Ankara este extrem de deranjată de intenția NATO și, prin urmare, a SUA, de a integra zone din Estul Mediteranei care includ și – mai ales – menţionează în mod deschis Republica Cipru în noile hărți operaționale regionale (regional plans) ale Alianţei Nord-Atlantice, iar acest lucru s-a văzut din hotărîrea Turciei de a provoca Joia trecută eşecul discuţiilor în acest sens. Cu cîteva săptămîni înainte de așteptata întîlnire tête-à-tête dintre Erdogan şi Mitsotakis la summitul NATO, Turcia adaugă noi probleme pe agendă, limitînd foarte mult așteptările cu privire la această întîlnire, scrie KATHIMERINI, potrivit RADOR.

Problema a pornit la nivel militar de la generalul Christopher Cavoli, comandant suprem al aliaților în Europa (SACEUR), care Joi a prezentat aceste hărți cu scopul de a fi trecute prin așa-numita „procedură de adoptare tacită”. Această procedură este folosită pentru a se evita ridicarea de obiecții şi discuțiile pe fond pentru binele scopului comun. Turcia a „zădărnicit” procedura de adoptare tacită, ceea ce a dus la un blocaj, care Joi și Vineri s-a manifestat și în cadrul Consiliului Nord-Atlantic (NAC).

În aceeași zi, scurgeri de informații către agenția Reuters și către Politico au indicat Turcia drept responsabilă pentru acest eşec, întrucît Turcia a ridicat problema denumirii Strîmtorilor Bosfor şi Dardanale drept turcești (cum sunt cunoscute şi în Convenţia de la Montreux), precum și problema menționării pe aceste hărţi a Republicii Cipru, un stat pe care Ankara nu îl recunoaște.

Din punctul de vedere al Greciei, această tactică reprezintă o înăsprire foarte clară a poziției Ankarei, care, pe de o parte, readuce în discuţie probleme legate de denumire (referirea la „strîmtorile turcești” nu este nouă), iar, pe de altă parte, încearcă să elimine includerea Republicii Cipru în planurile operaționale ale NATO, fapt care – parțial – servește și intereselor Federației Ruse.

Instrumentalizarea problemei din cadrul NATO se vede şi din relatările corespondentului Kathimerini la Istanbul, Manolis Kostidis. Oficialii turci, pentru a se debarasa de responsabilitatea care le-a fost atribuită în mass-media internațională, au transmis propria versiune cosmetizată a situaţiei către ziarul Aksam. În această versiune, faptele sunt denaturate, iar nereuşita ajungerii la un acord este atribuită Greciei. În plus sunt promovate și unele informații cum că ministrul turc al Apărării, Yaşar Güler, a susținut că „obiecția Greciei este o încercare de a încălca suveranitatea Turciei” și a repetat cu vehemenţă că „termenul de strîmtoare turcească nu poate fi schimbat”.

Pe de altă parte, Aksam minimizează problema Ciprului, menţionînd, printre altele, faptul că insula este divizată, că „administrația greco-cipriotă” (numele folosit de Turcia pentru Republica Cipru n. trad.) este membră UE, dar nu este recunoscută de Turcia şi nici nu este membră NATO, precum şi faptul că „Republica Turcă a Ciprului de Nord” (recunoscută doar de Ankara n. trad.) nu este recunoscută de membrii NATO, iar aceste aspecte generează deja probleme în luarea unor decizii, probleme care sunt soluţionate prin adoptarea unor formule intermediare sau sunt amînate.

Cu alte cuvinte, motivul pentru care nu s-a luat o decizie nu are legătură cu anumite sensibilități legate de Cipru”, scrie ziarul Aksam. Potrivit aceluiaşi ziar, Turcia insistă să-şi menţină atitudinea negativă față de posibilitatea aderării Suediei la Alianță.

Spiritul acţiunilor Ankarei se reflectă și în unele declarații ale purtătorului de cuvînt al AKP, Ömer Çelik, care a spus, printre altele, că „SUA și UE fac exerciții comune cu ciprioții greci, oferindu-le unele capacități de înarmare, iar acest lucru trebuie oprit”. El şi-a exprimat nemulţumirea față de blocajul existent în privinţa achiziţionării de către Turcia a unor aeronave F-16. „Pentru nevoile aviației noastre și celelalte nevoi ale noastre nu există o poziţie obiectivă a senatorilor. Aceasta este o atitudine nepotrivită care pune în pericol securitatea NATO”, a spus Çelik.

Acuzaţiile fără bază reală ale lui Çelik

Purtătorul de cuvînt al AKP, Ömer Çelik, a revenit la tonurile sale obișnuite, vehemente şi denigratoare, profitînd de naufragiul de lîngă Pylos pentru a acuza Grecia că „a omorît oameni”.

„Recent, o barcă cu 600 de migranți s-a scufundat în timp ce Garda de Coastă greacă încerca să o împingă în apele teritoriale turcești, potrivit unor relatări, sau în apele teritoriale italiene, potrivit altora. Ar trebui înființată o comisie internațională de anchetă pentru această problemă, iar cei responsabili să fie pedepsiți”, a spus Çelik, continuînd să facă afirmații fără nici o bază reală.

„Grecii găuresc bărcile, iar oamenii sunt lăsați să moară. Pînă la urmă, acesta este motivul pentru care UE nu a aprobat bugetul Frontex”, a mai spus Çelik, cerînd chiar ca acțiunile Gărzii de Coastă grecești „să fie cercetate drept crime împotriva umanității. Aceasta este o tentativă de a omorî oameni. Garda de Coastă greacă transformă sub ochii noștri Marea Mediterană într-un cimitir al migranților. Cei vinovați trebuie pedepsiți”.