Putin pune în aplicare ideile neo-imperialiste ale lui Soljeniţîn

Ofensiva imperialistă a Rusiei arată că Vladimir Putin urmează sfaturile lui Aleksandr Soljeniţîn, marele disident din perioada URSS-ului. Soljeniţîn spunea că, asemenea Ucrainei, Kazahstanul este un stat artificial, creat după destrămarea Uniunii Sovietice, care a prins între graniţele sale o mare populaţie de rusofoni.
Într-un articol din revista americană „Politico“, Peter Elţov – profesor la National Defense University, din Statele Unite ale Americii – arată că simpatia reciprocă dintre Vladimir Putin şi Aleksandr Soljeniţîn s-a transformat în vector de politică externă pentru Federaţia Rusă. În ultimii ani, Putin urmează sfaturile lăsate de celebrul disident în perioada 1990 – 2008. Soljeniţîn spunea, înainte să moară, la 3 august 2008, că Rusia post-sovietică trebuie să includă şi Ucraina. Aceeaşi idee i-a prezentat-o şi Vladimir Putin lui George W. Bush la Summit-ul NATO, din 2008, de la Bucureşti: „Ucraina nu este un stat. Cea mai mare parte a teritoriului său este un cadou al Rusiei“.

Încă un stat fără legitimitate

„Azi, cînd atenţia întregii lumi este concentrată asupra incursiunii ruseşti în Ucraina – spune Peter Elţov – ar trebui să căutăm în textele lui Soljeniţîn indicii cu privire la următoarea ţintă a lui Putin“. Răspunsul pe care autorul articolului îl găseşte este: Kazahstan – fosta republică a Uniunii Sovietice, care şi-a proclamat independenţa la 16 decembrie 1991. Soljeniţîn a pus Kazahstanul în acelaşi context cu Ucraina: un teritoriu legat de Rusia, cu graniţe trasate la întîmplare de comunişti, şi unde o mare parte a populaţie vorbeşte limba rusă (în Kazahstan, aproape un sfert din populaţie este rusofonă).

Anul trecut, Putin a trimis cîteva unde de şoc către vecinii din Asia Centrală, spunînd că „existenţa statului Kazahstan este exclusiv un act de voinţă al preşedintelui Nursultan Nazarbaev“, şi că această ţară nu are nici o legitimitate. Ca întindere, Kazahstanul este mai mare decît partea de vest a Europei şi beneficiază de mari resurse naturale. Nursultan Nazarbaev, care este preşedintele autoritar al Kazahstanul încă din 1991, a criticat intervenţia Rusiei în Ucraina, dar s-a arătat un apărător al Moscovei faţă de sancţiunile economice impuse de Uniunea Europeană. Kazahstanul face parte din Uniunea Vamală, o contrapondere a Rusiei faţă de Uniunea Europeană, care mai cuprinde şi Belarusul.

Cristian DELCEA