Un om nevinovat şi tată a doi copii minori aruncat după gratii de o justiţie oarbă şi supusă directivelor politice

În prima parte a acestui articol, publicat pe data de 18.07.2017, precizam că, în ziua de 15 Decembrie 2015, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a decis, prin menţinerea unei Hotărîri anterioare a Curţii de Apel, condamnarea fostului poliţist Ion Perju la zece ani de închisoare, pe motiv că i-ar fi aplicat o lovitură mortală tînărului Valeriu Boboc în noaptea de 7 spre 8 Aprilie 2009, după demonstraţiile ce avuseseră loc în ziua de 7 Aprilie. Notam totodată că este clar pentru orice analist expertizat că Valeriu Boboc a fost o victimă necesară a ceea ce organizatorii din umbră ai protestelor din 7 Aprilie 2009 au vrut să pară a fi o revoluţie anticomunistă. Pentru ca urmele complotului anticomunist să fie şterse şi adevărul să nu fie cunoscut niciodată, profitorii acelor evenimente, adică guvernanţii de după 2009, au identificat, au ales arbitrar un vinovat de moartea lui Boboc în persoana poliţistului absolut nevinovat Ion Perju.

Nu există nici o îndoială că Perju este absolut nevinovat, că este o victimă a sistemului şi a şefilor lui direcţi care n-au putut să-l ierte că nu este la fel de obtuz ca şi ei, că nu este un executant orb al unor ordine abuzive ale lor. Ei ştiu că este nevinovat. Crima lor cea mai mare constă în aceea că nu vor să recunoască faptul că s-au înşelat şi au contribuit decisiv la condamnarea lui abuzivă. Un poliţist exemplar, conştiincios a fost smuls din mijlocul familiei şi aruncat după gratii, lăsînd acasă o soţie şi doi copii minori, de 4 şi de 9 ani, care, încă de la aceste vîrste, vor creşte şi se vor dezvolta cu conştiinţa plină de revoltă faţă de o justiţie criminală a unei ţări care nu le dă nici o şansă să o iubească şi s-o respecte.

Între timp, au apărut oameni curajoşi, martori şi mărturii de-ale lor care demonstrează clar că Perju a fost sacrificat în cel mai criminal mod. Se vorbeşte chiar despre utilizarea unui kalaşnikov pentru uciderea lui Boboc, dar toate la timpul lor! Avem în faţă un dosar întreg cu mărturii şi probe care demonstrează nevinovăţia lui Perju, probe de care justiţia naţională nici nu a ţinut cont şi s-a pronunţat atît de abuziv încît nu-ţi mai rămîne decît să-l invoci pe Dumnezeu şi, păcătuind, să le doreşti duşmanilor lui Perju aceeaşi soartă. Fireşte că spaţiul tipografic nu ne permite să publicăm toate detaliile dosarului pe care îl deţinem şi nici toate erorile voite ale celor care i-au pronunţat nedreapta sentinţă.

Din multele file ale acestui dosar, este suficient să vă atragem atenţia asupra cîtorva. Într-o notificare a MAI, adresată d-lui O. Televca, şef al Biroului de avocaţi „Facultatea de Drept” din Chişinău, înregistrată la nr. 10/1891 din 14.11.2011, sînt menţionate, începînd cu 2002, nu mai puţin de 18 scrisori de mulţumiri (5), prin ordin al MAI, premii (10), o diplomă de onoare sau concediu de recompensă pentru activitatea performantă a lui Ion Perju în cadrul MAI.

Nu Perju e degradat, ci MAI care joacă dublu, criminal

Pe mai departe, vă oferim un paradox care demonstrează clar că şefii lui l-au trădat şi sacrificat cu rea credinţă. Pe data de 11.02.2010, Ion Perju a întocmit un raport pe care l-a înaintat colonelului Sergiu Cociorva, comisar interimar al CGP Chişinău, în care a semnalat pierderea portofelului în care se afla legitimaţia de serviciu, permisul de port-armă şi insigna de poliţist, iar asta în timpul unei operaţiuni operative de reţinere a unui individ dat în urmărire.

Aşa cum o cere procedura, pentru refacerea documentelor pierdute, lt. maj. Ion Perju a primit o „Caracteristică” (caracterizare; n. aut.) din partea col. Ghenadii Cojocari, şef adj. SPC CGP Chişinău. În această caracterizare, Perju este descris a fi un poliţist exemplar, conştiincios, care doar pe parcursul anului 2009 a reţinut infractori aflaţi în urmărire generală, „a stabilit” identitatea a 5 cadavre cu identitate necunoscută, „a stabilit” locul aflării a 8 persoane dispărute; că este responsabil, corect, calm, politicos, devotat serviciului, respectă legislaţia, acordă ajutor metodic şi practic colegilor şi subalternilor, că se bucură de stima colegilor, are o ţinută impecabilă etc. Toate bune şi frumoase, nu? Nu!

Cînd s-a decis că Perju trebuie sacrificat, acelaşi şef col. Ghenadii Cojocari, şef adj. SPC CGP Chişinău, semnînd de astă dată cu numele de Ghenadie, întocmeşte o altă „Caracteristică” denigratoare spre a influenţa instanţele de judecată şi a-l demoraliza, în care dă aprecieri contrare celor pe care le făcuse cu cîteva luni mai devreme în prima „Caracteristică”. Se pune întrebarea: Cine i-a dat ordin lui col. Ghenadii-Ghenadie Cojocari, şef adj. SPC CGP Chişinău, să comită acest fals echivalent cu un sperjur, mai cu seamă că, potrivit cutumelor, nu intra în atribuţiile sale acest demers?

Doar cîteva ilegalităţi din „dosarul Perju”

Pe parcursul anchetei au fost făcute presiuni din partea procurorului pentru a-şi recunoaşte vina ce i-a fost impusă. Fiind în arest şi plasat în Penitenciarul nr. 16 Pruncul, a fost supus presiunii şi ameninţat cu răfuiala fizică din partea a doi deţinuţi, care îi transmiteau mesaje de la Saachian. Procesul verbal de recunoaştere după fotografie de către Dumitru Iancev din 18.03.2010 este ilegal. Poza prezentată lui a fost luată din fişa mea personală, care a fost scoasă la imprimantă la 23.03.2010. În plus, la 11.03.2010, au fost audiaţi martorii acuzării Covaci Andrei şi Floreac Ghenadie, care au declarat că persoana în albastru seamănă cu Ion Perju, de aici şi reiese că prezentarea spre recunoaştere trebuia să fie făcută pe viu.

În perioada 07-08.04.2009, a fost îmbrăcat în scurtă din piele de culoare neagră, blugi cafenii, maiou de culoare albastru cu dungi negre, încălţăminte de culoare neagră tip sport. Trening de culoare albastră nu a avut niciodată şi în urma percheziţiilor efectuate la domiciliu, serviciu, automobil, nu a fost depistat un astfel de trening. Sînt anexate la dosar poze făcute în acea seară de către martorul Edu Carolina, în care Perju apare în faţa Parlamentului alături de martorul Toma Igor. Este şi o secvenţă video în care se văd bine hainele în care era îmbrăcat. Martorii Bunu Adrian si Purcel Viorel, confirmă faptul aflării lui Perju la ora 00:57 la intersecţia str. Bănulescu Bodoni cu Columna. Ei au fost reţinuţi de către Perju împreună cu cei de la Fulger şi escortaţi la CGP mun. Chişinău, unde a întocmit proces-verbal de reţinere.

Nici un martor al acuzării nu a declarat că l-a văzut în acea noapte în PMAN şi nimeni nu a declarat ca a văzut că Ion Perju a lovit vreun protestatar. Martorul acuzării, Cojocari Victor, a declarat că l-a văzut cu certitudine la faţă pe acel individ în trening de culoare albastră şi că nu este Ion Perju. Tipul care a lovit fiind mai în vîrstă şi mai înalt. Nu s-a făcut nici o expertiză care ar demonstra că anume persoana de lîngă rug ar fi Valeriu Boboc. Au fost doar presupuneri că persona încărcată în automobilul Niva ar fi victima.

Martorul Golubenco Vitalie a declarat ca Valeriu Boboc a fost urcat prin uşa din spate a automobilului de către Ruslan Saachian şi înca alţi trei colaboratori de lîngă semaforul de la intersecţia str. Ştefan cel Mare cu Bănulescu Bodoni, 80 metri de la Arca de Triumf, el desenînd în instanţă schema de unde şi cum a fost încărcat. La dosar lipseşte această secvenţă video. Cauza decesului lui Boboc V. şi legătura cauzală dintre acţiunea (lovirea) şi a cărui persoană a fost acea lovitură. Din imaginile video fiind constatată prezenţa mai multor persoane şi aplicarea diferitor lovituri, atît cu picioarele, cît şi cu automatele în diferite părţi ale corpului victimei. La spital, pe hainele lui Valeriu Boboc au fost depistate urme de sînge uman de grupa II, pe cînd Perju are grupa III.

Sînt implicate numele lui Filat şi Ghimpu

Saachian şi alţi colaboratori au fost audiaţi imediat după acele evenimente şi nu declarară nimic despre Ion Perju, ca mai apoi, la un an distanţă, sub influenţa procurorului, să declare mincinos că persoana în trening albastru ar fi Perju, pe cînd toţi acei poliţişti care au făcut declaraţii calomnioase apar în secvenţele video cum maltratează tineri în PMAN, dar în privinţa lor nu a fost pornită nici o cauză penală.

Imediat după reţinerea lui Perju, colegii de la serviciu au început sa fie persecutaţi ca să dea declaraţii împotriva sa, iar la şedinţa condusă de către Vlad Filat cu efectivul poliţiei criminale a CGP mun. Chişinău, a fost înaintată propunerea că unul trebuie să fie desemnat drept vinovat pentru soluţionarea dosarului, iar ceilalţi să depună mărturii întru susţinerea versiunii procurorului şi totul va fi bine.

Faptul care confirmă că la ora 00:57 Perju nu putea să fie în PMAN este dat şi de descifrarea convorbirilor telefonice dintre el şi Saachian. Anume de pe numărul 068466610, care aparţinea lui Saachian, la ora 00:49:44, Perju a fost apelat la numărul său, 079061786, discuţie care a durat 59 secunde, şi de la care a primit indicaţie că în scurt timp se vor apropia cei de la Fulger şi împreună cu ei trebuie să reţină cu orice preţ protestatarii. În acel moment, Perju se afla lînga magazinul Gemenii. În intervalul de timp 00:55-01:00, Perju s-a aflat la intersecţia str. Bănulescu Bodoni cu Columna, unde a căpătat o traumă la piciorul strîng, fapt confirmat prin fişa medicala eliberată de medicul Toma A.

În cadrul dosarului nu au fost examinate originalul filmărilor de pe clădirea Guvernului, ci doar o copie a acestora, ceea ce nu poate fi acceptat ca proba de către instanţă conform legii. Originalul a fost distrus, ceea ce pune la îndoială veridicitatea acestor filmări. Presupusa expertiză făcută în SUA este contrar legislaţiei RM şi anume că nu corespunde procedurii de efectuare a expertizei, mai cu seamă că la întocmirea ei a contribuit „o mînă moldovenească”; nu a fost semnată de către Procurorul General aşa cum prevede legea, ci a fost semnată de către adjunctul procurorului general, Andrei Pîntea, care a acţionat la indicaţia lui Mihai Ghimpu (în acea perioada preşedinte interimar al statului) şi a fost făcută doar o analiză computerizată de către o secţie care se ocupă cu supravegherea ambasadelor. Mai mult decît atît, aceasta nici nu a fost tradusă de către Procuratura Generală, ci de către o doamnă care nici măcar nu are licenţă în acest domeniu.

Expertiza făcută în România corespunde tuturor cerinţelor legale, unde expertul răspunde la toate întrebările procurorului. Imaginile de pe clădirea Guvernului sînt incomplete, lipsesc multe secvenţe. Toţi martorii acuzării care sînt poliţişti, apar în acele filmări cum maltratează tinerii protestatari şi sub acest aspect au fost şantajaţi să depună marturii în defavoarea lui Perju, pentru a scăpa de răspundere penală.

Ordonanţa de începere a urmăririi penale a lui Perju din 05.05.2010 de către procurorul V. Moşneaga contravine legii, nefiind înregistrată în registru Procuraturii, nefiind ştampilata. În procesele verbale de audiere a unor martori poliţişti, sînt şterse cu corectorul datele procurorului care i-a audiat şi cu stiloul scris deasupra datele altui procuror. La fel a fost falsificată şi data audierii acelor martori, majoritatea din ei fiind audiaţi după reţinerea lui Perju, pe cînd în procesele verbale data este de pînă la reţinere, adică luna Martie 2010.

Un alt fals este audierea lui Cociorva S., deoarece, conform procesului-verbal, a avut loc pe data de 23.03.2010, la orele 9.00. Este imposibil, deoarece era zi de Joi şi comisarul Cociorva conducea şedinţa operativa cu efectivul CGP la acea oră, ceea ce este fixat şi în procesul de desfăşurare a şedinţelor Comisariatului, cît şi în agenda personală a lui Perju, a cărui copie este anexată la dosar. La Curtea de Apel, dosarul a fost repartizat judecătorului Ion Secrieru, care în acel moment era cercetat într-un dosar penal şi era foarte uşor influenţabil. După ce a emis sentinţa ilegală de condamnare a lui Perju, Secrieru a fost scos de sub urmărirea penală în dosarul său.

La CSJ s-au reţinut toate aceste ilegalităţi flagrante şi multe altele, dar după mai multe amînări a examinării dosarului, s-a copiat sentinţa emisă de Curtea de Apel. Colegiul CSJ a acceptat examinarea dosarului, fiindcă erau evidente încălcările comise de Curtea de Apel, iar mai apoi a respins recursul apărării fiind foarte contradictorie această situaţie. Este clar că cineva este cointeresat în muşamalizarea acestui caz şi nimeni nu este cointeresat în aflarea adevărului.

Conform concluziilor expertului englez, cauza morţii este contestabilă şi oricărei persoane acuzate de cauzarea unei singure leziuni nu-i va putea fi demonstrată vinovăţia acesteia deoarece moartea putea să survină în urma celorlalte două leziuni. După prima expertiză făcută în baza cadavrului, au mai fost făcute încă două, inclusiv cea în comisie, toate avînd acelaşi conţinut în descriere, dar concluzii diferite. Expertiza medicului englez a fost făcută după exhumarea cadavrului, unde sînt specificate clar motivele survenirii morţii, dar din considerentul că procurorului ni-i conveneau concluziile medicului, a găsit pretexte inventate pentru a nu accepta acea expertiză, care de fapt este unica ce elucidează survenirea cu certitudine a morţii.

Încă de la început, în ordonanţa de recunoaştere în calitate de bănuit, procurorul notează că Ion Perju a lovit cu piciorul stîng în partea gîtului, capului. Mai apoi, în ordonanţa de punere sub învinuire arată că ar fi lovit cu piciorul stîng în partea stîngă a cutiei toracice, ca mai apoi, la sfirşit, în rechizitoriu, să specifice că era vorba despre piciorul drept aplicat în regiunea cutiei toracice. Ne oprim aici, căci spaţiul nu ne permite să detaliem toate ilegalităţile prin care Ion Perju a fost încarcerat nevinovat de către mafia politică de după 2009, în care aţi văzut că figurează şi nume ca Ghimpu sau Filat.

Doar o graţiere îl poate reda copiilor săi şi familiei pe deja martirul Ion Perju! Oare mai există dreptate în ţara aceasta?

Teofil KAMINSKI