de grenade împotriva poziţiilor ucrainene (şi) asupra mai multor situri din regiunile Doneţk şi Lugansk, mai ales în apropierea satului Şirokin de lîngă Mariupol, ultimul mare oraş din estul rebel sub controlul Kievului, a acuzat purtătorul de cuvînt.

În ciuda acestor tensiuni, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a prezentat parlamentului proiectele legilor ce acordă mai multă autonomie celei mai mari părţi a teritoriilor controlate de separatişti.

Aceste texte, care urmează a fi examinate de deputaţi în această săptămînă, acordă un "statut special" acestei zone, în special cu privire la utilizarea limbii ruse şi posibilităţii de extindere a cooperării cu Rusia, dar numai după organizarea de alegeri locale în conformitate cu legea ucraineană şi sub controlul observatorilor internaţionali.

Toate grupurile armate vor trebui să depună armele sau să părăsească Ucraina şi mass-media ucrainene îşi vor relua difuzarea în aceste teritorii, potrivit acestor proiecte de lege, publicate pe site-ul parlamentului.

Acordurile de pace Minsk 2 au fost semnate la 12 februarie în capitala belarusă după negocieri maraton sub medierea preşedintelui francez Francois Hollande şi a cancelarului german Angela Merkel şi cu participarea şefului statului rus Vladimir Putin, acuzat de Kiev şi Occident că înarmează rebelii şi a desfăşurat trupe în Ucraina, ceea ce Moscova neagă în ciuda dovezilor numeroase raportate în special de mass-media.

Rusia şi-a exprimat deja "preocuparea" faţă de conţinutul acestor documente, afirmînd că Kievul a refuzat să discute cu separatiştii. "Aceste lucrături ale puterii de la Kiev sînt o dovadă în plus a dorinţei sale de a submina procesul (de pace) de la Minsk", a acuzat luni Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat, citat de Reuters.

În acest comunicat, Rusia a acuzat de asemenea Kievul că intensifică "blocada" regiunilor estice din Ucraina controlate de rebelii proruşi şi încalcă acordurile de încetare a focului.

"Kievul nu numai că o susţine dar chiar consolidează blocada regiunii Donbas, limitînd sever" comunicaţiile "cetăţenilor cu restul Ucrainei, precum şi legăturile lor transfrontaliere cu regiunile ruse", a adăugat ministerul.

Secretarul general al CE, în vizită la Kiev

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a început marţi o vizită de două zile la Kiev pentru a prezenta un nou plan de acţiune pentru Ucraina şi pentru convorbiri cu principalii oficiali din această ţară.

Thorbjorn Jagland va avea întrevederi cu preşedintele Petro Poroşenko, cu premierul Arseni Iaţeniuk, cu şeful parlamentului ucrainean (Rada Supremă), Volodimir Groisman, cu ministrul de externe Pavlo Klimkin, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii civile ucrainene, după cum precizează un comunicat al Consiliului Europei.

Miercuri, Thorbjorn Jagland va prezenta la Kiev «Planul de acţiune pentru Ucraina pe anii 2015-2017», plan aprobat la sfîrşitul lunii ianuarie de Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei. Documentul subliniază faptul că unul din obiectivele activităţii de cooperare între Consiliul Europei şi Ucraina este de a ajuta fosta republică sovietică să-şi îndeplinească angajamentele asumate în 1995, în momentul aderării la organizaţia paneuropeană. Planul de acţiune prevede şi serie de acţiuni prioritare vizînd alinierea legislaţiei şi instituţiilor ucrainene la normele europene.

Obama, moderat în problema livrărilor de arme

Preşedintele SUA, Barack Obama, este cel mai moderat politician american în problema livrărilor de arme în Ucraina, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, într-un interviu acordat cotidianului polonez Gazeta Wyborcza.

«Preşedintele Obama, cu care am discutat la Casa Albă (în timpul recentei vizite la Washington), nu este «uliu», ci poate chiar cel mai moderat politician american în problema sancţiunilor sau livrărilor de arme în Ucraina», a spus Tusk într-un interviu acordat cotidianului menţionat.

Anterior, o serie de membri ai Administraţiei SUA şi de experţi s-au pronunţat în favoarea livrării de arme în Ucraina, însă alţii au fost împotrivă. SUA oferă Ucrainei susţinere militară, însă declară că acest ajutor are un caracter «neletal».

Împotriva livrărilor de arme în Ucraina s-au pronunţat majoritatea politicienilor europeni. Astfel, şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier a declarat că livrările de arme în Ucraina sînt o cale foarte riscantă şi contraproductivă de ieşire din criză. De asemenea, ministrul apărării al Marii Britanii, Michael Fallon, este de părere că livrările de arme către Kiev ar putea duce la o escaladare a conflictului din Donbas.

După cum a anunţat anterior purtătorul de cuvînt al Casei Albe, Josh Earnest, preşedintele SUA continuă să evalueze posibilele riscuri legate de oferirea de arme letale Ucrainei.

Walesa: Occidentul trebuie să "răspundă prin forţă" la "agresiunea Rusiei"

Fostul preşedinte polonez Lech Walesa, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1983, consideră că Occidentului nu-i rămîne altceva de făcut decît "să răspundă prin forţă" la "agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei".

«Putin şi Rusia au călcat în picioare principiile pe care este construită Europa - libertate, tratate, înţelegeri, garanţii. În acest caz, statelor occidentale nu le rămîne altceva de făcut decît să răspundă prin forţă la agresiunea rusă», a afirmat Walesa într-o declaraţie pentru postul polonez de televiziune TVN24.

În acelaşi cadru, liderul istoric al sindicatului polonez «Solidaritatea» a făcut apel la Occident să ajute Ucraina, inclusiv prin livrarea de armament. El a adăugat că, în timp ce Rusia utilizează forţa brutală în Ucraina, Occidentul încearcă un fel de joc politic care nu poate duce la o normalizare a situaţiei din estul ucrainean. «Cum poţi juca şi cîştiga, cînd el (Putin) joacă box, în timp ce noi jucăm şah?», s-a întrebat retoric fostul preşedinte al Poloniei în perioada 1990-1995.

În context, Lech Walesa a apreciat că, spre deosebire de Ucraina, Polonia se află în siguranţă întrucît este membră a NATO şi UE şi nu are pe teritoriul ei o minoritate rusă importantă.

Sursa: Agerpres